Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastro-duodenal

Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastro-duodenal

Ulcerului gastric este o boala cronica, a carei evolutie este caracterizata de alternate puseurilor acute cu perioade de remisiune. Recidiva leziunii se produce aproximativ in aceasi zona ca cea initiala si apare la 40% din cazuri.

Simptomul cardinal este durerea, ale carei caracteristici nu sunt atat de tipice ca in ulcerul dd. De obicei ea este localizata in epigastru, dar in functie de sediul leziunii ulceroase poate sa apara retroxifoidian, retrosternal, la limita dintre epigastru si hipocondru stang, sau sub rebordul costal stang. Este precipitate de ingestia de alimente si calmata dupa evacuarea continutului stomacului in dd, si de asemenea de administrarea de alkaline (in mai mica masura decat ulcerul dd).

Varsaturile si greata apar inconstant, prezenta refluxlui gastro-esofagian este favorizata de localizarea inalta a ulcerului gastric sau de asocierea unei hernii hiatale si se exprima clinic prin pirozis post-prandial.

Elemente clince ce pot aparea ca manifestare a bolii dar si in urma complicatiilor lezionale sunt: hemoragia si perforatia.

Evolutia bolii este marcata de vindecari ale leziunii urmate de recidive. Existe si ulcere gastrice asimptomatice, identificate intamplator prin explorari paraclinice. Evolutia poate fi acuta si cronica. Ulcerul acut se manifesta prin simptomele clasice, dureaza 1-4 saptamani, dupa care suferinta dispare chiar fara tratament. Ulcerul cronic are evolutie indelungata, adeseori penetranta, penetratia modificand durerea care devine intense, transfixianta, cu iradieree in bara.

Examenul clinic al bolnavului cu ulcer gastric ofera putine elemente caracteristice. Palparea epigastrului poate produce sau accentua durerea, care poate fii insotita sau nu de aparare musculara.

Paraclinic:

Examenul radiologic baritat:

Precizeaza diagnosticul in 80% din cazuri, dar daca leziunea este superficiala poate scapa examenului radiologic. Semnul direct este

-nisa ca expresie a retentiei substantei baritate, localizate pe mica curbura,

-nisa ulceroasa este vazuta de profil in afara conturului gastric; poate avea forma de spicul, daca este mica, cu sau fara haloru in jur daca are talie medie,

-nisa pediculata care apare ca un diverticul legat de stomac printr-un pedicul subtire, acest aspect semnificand penetratia intr-un organ vecin,

-nisa Haudech tipica cu cele trei nivele: bariu, lichid de secretie, aer.

-nisa giganta cu diametrul peste 5 cm , care exprima de fapt penetratia ulcerului gastric in parenchimul organului penetrate;

-nisa de fata, apare ca o pata de retentie baritata inconjurata de halou semitransparent dat de edemul perirezional, realizand aspectul de nisa in cocarda; nisa de fata este vizibila la examenul cu bariu in strat subtire sau prin compresie si poate fii ascunsa daca stomacul este plin de bariu.

Semnele radilogice indirecte de ulcer gastric sunt mai putin relevante decat pt localizarea dd. Poate aprea retractie datorita unor leziuni ulceroase cronice. In dreptul leziunii localizate pe mica curbura poate sa apara incizura spastica a marii curburi datorata spasmului persistent al fibrelor circulare ale musculaturii gastrice (degetul care arata ulcerul). Tot ca un semn indirect este considerate convergenta pliurilor mucoasei gastrice catre ulcer.

Diagnosticul diferential cu nisa neoplazica si face prin faptul ca nisa ulceroasa este iesita din conturul gastric, iar pliurile din vecinatate sunt suple si convergente spre leziune.

Endoscopia gastrica.

Completeaza informatia permitand totodata diferentierea pt stabilirea diagnosticului histologic. Endoscopia exclude leziunea maligna.

Endoscopic ulcerul gastric benign apare sub forma unei forme circulare lipsita de mucoasa avand o baza fibroasa si fiind marginita de tesut de granulatie.

Marginile craterului sunt bine delimitate, de la el pornind pliurile de mucoasa gastrica ingrosata. Stabile diagnosticul in 97% din cazuri.

Permite examen citologic prin periaj si recoltare prin biopsie, se preleva 6-12 fragmente tisulare.

Studuiul secretiei gastrice

Are importanta diagnostica mica deoarece ulecerul gastric nu este puternic secretant, dar cercetarea aciditatii gastrice, mai ales a celei stimulate de histamine concura la aparecierea caracterului benign al leziunii. Hipoaciditatea histamine-rezistenta pledeaza pt cancerul gastric.

Paraclinic dd:

Examinarea radilogica cu bariu a dd.

-nisa dd apare ca o pata opaca de bariu inconjurata de un inel radiotransparent,

Semne indirecte:

-convergenta pliurilor de mucoasa;

-deformarea si rigiditatea segmentara;

-aspectul de trefla al bulbului duodenal;

Endoscopia:

Este mai relevanta, este sigura, elimina iradiera si permite atat biopsia cat si diagnosticul infectie cu Hp.

Studiul secretiei gastrice prin masurarea debitului acid bazal si al secretiei acide, dupa stimularea cu histamine nu are valoare diagnostica absoluta, dar este util pt orientarea alegerii tratamenului mediacamentos.

Hp poate fii identificat pe sectiune de tesut prelevat prin biopsie de mucoasa, care se coloreaza Giemsa, de asemenea bacteria poate fi cultivate din materialul bioptic. Se poate face testul cu uree, Hp producand cantitati mari de ureaza care semnificativ pH local.