GUTUIUL - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni

Cydonia oblongata Fam. Rosaceae

Denumiri populare: alamioara, gaduie, gataie, gutaie, gutai, gutai, gutan, gutie, gutaie, gutai, pom cotei.

In traditia populara: ceaiul din gutui cu putin zahar se lua contra tusei si raguselii. Ceaiul din frunze, in amestec cu flori de tei, se lua in amigdalite si raceli. Zeama din frunze de gutui, curpen de castravete pisate la un loc se storceau pe ranile cu viermi. Din semintele de gutui se prepara apa pentru ochi; se luau 40 de samburi, se puneau 100 de dramuri de apa limpede, rece, se bateau putin, apoi se inmuia in ea carpe curate si se punea pe ochi.

Ceaiul din samburi se bea cu zahar candel sau cu tarate de grau contra tusei. Cu frunze de gutui, mar dulce si cimbrisor, fierte impreuna, se faceau oblojeli “la cel perit”.

Ceaiul din frunze uscate se folosea la bolile de inima, in cazurile de insuficienta cardiaca. Se mai lua in boli de ficat. Din semintele plamadite in apa se facea un unguent pentru sanii crapati ai femeilor care alaptau.

Compozitie chimica: frunzele contin-apa, zaharuri, acizi organici, pectine, protide, tanin, mici cantitati de grasime, vitaminele A, B, C, PP, saruri minerale, etc.

Fructele: apa, zaharuri, acizi organici, pectine, protide, tanin, mici cantitati de grasime, mucilagii mai ales in seminte. Vitaminele: A, B, PP, saruri minerale de calciu, fier, fosfor, potasiu, cupru, magneziu, sulf, etc.

Proprietati farmaceutice: fructele, semintele si florile sunt astringente, stomahice, aperitive, fortifiante ale ficatului, vindeca o serie de afectiuni. Acidul malic contribuie la neutralizarea sangelui. Pectina ajuta la coagularea sangelui, utila in afectiunile pulmonare, chiar in tuberculoza, de asemenea la afectiunile intestinale cu diaree sau chiar dizenterie. Este tonica pentru intreg organismul si contine si vitamina  care ajuta la refacerea celulara. Extern se mai poate folosi chiar la prolapsul rectal sau uterin. Se fac clisme si spalaturi in acest caz.

Se vor folosi fructele ca atare sau in diferite forme ca: sirop, dulceturi, sucuri.

Se pot folosi si in diferite combinatii cu alte plante fiind mai activ. Extern fructele au actiune astringenta, semintele sunt emoliente, mucilaginoase, pulpa fructului este tonica. In lipsa fructelor se poate folosi frunza.

Se utilizeaza la urmatoarele afectiuni: afte, arsuri-in special ceai din seminte, bronsite, cheilite fisurate, conjunctivita, degeraturi, diaree, distonie digestiva, eczeme, faringite, fisuri anale, fisuri mamelonare, gingivite, hemoragii uterine, hemoptizii, hemoroizi, hiperaciditate gastrica, infectii respiratorii, inapetenta, insuficienta hepatica, iritatiile pielii, leucoree, prolaps rectal si uterin, rani tegumentare, raguseala, riduri, stomatite, tuberculoza, tuse, ulceratii, voma.

Frunzele se folosesc si pentru a vopsi in galben sau negru in functie de concentratie.

Preparare:

Uz intern: se consuma fructul crud, suc din fruct, compoturi, paste, jeleuri, suc in sirop.

-Se taie o gutuie in felii subtiri si se fierbe intr-un litru de apa, pana se reduce apa la jumatate. Se strecoara prin presare. Se adauga 50 g de zahar. Se foloseste contra enteritelor acute, a digestiilor anevoioase, in tuberculoza pulmonara (tanin).

-Fruct uscat 40 g la 1 litru de apa se fierbe in clocote 10 minute. Se foloseste dupa dorinta.

-Lichior de fructe cu alcool si zahar:

suc de gutuie…………….1,5 litri

rachiu…………………….0,500 litri

scortisoara………………..2 g

cuisoare…………………0,80 g

migdale amare………….0,50 g

nucsoara praf…………….1 g(cat apuci intre degete)

Lasam sa se macereze timp de 2 luni. Facem un sirop de zahar, il lasam sa se raceasca si-l adaugam. Filtram si punem la sticla. Se foloseste contra indigestiilor, a flatulentei (gaze la intestine) si a hiperaciditatii gastrice.

Extern

-Lamaia fiarta felii de mai sus fara sa se puna zahar se foloseste la spalaturi vaginale sau clisme.

-Emulsie mucilaginoasa calmanta: o mana de samburi de gutui pisati, macerati la ½ pahar de apa calda, in aplicatii contra degeraturilor, a hemoroizilor, a crapaturilor sanilor, pielii, contra arsurilor, a iritatiilor diverse.

-Cosmetica- contra ridurilor: lasam sa se macereze timp de 15 zile cojile de gutui in putin rachiu, pentru lotiuni cosmetice.

-Infuzia florilor 30 g la litru sau ale frunzei 50 g la litru, calmeaza tusa convulsiva. Cu putina apa de flori de portocal favorizeaza somnul. Utila nevropatilor

Humulus lupulus

Fam. Cannabinaceae.

Denumiri populare: amei, cumulau, curpan, hamei salbatec, hamei, himei, homei, maiuga, maluga, peste de padure, trofolean, vina de hamei, vita de hamei.

In traditia populara: cu flori si foi se faceau cataplasme contra durerilor. Florile adunate toamna se puneau in saltele celor care nu puteau dormi. Decoctul dintr-o mana de flori, fierte la un litru de apa, strecurat si indulcit cu zahar, se lua contra blenoragiei.

Cu flori si frunze se faceau spalaturi contra “rofilor” si a altor bube pe cap, precum si scaldatori pentru copii “jigariti”. Cand “se zbarcea” mana sau piciorul, se fierbeau frunze si flori de hamei in lapte, pana se ingrosa si se puneau cataplasme in locul dureros, seara, schimbandu-se a doua zi dimineata. Se repeta de mai multe ori.

Se mai folosea contra tuberculozei, preparandu-se asa-numita “bere de heptica la plamani”. Se lua un pahar de orz prajit si unul de orz neprajit, un pahar de hamei, un font de zahar si apa, care se fierbeau, se strecurau si se punea peste zahar, luau apoi drojdie, o amestecau cu zeama dupa ce se raceste; o fierbeau de seara pana dimineata, apoi o puneau in sticle si beau din ea contra tuberculozei.

Compozitie chimica: in scopuri medicinale se intrebuinteaza numai conurile femele (Strobuli Lupuli) recoltate cand au culoarea galben-verzuie, la sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie, conurile femele contin apa, oleo rezina localizata in perii glandulari, ulei eteric, format din hidrocarburi monoterpenice, ca mircen, alfa pinen, beta pinen, limonen; hidrocarburi sesquiterpenice, ca alfa-humulen, beta-humulen; alcooli monoterpenici ca linalol, geraniol, boreol, si oxidul monoterpenic 1,8-cineol; rasini (moi, tari, gama-rasini, etc), formate din humulona, co-humulona, ad-humulona, lupulona, co-lupulona, ad-lupulona (principii amare)  substante de natura flavonica-xantohumolul, glicozide ale cvercetolului si camferolului; tanin, trimetil amina, colina, betaina, asparagina, glutamina, ceruri, mici cantitati de acid oxalic, acid malic, acid citric, pigmenti carotenoidici, clorofile; saruri minerale.

Actiune farmaceutica: are efecte tonic –amara stomahica si aromatizanta asupra digestiei deoarece stimuleaza secretia gastrica, asupra vezicii biliare, antiseptic, este un antibiotic chiar si impotriva bacilului Kokh, regleaza circulatia, are efecte deosebite asupra sistemului nervos. Au actiune sedativa centrala, psihotropa anafrodisiaca, antispastica, calmant nervos, somnifer, tonic amara, reduce tensiunea arteriala.

Intra in componenta ceaiurilor calmant si sedativ.

Extern: principiile active din conurile femele au proprietati antiseptice, antibacteriene, antiinflamatoare.

Impiedica inmultirea microbilor, previn infectia microbiana si inflamatiile, ajuta la tonifierea parului.

Preparare

-Se pun 2 lingurite de conuri maruntite la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se vor strecura. Este foarte util sa se consume 3 astfel de cani in afectiunile venoase sau problemele de circulatie.

-2 linguri de conuri se pun la 250 ml apa clocotita. Se vor lasa timp de 30 de minute acoperite, apoi se strecoara. Se vor consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi in afectiunile respiratorii inclusiv tuberculoza.

-Se macina conurile de Hamei cu rasnita de cafea transformandu-se in praf fin. Se va lua un varf de cutit de trei ori pe zi. Acesta se va tine sub limba pentru 10 minute dupa care se va inghiti cu putina apa. Este util mai ales celor care doresc o suplimentare cu fitohormoni.

-Pentru combaterea acneei si a seboreei se recomanda comprese cu o infuzie de conuri din 2 lingurite la cana.

Se vor folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, afectiuni renale, alcoolism, alopecie, ameteli, anemie, anorexie, boli de ficat, boli de stomac de origine nervoasa, boli ale vezicii biliare, cardiopatii, cefalee, contuzii, dermatite alergice, erectii prelungite si dureroase, excitatii sexuale, guta, inflamatii, infectii diverse microbiene, insomnii, insuficienta circulatorie, iritabilitate, isterie, matreata, nevroze, onanie, polutii nocturne, reumatism, seboree, trichonomas, tuberculoza, ulceratii cronice ale pielii, vaginita.