HIPERTENSIUNEA ARTERIALA (HTA)

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA (HTA)

Boala hipertensiva reprezinta starea in care presiunea medie arteriala este persistent sau ocazional crescuta fata de valorile normale. Actual, se considera ca valori diastolice constante peste percentila 95 indica prezenta hipertensiunii arteriale.

In aceste conditii, prevalenta HTA la grupul de varsta pediatrica este intre 1% si 3%. HTA esentiala este mai frecventa la adolescenti, mai ales ca cei cu antecedente heredo-colaterale (rude de gradul I cu HTA) sau cu obezitate. Boala renala este responsabila de aproximativ 95% din cazurile de HTA secundara.

Masurarea tensiunii arteriale trebuie sa fie o procedura curenta in acordarea asistentei medicale pediatrice. Determinarea TA se face cu copilul in decubit dorsal cu manseta la nivelul inimii (trebuie sa aiba o dimensiune adecvata pentru ca mansetele inguste dau false valori crescute, de aceea manseta trebuie sa fie cat mai larga si sa acopere cel putin 2/3 din brat). Masuratorile trebuie repetate, iar copilul este considerat hipertensiv numai daca are valori crescute la cel putin 3 masuratori.

Semne diagnostice pentru HTA: cefaleea (mai violenta dimineata), vederea incetosata, ametelile, anorexia, greturile si varsaturile, enurezisul. Trebuie sesizata iminenta encefalopatiei hipertensive (hipertermie, ataxie, convulsii, stupoare, coma).

O clasificare a HTA dupa gravitate la copilul mare si adolescent descrie trei tipuri:

HTA usoara (140-160/90-100 mmHg),

HTA medie (>160/>100 mmHg),

HTA severa (>160/>110 mmHg).

Paraclinic:

hematologic: semne de hemoliza trombocitopenie, VSH crescut;

biochimice: cresterea valorii creatininei, azotului neproteic;

examenul urinei: prezenta hematuriei, proteinuriei;

EKG; examenul echocardiografic (HVS, HAS);

Examenul fundului de ochi - edem papilar, exudat si hemoragii retiniene.

Tratamentul HTA. Diagnosticul are un impact psihologic important asupra bolnavului si a familiei. De aceea, in cazurile de HTA "de granita" se recomanda evitarea acestui termen si folosirea celui de "TA cu valori normale ridicate". HTA de granita nu necesita terapie medicamentoasa, dar toti bolnavii trebuie sfatuiti sa nu fumeze si sa evite excesul de sare, cafea, ceai tare, iar cei supraponderali trebuie incurajati sa scada in greutate. Vor fi evitate stresurile emotionale majore. Fetele trebuie prevenite asupra efectelor hipertensive ale anticonceptionalelor orale.

Valorile tensionale ridicate trebuiesc tratate medicamentos.

Tratamentul HTA moderate se incepe cu un diuretic (de exemplu furosemid sau hidroclorotiazida). Poate fi necesara suplimentarea cu potasiu sau administrarea de diuretice care economisesc potasiul. Daca terapia diuretica nu produce efecte satisfacatoare in 2 saptamani de dozaj maxim, se adauga in beta-blocant (ex. propranolol sau atenolol). In cazurile refractare se poate obtine o stabilizare a TA folosind un vasodilatator (hidralazina). Daca tratamentul este in continuare ineficient se utilizeaza inhibitori ai enzimei de conversie (captopril) sau blocanti ai canalelor de calciu (nifedipin, etc.).

Tratamentul crizei hipertensive are un caracter de maxima urgenta. Se administreaza vasodilatatoare periferice. De electie este diazoxidul care se administreaza in perfuzie intravenoasa rapida (1-2 minute), 5-10 mg/kgc; actioneaza rapid, efectul aparand in 1-2 minute si durand 4-24 de ore. In mod obisnuit, pentru jugularea unei crize hipertensive, se asociaza un diuretic eficient (furosemid i.v. 1-3 mg/kgc/doza, repartizat la 6-12 ore) si un sedativ energic (diazepam i.v. sau i.m., care are in plus si efect hipotensor).

Evolutie si prognostic. Exista in general o tendinta a TA la copii de a ramane la nivelul aceleiasi percentile de-a lungul copilariei si in adolescenta. Deoarece HTA primara poate debuta in copilarie, este posibila astfel identificarea hipertensivului potential de la o varsta mica, desi aproximativ 1/3 din copiii cu HTA devin normotensivi in urmatorii cativa ani.