NOTIUNI GENERALE BOLI PROFESIONALE

NOTIUNI GENERALE BOLI PROFESIONALE

Bolile profesionale sunt afectiuni care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau a unei profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de munca, precum si datorita suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent intre angajator si angajat. Legatura cauzala dintre factorul de risc profesional (factorul etiologic principal) si boala este directa si in procent ridicat (80-100 %).

Sunt considerate, de asemenea, boli profesionale afectiunile suferite de elevi, studenti, ucenici, personal care lucreaza in perioada de proba in timpul efectuarii practicii profesionale, afectiuni produse in conditiile enuntate mai sus.

Intoxicatia acuta profesionala se considera accident de munca.

Imbolnavirile de cancer la locurile de munca in care exista noxe potential cancerigene se declara obligatoriu ca boli profesionale.

Bolile legate de profesie sunt afectiuni cu determinare multifactoriala, in care mediul si conditiile de munca au o pondere importanta/reprezentativa intre factorii etiologici. Legatura cauzala dintre factorul de risc (factorii etiologici favorizanti) poate fi directa sau indirecta intr-un procent mai mic, dar care sa depaseasca 20 % (20-80 %).

Tabelul 3.1. Principalele cauze potentiale ale bolilor legate de profesie.

Oboseala profesionala apare ca efect al solicitarii executantului. Este nepatologica, reversibila dupa o recuperare corespunzatoare si are drept urmare scaderea temporara a capacitatii de munca dupa o perioada de activitate sau la sfarsitul unei zile de lucru.

Aparitia oboselii profesionale este determinata de urmatoarele cauze:

durata si intensitatea muncii fizice si intelectuale;

conditiile de mediu;

exces de munca (solicitari, durata, sarcini de munca);

monotonia muncii si solicitari partiale;

cauze psihice (responsabilitati, griji, conflicte);

conditii de alimentatie.

Oboseala profesionala poate avea urmatoarele forme: oboseala generala, oboseala musculara, oboseala senzoriala.

Oboseala musculara reprezinta fenomenul de diminuare a reactiei muschiului fata de o solicitare dupa o activitate prelungita. Exista doua teorii care incearca sa explice cauzele acestei forme de oboseala.

Teoria chimica are la baza fenomene chimice ce duc la scaderea randamentului muschiului obosit. Consumul substantelor furnizoare de energie depaseste posibilitatile de regenerare si cresc reziduurile, determinand un grad crescut de acidoza a tesuturilor musculare.

Teoria sistemului nervos central considera fenomenele de mai sus doar stimulul ce declanseaza celelalte fenomene prin trimiterea de impulsuri nervoase catre scoarta cerebrala (prin caile senzitive), unde exista doua sisteme: de stimulare si de inhibare.

Starea scoartei cerebrale joaca un rol important in aparitia senzatiei de oboseala (capacitatea de contractie musculara se poate prelungi in mod voit si se pot forma reflexe conditionate in legatura cu aparitia starii de oboseala).

Oboseala senzoriala Excitabilitatea receptorilor senzoriali variaza in functie de stimulii la care sunt supusi. In functie de aceasta variatie se poate vorbi de adaptare sau oboseala. Atat adaptarea cat si oboseala se exprima printr-o crestere a pragului de excitatie, deci prin scaderea excitabilitatii, dar adaptarea este tranzitorie (inceteaza imediat dupa stimulare), pe cand oboseala este de durata.

Stresul profesional este o stare intensa si neplacuta care, pe termen lung, are efecte negative asupra sanatatii, performantelor si productivitatii. Stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative, ci, de asemenea, al unor tensiuni si presiuni zilnice. Acestea din urma, prin frecventa lor, au un rol important in mediul profesional si afecteaza mai mult individul decat evenimentele negative majore, dar mai rare.

Stresul se caracterizeaza prin modificari hormonale intense, secretie masiva de adrenalina. Se produc, de asemenea, modificari morbide (hipertensiune, ulcere gastrice etc.). Stresul psihologic este provocat de emotii prelungite datorate in primul rand frustrarii, conflictelor, anxietatii. Exista stres de suprasolicitare, dar si stres de subsolicitare. Un stres moderat antreneaza si stimuleaza activitatea organismului. Caracterul nociv al stresului apare atunci cand degradarile produse sunt prea ample, depasind capacitatile adaptive.

Factori de stres la locul de munca:

o      stilul de conducere:

lipsa unor obiective clare;

slaba comunicare si lipsa de informare in cadrul organizatiei;

neconsultarea si neimplicarea anagajatilor in schimbarile si modificarile de la locul de munca;

lipsa sprijinului din partea conducerii;

o      statutul, rolul in organizatie:

statut neclar in organizatie;

obiective si prioritati contradictorii;

nivel inalt de responsabilitate la locul de munca;

o      cariera:

incertitudine in evolutia carierei;

frustrari in dezvoltarea carierei;

statut incert si lipsa recunoasterii;

nesiguranta locului de munca;

insuficienta programelor de instruire;

modificarea statutului in cadrul organizatiei;

o      decizie si control:

slaba participare la luarea deciziilor;

lipsa controlului asupra propriei munci;

o      relatiile la locul de munca:

izolare fizica sau sociala;

legaturi slabe cu superiorii;

conflicte interpersonale;

diferite tipuri de hartuire (agresivitate verbala, hartuire sexuala etc.);

o      proiectarea locului de munca:

sarcini de munca repetitive si monotone;

riscuri semnificative de accidentare si imbolnavire profesionala la locul de munca;

teama de tehnologie in raport cu responsabilitatea;

lipsa de competenta;

o      sarcina de munca si ritmul de munca:

lipsa controlului asupra locului de munca;

sarcini de munca supra/sub incarcate;

lipsa prioritatii activitatilor;

o      programul de lucru:

program de lucru inflexibil;

aparitia imprevizibila a unor supraincarcari ale sarcinii de munca;

ore de lucru suplimentare neplanificate;

lucrul in schimburi;

lucrul suplimentar excesiv.

Semnele stresului pot fi identificate in stadiu incipient. Acestea sunt:

q      performanta in munca: scaderea performantei in munca, greseli, lipsa de decizie, semne de oboseala, iritabilitate, lapsus, ore suplimentare excesive;

q      neimplicare: pierderea interesului pentru munca, intarzieri, absenteism sau cresterea absentelor pe motive medicale, pasivitate sau lipsa de implicare;

q      comportament agresiv: criticarea celorlalti, abuzuri verbale, hartuire, vandalism;

q      comportament imatur: reactii si raspunsuri emotionale necontrolate, nervozitate, certuri, ton necorespunzator, caderi de personalitate;

q      comportament negativ: refuzul de a asculta sfaturile si sugestiile celor din jur , repetarea acelorasi argumente, utilizarea de solutii cunoscute a fi necorespunzatoare, agresivitate.

Starea de stres pe o perioada mai lunga poate cauza cefalee, ameteli, tulburari de vedere, dureri ale cefei si umerilor, prurit cutanat etc.

simptome fizice: cefalee, hipertensiune, stare de oboseala, lipsa relaxarii, indigestie, dificultati respiratorii, susceptibilitate la alergii, cresteri sau scaderi rapide in greutate etc.;

simptome pe plan intelectual: dificultati in luarea deciziilor, tulburari de memorie, incapacitate de concentrare, tulburari ale somnului, stare de ingrijorare, lipsa ordinii in gandire, erori, intuitie scazuta, persistenta gandirii negative, decizii pripite;

simptome pe plan emotional: nervozitate si iritabilitate, anxietate, sentiment de insecuritate, proasta dispozitie, sensibilitate mare la critici, suspiciune, deprimare, incordare nervoasa, lipsa entuziasmului, lipsa simtului umorului, lipsa motivatiei, subestimare, pierderea increderii in sine;

schimbari de comportament: neliniste, agitatie, sociabilitate redusa, pierderea apetitului sau supraalimentare, insomnie, consum mai mare de alcool, consum mai mare de tigarete, continuarea lucrului acasa, prea ocupat de problemele de serviciu pentru a se relaxa si a se ocupa de propria persoana, tendinta de a minti pentru a acoperi greselile, comportament necorespunzator (tendinta de cearta, abuzuri verbale), productivitate redusa, predispozitie spre accidente de munca, dificultati in vorbire (balbaiala, tremur al vocii).