Nocivitatea consumului si traficului ilicit de droguri

1.1.Consumul de droguri.

1.1.1. Consideratii generale.

Cunoasterea drogurilor si consumul acestora nu sunt probleme aparute in contemporaneitate, fenomene recente, care s-au nascut brusc si au cunoscut o evolutie exploziva.

In prezent, sunt constientizate cu acuitate efectele acestor fenomene datorita amplorii deosebite pe care au cunoscut-o, amprentei negative lasata de dezvoltarea normala a omenirii fiind factorul hotarator pentru care omenirea lupta impotriva consumului de droguri.

Consumul de droguri a aparut odata cu existenta omului ca fiinta rationala. Desi aceste substante prezinta inca un punct de atractie pentru cercetatori din punct de vedere stiintific, ele reclama si o schema de masuri pentru combaterea consumului ilicit, masuri care nu-si ating scopul decat intr-o mica masura.

La inceput, omul ca fiinta rationala, a cunoscut proprietatile si efectele drogurilor si ale substantelor toxice extrase din diferite plante si minerale. Aceasta cunoastere a izvorat din dorinta sa - care a permis evolutia omenirii - de a cunoaste lumea inconjuratoare si, implicit, pe sine.

Intrucat cunoasterea era un bun al tuturor, aceste informatii au fost transmise din generatie in generatie, in mod deliberat si obligatoriu.

Aceasta constientizare a omului primitiv ca transmiterea datelor cunoscute este vitala pentru perpetuarea speciei umane a stat la baza credintelor mitico-religioase si a inceputurilor tehnicii si stiintei. La inceput, aceasta credinta a luat forma unor superstitii, dintre care unele s-au pastrat pana in zilele noastre, dupa care omul primitiv a trecut la practici religioase de tip arhaic, prima manifestare de acest gen fiind cultul mortilor.

Nivelul scazut de cunostinte nu a permis omului sa inteleaga universul din jurul sau, ceea ce a determinat interventia imaginatiei sale. Orice fenomen a inceput sa fie explicat prin prisma subiectivismului, raspunsurile concepute fiind ireale. Obiectul a fost confundat cu subiectul, iar realitatea a fost inlocuita cu propriile impresii care ii satisfaceau orgoliul capacitatilor sale. De aici si pana la popularea universului cu diverse forte supranaturale, nu a fost decat un pas.

Apelarea prin magie la fortele supranaturale nu a avut semnificatia unei credinte religioase, ci rezolvarea in mod pragmatic a problemelor de zi cu zi. Magia avea un rol consolator in sensul ca cel care apela la ea nu dorea sa transforme lumea in care traia in alta mai buna, ci doar invoca sau obliga fortele supranaturale sa-l ajute in actiunile sale.

Magia a fost creata ca o modalitate de a intelege, explica si chiar stapani lumea inconjuratoare, de a o face mai prietenoasa, mai ales ca omul era departe de a cunoaste ceea ce il inconjoara si, totodata, ceea ce il face neajutorat in fata fortelor naturii.

Aceste lucruri, necunoscute mintii umane, au fost folosite de conducatorii colectivitatilor umane, din ce in ce mai numeroase, pentru a le putea stapani. Una din metodele folosite a fost prepararea si utilizarea unor droguri in scop terapeutic ori in alte scopuri.

Cercetarile arheologice efectuate, precum si studiile intreprinse au aratat ca produsele folosite de vraci, vrajitori si de samani erau obtinute din plante sau de la diverse animale, multe din ele cunoscute si in zilele noastre (matraguna, cucuta de apa, lacrimioara, feriga, maselarita, laptuca veninoasa, etc.).

Aceste plante, din care se preparau diverse droguri, erau utilizate in functie de scopul urmarit. De exemplu, din frunzele de laur (uscate si pisate) era obtinuta o pudra care, amestecata in vin sau administrata pe o rana, in raport cu doza folosita, producea somn profund, euforie, delir, letargie.

Fierturile din radacini de mandragara provocau apatie, somnolenta, halucinatii.

Extractul de matraguna in doze mici diminueaza circulatia sanguina, insa in doze mari duce la accelerarea pulsului, delir, spasme sau chiar moarte. Aplicat pe rana, acest extract provoca o stare letargica sau somn, iar picurat in ochi provoca dublarea imaginilor.

Alaturi de aceste extracte erau utilizate si stupefiantele propriu-zise, cum ar fi opiul sau hasisul.

De remarcat este ca si in zilele noastre exista zone (Asia de nord, America, Asia) unde samanii sunt o prezenta activa, bucurandu-se de aprecierea populatiei.

Primele izvoare scrise despre magie apar in urma cu aproximativ 6000 de ani in Egipt si Mesopotamia. Practicile magice, asa cum apar ele scrise, in forma mitico-magica, nu vor mai fi preluate ulterior, insa isi vor lasa amprenta asupra practicilor magice dezvoltate mai departe.

Stratificarea sociala, dobandirea de catre religie a unui rol important, a determinat preotii sa foloseasca diferite practici magice pentru a-si spori puterea si dominatia asupra maselor populare. In lacasurile de cult, ei organizau ritualuri bazandu-se pe manevre magice - extaz, dans, incantatie, ba chiar iluzionism.

Incepand cu secolul al VII-lea i.e.n. apar sarlatanii care vor utiliza, alaturi de formule, gesturi si iluzionism, droguri, pentru a crea iluzia ca pot stapani miracole si dezvalui destinul. Bauturile, asa-zis magice, erau folosite mai ales in cadru ritualurilor de magie neagra. Au fost elaborate noi formule ale unor otravuri dintre cele mai sofisticate, in special de catre indieni, egipteni si greci. Acestia le-au folosit pentru suprimarea adversarilor sau chiar a conducatorilor incomozi.

In Evul Mediu, obiceiul de a folosi si consuma droguri se mentine, iar datorita noilor descoperiri geografice au fost cunoscute noi substante toxice. Desi din antichitate se atragea atentia asupra dependentei pe care o dadea, opiumul era preferat in continuare in scopuri medicale. Consumul de opium devine foarte mare in China in timpul dinastiei Ming, favorizat si de prezenta portughezilor in portul Canton.

Tot in China era intalnit si cannabisul care era folosit numai pentru tratamentele medicale. Indienii au inceput sa considere consumul de cannabis o placere foarte mare, aproape un dar divin.

Patrunderea drogurilor in lumea araba si consumul acestora au nascut puternice dispute care s-au incheiat prin incriminarea acestuia, masura care n-a avut insa efecte remarcabile in practica.

Un decret din 1799 al lui Napoleon Bonaparte, considerat istoric a interzis pe intreg teritoriul Egiptului consumul de lichior preparat din florile plantei denumita hasis.

Si pe continentul european drogurile si efectele sale si-au facut simtita prezenta. Acestea au fost folosite atat ca medicament, afrodiziac dar si ca o modalitate de a inlatura adversarii. Cel mai folosit drog a fost opiul care a fost utilizat, de exemplu, pentru suprimarea unor adversari politici de catre papa Alexandru al IV-lea care, impreuna cu copiii sai - Cezar si Lucretia Borgia - va ridica crima la rang de politica de stat.

Continentul sud - american a cunoscut numai consumul de frunze ale arborelui de coca pe care bastinasii le mestecau.

In prezent productia si consumul de droguri au cunoscut o explozie extraordinara ce a decurs din beneficiile obtinute in urma traficului ilicit de catre organizatiile bine puse la punct. Vechile locuri geografice unde se cultivau plante din care se obtineau droguri au atras atentia traficantilor care au preluat acest obicei, transformandu-l intr-o activitate organizata.

Astfel, Triunghiul de Aur, cum este cunoscuta regiunea muntoasa situata la nordul frontierei dintre Tailanda, Birmania si Laos, a fost acaparat de traficantii de droguri. Culturile mari au putut exista datorita zonei semisalbatice, a populatiei seminomade precum si inaccesibilitatii zonei datorita vegetatiei salbatice din jungla. Obiceiul locuitorilor acestei zone este acela de a arde padurile iar terenurile rezultate sa fie cultivate cu macul opiaceu. Dupa recoltare, terenul este parasit, iar activitatea este reluata in alta zona. Plantele sunt preluate de traficanti care le prelucreaza in laboratoare clandestine situate in apropierea culturilor, produsele obtinute luand calea pietelor de desfacere. Toate eforturile autoritatilor de a impiedica aceste culturi de mac au fost sortite esecului. Aceasta s-a intamplat din cauza saraciei populatiei care supravietuieste din punct de vedere economic de pe urma acestor culturi, obtinand venituri foarte mici in comparatie cu sumele finale rezultate din traficul de droguri. Impiedicarea cultivarii de plante specifice in zona nu a fost posibila nici in urma interventiei in forta a autoritatilor. Instabilitatea politica din zona, controlul acestuia din punct de vedere militar de catre forte care incurajeaza pe ascuns activitatile ilicite, precum si coruptia factorilor de raspundere implicati in combaterea traficului din zona care atinge cote alarmante, sunt alti factori care nu permit eradicarea flagelului in acest colt de lume.

O legislatie mai severa a fost adoptata mai intai in Malaysia, exemplu urmat ulterior si de alte tari din zona. Totodata autoritatile au adoptat masuri pentru prevenirea consumului de droguri in scoli, precum si dezintoxicarea si reintegrarea sociala a celor afectati.

Alta tara puternic afectata de invazia drogurilor si cresterea numarului de consumatori a devenit India. Intinsa suprafata a teritoriului, lungimea frontierelor maritime si terestre nu au permis autoritatilor sa efectueze un control sever asupra circulatiei. Handicapul a fost imediat speculat de traficantii de droguri care la inceput au folosit India ca tara de tranzit pentru drogurile aduse din Triunghiul de Aur, dupa care s-au orientat catre populatie, numarul consumatorilor crescand continuu.

Instabilitatea politica si militata, precum si saracia populatiei au permis traficantilor de droguri sa stapaneasca si zona cunoscuta sub denumirea de Semiluna de Aur, ce cuprinde: Afganistanul, Pakistanul si Iranul. Aici populatia seminomada cultiva pe suprafete mari macul opiaceu si cannabisul pe acre traficantii le transforma in renumita heroina persana.

De altfel, nici o parte a globului pamantesc unde situatia geografica si socio- politica au permis, nu a scapat de prezenta narcotraficantilor care la preturi mici reusesc cultivarea si transformarea culturilor in drog propriu-zis pentru consum, dupa care il comercializeaza la preturi exorbitante, profiturile fiind fabuloase.

1.1.2. Principalele categorii de droguri si efectele pe care acestea le produc

Consumul de droguri este un fenomen periculos care, totusi, nu a aparut peste noapte. Multe din drogurile care inspaimanta azi lumea sunt cunoscute de foarte multa vreme. Dar consumul lor era limitat la mici comunitati, in cadrul unui anume perimetru geografic sau cultural. Odata cu dezvoltarea comertului si a comunicatiilor, drogurile si utilizarea lor s-au raspandit, depasind usor frontierele.

Stelian Turlea, in lucrarea sa "Bomba drogurilor", analizeaza principalele categorii categorii de droguri si efectele pe care acestea le produc asupra consumatorilor:

a)      Opiaceele naturale si sintetice

Cel mai cunoscut drog este opiul, un suc coagulat al capsulei inca neajunse la maturitate a macului pentru opiu. Macul se cultiva oriunde, dar mai ales pentru semintele sale oleaginoase ce constituie un aliment valoros. Este foarte utilizat si in medicina. Abuzul de opiu si derivati ai lui a stat la originea primelor eforturi internationale de control al stupefiantelor. Continutul in alcaloizi al opiului difera in functie de specie si de conditiile climaterice, existand un tip de opiu ce actioneaza asupra aparatului gastro-intestinal prin reducerea secretiei gastrice si a digestiei. Toxicitatea se manifesta prin aparitia simptomelor de greturi, varsaturi, uneori delir, tremuraturi, convulsii si insomnii. Compusul cel mai activ al opiului este morfina, obtinuta fie din opiu, fie din paiele de mac. Aceasta imprima actiunea analgezica si narcotica a opiului. Este folosita in medicina pentru calmarea durerilor. Codeina, utilizata tot in medicina, este obtinuta din morfina. Heroina este obtinuta din morfina prin acetilare si este cea care produce cel mai usor toxicomania.

Toate opiaceele, naturale sau sintetice au in general un efect sedativ si analgezic. Intoxicarea cu aceasta substanta poate fi recunoscuta prin: pupile contractate, calm, neatentie somnolenta, incetinire a pulsului si a respiratiei. Dependenta fizica si psihica este rapida.

b)      Cannabisul

Produsele plantei cannabis indica pot fi fumate sau dizolvate in bauturi. Termenii de cannabis, marijuana, hasis, s.a. desemneaza diferite forme de cannabis preparat. In doze mici, aceasta poate produce o anume acutizare a perceptiei si a senzatiilor de placere. Dozele sporite duc la incoerenta in comportare, pierderea memoriei, alterarea notiunilor de timp si spatiu, efecte variabile si imprevizibile. Consumul acestor droguri introduce o toxicomanie numita cannabism care este destul de raspandit pe plan mondial, in special in randul tineretului, cu consecinte dezastruoase asupra individului si societatii. Fumatul acestei plante este mai periculos pentru organism, avand o actiune de 2-3 ori mai toxica decat produsul ingerat. Dupa inhalarea unei doze mici, ca o consecinta asupra sistemului nervos central (S.N.C.), initial se instaleaza o stare de bine, fizic si psihic, de bucurie intensa ce este insotita de un ras nestapanit si convulsiv. Dupa aceea urmeaza o stare in care se altereaza gandirea, inteligenta si perceptia senzatiilor. Uneori poate aparea delirul care poate conduce la acte irationale. Dependenta psihica nu fizica provoaca o atitudine antisociala si poate incita la consumul altor droguri.

c)      Cocaina

Coca e un arbust ce creste in America de Sud, frunzele fiind mestecate de secole de locuitorii platourilor inalte pentru anestezie locala. Cocaina este principalul alcaloid extras din aceste frunze. Este o pudra alba si inodora sub forma de cristale asemanatoare fulgilor de zapada. Poate fi luata pe cale orala sau injectata intravenos. Luata pe cale orala cocaina insala foamea, alunga oboseala si este usor euforizanta. Prin injectii care au un efect asupra psihicului, provoaca halucinatii si manifestari paranoice.

Acea pudra alba este cocaina baza, care este greu solubila in apa, solubila in alcool, eter, cloroform si uleiuri grase. Pe langa cele doua cai de patrundere in organism descrise mai sus, mai poate patrunde si pe cale cutanata si rareori parenteral. Este repede absorbita si trece in circulatia generala. Se depoziteaza in ficat, rinichi, mucoase si perii nazali, saliva, iar in organism se metabolizeaza prin hidroliza si se elimina lent prin urina. Asupra organismului cocaina actioneaza la diferite niveluri. Mai intai ea actioneaza ca anestezic local asupra terminatiilor nervoase. Mai actioneaza si asupra sistemului nervos simpatic, avand un rol de inhibare a adrenalinei. In doze mici actioneaza slab asupra inimii, iar in doze mari produce o accelerare a pulsului. Afecteaza centrii encefalici superiori, rezultand o stare de euforie, logoree, inviorare fizica si psihica, reducerea senzatiei de oboseala. Proprietatea acestuia de a crea astfel de senzatii placute, cu necesitatea de a folosi doze crescande, duce la cocainomanie. Dupa folosirea ei timp indelungat se ajunge la intoxicatie cronica.

d)     Halucinogenele

Termenul se aplica unor substante foarte diferite, apartinand unor grupe chimice si farmacologice diverse. Cea mai cunoscuta este LSD, abrevierea sintagmei germane LYSERG SAURE DIETHYLAMID ( acid lisergic dietilamida), compus semisintetic obtinut din alcaloizii continuti in cornul de secara. Pentru o doza sunt suficiente 100-250 micrograme sub forma de solutie diluata.

Mescalina este un alcaloid continut de un mic cactus Lophophora Williamsii, cunoscut popular sub numele sau aztec peyotl si care creste in zonele secetoase din Mexic si sud-vestul SUA. Patrunde in organism pe cale digestiva  si pe cale respiratorie. Absorbtia in organism se face rapid, care se concentreaza in cantitati mari in ficat, rinichi si splina.

Psilocybina si psilocina sunt extrase din ciuperca halucinogena Psilocybe mexicana.

O serie de abrevieri precum DMT, DET, STP, THC reprezinta si ele halucinogene foarte puternice ce produc halucinatii, euforie sau depresiune, putand sta la originea unor grave tulburari psihice precum impulsiunile ucigase sau sinucigase.

e)      Substantele stimulante

Cele mai importante sunt amfetaminele, termen ce inglobeaza aminele sintetice, analoge sub multe aspecte adrenalinei secretate de corpul uman. In doze normale provoaca o anume vioiciune si sporesc tonusul, dozele administrate prin injectare producand efecte psihotropice asemanatoare celor ale cocainei. Drogatul poate fi descoperit dupa o crestere neobisnuita a energiei, nervozitatii si iritabilitatii; dupa injectii apar manifestari paranoice.

f)       Substantele sedative si hipnotice

Cele mai utilizate apartin clasei barbituricelor. Acestea sunt utilizate in medicina de peste o jumatate de secol. In doze superioare celor folosite in scopuri terapeutice apar semne de dependenta fizica si psihica. Dozele mari fac individul letargic si irascibil. Absorbirea unei doze mari debarbiturice duce la un comportament asemanator starii de betie. Pericolele la care se expune toxicomanul: calmare exagerata, coma si moarte prin axfisiere.

1.1.3. Coordonate geografice privitoare la consumul de droguri

Un tablou geografic al tarilor sau regiunilor unde se consuma droguri si tipurile de droguri consumate in principal de populatie, este necesar pentru evidenta mai buna a activitatilor ilicite cu aceste substante si pentru luarea celor mai adecvate masuri de prevenire s combatere a consumului ilicit.

Astfel, tarile unde se inregistreaza cel mai mare numar de consumatori de droguri sunt:

Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador, consumatoare de mate de coca;

Jamaica, consumatoare de droguri derivate din cannabis si de cracek-cocaina;

S.U.A., Canada, consumatoare de intreaga gama de droguri si Mexicul, principalul consumator de droguri sintetice. In S.U.A., potrivit unor estimari, s-ar inregistra circa 5 milioane de consumatori de droguri iar in Mexic circa 42 mii de consumatori de droguri sintetice;

Indonezia, Malayezia, Filipine, Japonia, Corea, Hong-Kong sunt principalele consumatoare de droguri derivate din cannabis, iar in Thailanda se inregistreaza cel mai mare numar de consumatori de droguri sintetice din zona;

Sri-Lanka, Nepal si insule Maldive sunt principalele consumatoare de heroina iar India, cea mai mare consumatoare de droguri sintrtice din zona sud-asiatica;

Iran, Iordania, Arabia Saudita, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Yemen, consumatoare de droguri derivate din cannabis iar Israelul, consumator de droguri sintetice tari;

Australia, Noua Zeelanda, consumatoare de heroina adusa din tarile asiatice si de cocaina provenind din America Latina, Noua Zeelanda fiind in ace; aici timp si o mare consumatoare de droguri sintetice;

Germania, Olanda, Marea Britanie, Spania si Portugalia sunt tari europene unde se inregistreaza cel mai mare numar de consumatori de droguri de toate categoriile.

1.2. Traficul de droguri

1.2.1. Consideratii generale

Una din formele cele mai active de manifestare a crimei organizate transnationale o reprezinta productia si traficul de droguri. Profiturile deosebite realizate in aceasta activitate veroasa - care devanseaza cu mult unele afaceri legale, inclusiv din domeniul industriei petroliere - au facut ca, pe langa organizatiile mafiote traditionale, sa apara zeci si sute de grupari si bande criminale, care pun in prim-planul preocuparilor lor producerea si traficarea de droguri. Ingrijorator este faptul ca in unele tari aceasta activitate se desfasoara sub privirile ingaduitoare ale guvernantilor si sefilor de state care achieseaza in mod tacit la preocuparile de acest gen al bandelor criminale autohtone, motivul fiind usor de dedus.

Organizatiile criminale cu astfel de preocupari isi permit sa detina in posesie mii de hectare de pamant arabil pentru culturile de plante opiacee, mii de angajati pentru intreg procesul de fabricatie a drogurilor, adevarate arme pentru asigurarea protectiei, specialisti in domeniul chimiei, informaticii, economico-financiar etc..

Orice incercare de a face o evaluare a profiturilor realizate ca urmare a acestui gen de activitate, la nivel international, ar fi hazardata. Estimarile facute numai in baza confiscarilor anuale de droguri, reliefeaza sume de ordinul miliardelor de dolari.

Castigurile fabuloase ce se realizeaza ca urmare a traficului de droguri au determinat organizatiile criminale sa declanseze o adevarata ofensiva la nivel mondial, pentru deschiderea si acapararea de noi piete de desfacere a acestor produse. Metoda transporturilor de droguri ingerate de curieri sau ascunse pe corp ori in bagajele de mana, de ordinul sutelor de grame, nu mai este de actualitate, in prezent fiind folosite mijloace de transport de mare tonaj in care sunt camuflate zeci si sute de tone de astfel de substante.

Dupa caderea Cortinei de Fier, tarile fostului sistem comunist au devenit segmente principale ale rutelor de transport al drogurilor si chiar piete de desfacere existand pericolul ca in scurt timp, daca nu se vor intreprinde masurile ce se impun, sa ajunga din urma si chiar sa devanseze statele europene occidentale unde se inregistreaza, in prezent, cel mai mare numar de consumatori. Strategiile elaborate si masurile intreprinse pentru combaterea acestui flagel sunt inca firave, neeficiente, limitandu-se, de regula la spatiul national sau la o zona regionala restransa fara elaborarea unei strategii globale sau pe zone extinse, cu angajarea ferma a guvernelor statelor implicate de a coopera la actiunile de contracarare a activitatii organizatiilor criminale; nu se poate spera intr-o diminuare a acestui fenomen si cu atat mai mult in eradicarea sa.

Zonele cenusii

Utilizata initial pentru calificarea sectoarelor de cer neacoperit de baleiajul radarului, aceasta expresie a fost extrapolata, fiind utilizata in prezent si pentru desemnarea teritoriilor unde puterea este necontrolabila sau legalitatea lipseste cu desavarsire.

Zonele cenusii acopera imense teritorii din Asia Centrala (Afganistan, republicile musulmane din fosta U.R.S.S. - Kasmirul, Xinjing) si din America Latina (Columbia, Ecuador, Bolivia, Peru). Aici s-au dezvoltat in deceniul anterior puteri hibride, semipolitice, semicriminale, roade ale unor aliante dubioase (producatorii de heroina cu luptatorii demobilizati in Asia; producatorii de cocaina cu fortele de guerila, in America Latina ). Exista in prezent zeci de mii de indivizi inarmati care controleaza sute de mii de km. p., inaccesibili pentru oamenii legii. Situatiile de acest gen reprezinta unul din cele mai mari pericole care intuneca orizontul mileniului III si care ar trebui sa preocupe in cel mai inalt grad organizatiile internationale angajate in lupta pentru mentinerea pacii in lume si combaterii crimei organizate transnationale.

Fortele Armate Revolutionare Columbiene (F.A.R.C.), cunoscutele trupe de guerila comuniste care luptau impotriva regimului aflat la putere, devenit, in timp, cel de-al treilea cartel, dupa Medellin si Calli, implicandu-se, alaturi de acestea, in productia de cocaina - cu deosebire in asigurarea protectiei cultivatorilor de coca si a transporturilor de cocaina.

Agentia Centrala de Informatii din S.U.A., sustine ca si organizatia ultraumanista Calea Luminoasa din Peru, care beneficiaza de ajutorul a numerosi simpatizanti din tarile C.E.E., din Scandinavia si din S.U.A., este implicata in afacerile cu droguri.

In Asia Centrala principala zona cenusie se intinde de-a lungul frontierelor Uzbekistanului, Turkmenistanului si Afganistanului. In aceasta zona productia de opiu a inregistrat cresteri spectaculoase in ultimii ani. Clanurile asiatice produc si livreaza opiu si heroina in marile orase ale fostei U.R.S.S. iar de aici drogurile penetreaza pe piata occidentala. Pentru a evidentia mai bine dimensiunile activitatii desfasurate de clanurile asiatice/ un atasat militar occidental in Pakistan descria un transport de narcotice din Afganistan si Pakistan catre tarile fostei U.R.S.S. ca "un convoi de camioane precedat de blindate antiaeriene tractate, dotate cu sisteme radio de comunicare perfectionate".

In urma implicarii in activitatea de producere si traficare a drogurilor luptatorii mujahedini din Asia si trupele de gherila din America Latina au devenit adevarate structuri de putere, permitandu-si sa trateze de la egal la egal cu guvernantii sau chiar sa pretinda preluarea conducerii in stat.

Nici Europa si nu a scapat acestui flagel : din Surinam spre Tarile de Jos, din Argentina spre Italia, din portul venezuelean Macaraibo spre Palermo, din toate tarile latino-americane spre Spania, cocaina soseste in cantitati impresionante. O situatie similara se inregistreaza si in ceea ce priveste heroina din Asia Centrala. Trei sferturi din aceasta se consuma in tarile C.E.E. dupa caderea " Zidului Berlinului" recolta campurilor de mac din Afganistan ajunge in Amsterdam in circa o saptamana. Anual, aproximativ 150.000 de containere sigilate sunt expediate pe caile ferate in fostele tari ale U.R.S.S.

Nu se poate face o evaluare certa cu privire la suprafetele arabile destinate culturilor de plante opiacee. Pentru zona latino-americana se estimeaza ca suprafetele plantate cu coca variaza intre 155.000 - 316.000 ha.

Zonele cenusii au intrat in preocuparea ecologistilor ca urmare a faptului ca in acestea se inregistreaza un proces evident de amenintare a echilibrului ecologic. Apele limpezi din zona Anzilor incep sa sufere ca urmare a poluarii provocate de rafinarea cocainei. Numai in anul 1991 aceasta industrie a utilizat 23.000 de tone de calciu, 300 t de kerosen si 50 t de acid clorhidric, ale caror reziduri au fost deversate, fara nici o precautie in fluviile si lacurile din vecinatatea laboratoarelor de fabricare a drogurilor.

Zonele cenusii reprezinta, de asemenea, adevarate depozite de plasare a deseurilor toxice, cancerigene, radioactive si contaminate.

Ceea ce ingrijoreaza si mai mult este faptul ca aceste zone cenusii se extind de la an la an. Astfel, in Asia, in regiunea de nord de Birmania si Thailanda - celebrul Triunghi de Aur - spre provincia chineza Yunnan sunt circa 2000 de km. de frontiera necontrolabila. Africa Sahariana este de asemenea, amenintata. Cornul Africii, intre Somalia si Sudan, este din ce in ce mai inaccesibil, scapand in mod progresiv de sub control. Zonele cenusii sunt teritorii ideale pentru culturile de plante opiacee si laboratoarele clandestine de prelucrare a acestora, precum si desfasurarea altor activitati compatibile cu crima organizata.

1.2.2. Drogurile si organizatiile criminale

In continuare vom prezenta principalele droguri din punct de vedere al traficului cu aceste produse al traficului cu aceste produse si substante.

a)      Heroina

Este fabricata prin reactia morfinei baza cu un reactiv de acetilare. Cel mai des se utilizeaza anhidrida acetica. Insolubila in apa, heroina baza poate fi fumata dar nu poate fi injectata. Pentru a fi injectata se trateaza cu acid clorhidric, transformandu-se in clorhidrat de heroina. Sub aceasta forma este vanduta in Europa si in S.U.A.. Aceleasi proceduri pot fi aplicate morfinei baza pentru a fi injectabila.

Obtinerea heroinei nu se poate realiza decat de catre chimisti cu mare experienta deoarece necesita o dozare perfecta a diferitilor reactivi chimici precum si respectarea stricta a tipurilor de reactie si a temperaturilor.

Termenii in argou folositi pentru acest drog sunt: aroma, skag, zahar maro, H, Henry.

Administrarea drogului poate conduce la urmatoarele pericole: supradoza provoaca decesul; infectarea cu virusul HIV; hepatita, infectii ale sangelui, aparitia de abcese.

Principalele centre de cultivare a macului opiaceu si de extragere a heroinei sunt: Triunghiul de Aur - in Asia de sud-est care include Myanmar, Laos, Thailanda si China; Cornul de Aur - in Asia de sud-vest, care include Pakistanul si Afganistanul. Potrivit estimarilor facute de Organizatia Mondiala a Vamilor (W.C.O.) productia ilicita de opiu, pe plan mondial in 1995, a fost de 7500 de tone din care s-au extras 75 de tone de heroina.

Triadele chinezesti detin monopolul graficului de heroina catre S.U.A., iar bandele criminale turcesti controleaza traficul acestui drog catre Europa. Triadele chinezesti sunt recunoscute pe plan mondial si pentru traficarea heroinei pure sau a Albului de China.

Gruparile criminale din Tarile de Jos joaca rolul de angrosist in ceea ce priveste furnizarea heroinei catre alte tari membre ale Uniunii Europene. Gruparile criminale turce asigura distribuirea in Spania, Danemarca, Suedia si Anglia, unde au legaturi stranse cu traficanti autohtoni. La randul lor, gruparile criminale olandeze si iugoslave sunt deosebit de active pe piata heroinei, fiind implicate in traficarea acesteia in Suedia, Austria, Luxemburg, Danemarca si Norvegia. Rutele traditionale de transport al heroinei asiatice catre Europa de vest au fost cele balcanice - via Turcia si prin traversarea Africii de vest.

Cartelurile columbiene, detinatoare a monopolului cocainei pe plan mondial au inceput sa produca si heroina pe care o exporta, cu precadere, in S.U.A., fara a scapa din vedere continentul european. In afara de productia proprie de heroina,. cartelurile columbiene obtin acest drog de la bandele criminale turcesti in schimbul cocainei.

Cartelurile mexicane, la randul lor, produc si trafica heroina in cantitati incomparabil mai mici decat gruparile criminale asiatice.

b)      Cannabisul

Cannabis sativa este o planta care creste in multe regiuni de pe glob, fiind cultivata si valorificata intr-o serie de tari. In zonele mediteraneene este insamantata primavara si recoltata la sfarsitul verii.

Sub forma de droguri, cannabisul este traficat si consumat ca : marijuana (iarba), hasis (rasina) si ulei vegetal.

Marijuana iarba" sau "kifiri" se obtine din frunzele sau florile de cannabis. Dupa fecundare, plantele feminine care contin substante active sunt puse la uscat timp de 2 luni. Dupa aceasta faza frunzele si florile se taie in acelasi mod ca si tutunul. In acest fel se obtine marijuana care contine aproximativ 10% T.H.C..

Principalele zone de producere a marijuanei sunt Africa de vest, Caraibe si America de sud iar tarile de destinatie a acestui drog sunt cele est-europene si S.U.A..

Potrivit datelor furnizate de Organizatia Mondiala a Vamilor, din totalul de 506 tone de marijuana confiscata pe plan mondial, in 1995, 317 tone au fost capturate in Europa de vest.

Traficul cu marijuana este monopolizat de gruparile criminale din Africa de vest si cartelurile columbiene si mexicane din America de sud care coopereaza cu bandele indigene din Europa de vest.

Hasisul sau rasina de cannabis : se obtine prin macinarea mecanica a plantelor pentru separarea de seminte, tulpini si radacini obtinandu-se o substanta al carei continut in T.H.C. este de circa 40%. Rasina rezultata este ulterior transformata in turte de hasis de aproximativ 1 kg sau care sa serveasca extragerii uleiului de cannabis. Pasta astfel obtinuta este comprimata, fiind ambalata in saci de canepa. Uleiul recoltat este filtrat si expus la soare aproximativ 7 ore pentru evaporarea alcoolului. Operatia finala consta in incalzirea in bain-marie pentru solidificare sau comercializare. Substan7a obtinuta dupa incheierea procesului mentionat contine aproximativ 70% T.H.C..

Semintele de cannabis nu contin nici o substanta psiho-activa. Acestea sunt recuperate pentru insamantare sau hranirea pasarilor.

Hasisul sau rasina de cannabis se produce in mai multe tari, cele mai mari producatoare fiind insa Maroc si Pakistan.

Rutele traditionale de transportare a hasisului marocan catre Europa de vest, in special Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, tranziteaza Spania si Franta. Hasisul se transporta atat pe calea aerului cat si pe mare, folosindu-se ambarcatiuni de mic tonaj.

Traficarea hasisului pakistanez catre Europa Occidentala se realizeaza atat pe mare cat si pe uscat, folosindu-se rutele balcanice, si este monopolizata de grupurile criminale turce si cele asiatice.

Cannabisul, sub forma de ulei vegetal este mai putin consumat i Europa, ponderea detinand-o Statele Unite ale Americii. Spre exemplu, din totalul de 506 t. de ulei vegetal, confiscat in 1995, pe plan mondial, 504 t au fost capturate in S.U.A.

Drogurile extrase din cannabis sunt din clasa "B" si se administreaza prin fumare de pipe sau tigari, prin inghitire sau amestecate mancaruri.

Termenii in argou folositi de distribuitori si consumatori sunt: ceai, iarba, stupefiant, tocatura, ganja, lovitura.

c)      Cocaina

Regiunea andina a Perului, Boliviei si Columbiei este cea mai mare producatoare de cocaina din lume.

Din punct de vedere istoric, cartelurile columbiene au fost principalele producatoare de cocaina in regiune, insa, in prezent, Bolivia si Peru detin primordialitatea. Cartelurile columbiene au ramas, insa, principalele exportatoare de cocaina pe plan mondial, controland intreaga productie din zona latino-americana.

Cocaina patrunde in Europa, via Ecuador, Brazilia, Venezuela, Caraibe, Africa sau direct. Desi 80% din cocaina se desface pe piata nord-americana, in ultimul timp Europa a devenit tinta principala a cartelurilor columbiene.

In cantitati mici, cocaina se fabrica si in Spania, Italia si Liban. Grupurile criminale din Surinam si Antilele olandeze sunt implicate in traficul cocainei catre Tarile de jos.

Grupurile turce obtin cocaina de la cartelurile columbiene in schimbul heroinei si o introduc in Europa pe rutele balcanice.

Persoanele care consuma acest drog sunt expuse urmatoarelor pericole: halucinatii, convulsii, paranoia, riscul infectarii cu virusul HIV, hepatita.

In randul consumatorilor de droguri se folosesc urmatorii termeni in argo pentru cocaina: coca, zapada, charlie.

d)     Drogurile sintetice

Drogurile sintetice, fabricate in laboratoare din produse chimice, sunt categorisite in trei grupe principale, respectiv: stimulente, halucinogene si depresive.

Consumul de droguri sintetice in Europa de vest a devenit ceva obisnuit, acestea nefiind considerate mai periculoase decat alcoolul.

Dintre drogurile sintetice cel mai frecvent intalnite mentionam:

- Amfetaminele (Sulfatul de amfetamina) drog verificat din clasa "B", care se  comercializeaza sub forma de tablete sau capsule. Pudra are culoare roz, alb sau galben. Se administreaza prin inspirare pe nas (prizare), inghitire sau se injecteaza.

Pericolul consumarii acestui drog consta in : stari halucinante, de panica, depresive, stop cardiac, infectare cu virusul H.I.V., hepatite.

Termenii in argou folositi printre distribuitorii si consumatorii drogului sunt : viteza, maestru, prietenul maestru.

- L.S.D.( Acid Lysergic) drog verificat din clasa "A", care se prezinta sub forma de tablete, patrate impregnate cu hartie, micropicaturi, capsule. Se administreaza pe cale orala, avand efecte dupa circa 30 de minute. Consumatorii drogului prezinta urmatoarele simptome fizice : deteriorarea perceptiei, tulburari de vedere si auz, halucinatii, stari de paranoia, pupile dilatate.

Cei care consuma acest drog, au o comportare imprevizibila si tendinta de a vorbi despre amintiri din trecut.

Termenii in argou folositi printre distribuitori si consumatori sunt : acid, calatorie, agatatoare.

- Extazul (Metileum dioximetametamina) sau M.D.M.A., este un drog verificat din clasa "A", care se prezinta sub forma de tablete de culoare alba, inscriptionate cu o pasare neagra sau turturea. Se produce in Anglia si tarile Europei de vest.

Extazul se administreaza oral, sub forma de capsule si este preferat de tineri fiind cunoscut ca drogul dansului dezlantuit.

Consumatorii drogului prezinta urmatoarele simptome fizice : cresterea energiei, senzatii de sete, insomnii, stare depresiva, transpiratie, cresterea tensiunii arteriale, cresterea pulsului.

Drogul ataca caile receptoare catre creier, uneori producand distrugerea totala a acestora.

Termenii in argou folositi printre distribuitori si consumatori sunt: extaz, dam, XTX, discuri, biscuiti, dragoste dezlantuita, faza 4, new-yorkezii.

Potrivit unor estimari, in Marea Britanie se consuma, saptamanal, intre 500.000-1.000.000 de doze de extaz.

- M.D.A. sau "EVA" este produs de gruparile criminale din Ungaria, Polonia si Slovacia.

- Meta-amfetamina cristalizata sau "ICE" este produsa de Yakuza japoneza.

Drogurile prezentate mai sus reprezinta numai categoriile si tipurile cele mai cunoscute si raspandite in masa consumatorilor, existand multe altele, in special in gama celor sintetice care nu au fost mentionate.

Cel mai mare numar de consumatori de droguri se inregistreaza in prezent in S.U.A., Olanda ,Germania, Marea Britanie, Portugalia, Polonia si Slovenia.

Bazinele maritime cele mai utilizate pentru transportul drogurilor in Europa sunt: Marea Mediterana, Marea Adriatica, Marea Neagra, iar porturile cele mai solicitate sunt: Istanbul, Kazmir, care reprezinta principalele puncte de unde pleaca rutele maritime si terestre balcanice de transport al drogurilor catre Europa occidentala, porturile de pe coasta de nord a Portugaliei si mai nou Constanta.

1.2.3. Coordonate geografice privitoare la traficul de droguri

Profiturile deosebit de ridicate ce se realizeaza ca urmare a traficului de droguri au facut ca aceasta activitate veroasa sa intre in preocuparile prioritare ale majoritatii organizatiilor criminale de pe mapamond. Ingrijorator este faptul ca unele din organizatiile criminale cu astfel de preocupari beneficiaza de sprijinul mai multor partide politice precum si a unor oficialitati si personalitati cu functii inalte in stat.

Zonele cenusii, unde puterea autoritatilor de stat este slab reprezentata sau lipseste cu desavarsire reprezinta locurile ideale pentru culturile de plante opiacee si functionarea laboratoarelor de fabricare a drogurilor.

Colapsul sistemului comunist din zona europeana a facut ca tarile din acest perimetru sa intre in preocuparile organizatiilor criminale, fie ca principale tronsoane ale rutelor de transport al drogurilor(se au in vedere principalele rute balcanice si cele baltice), fie ca potentiale piete de desfacere.

Cele doua rute balcanice de transport al drogurilor catre Europa Occidentala sunt:

Turcia - Bulgaria - Serbia - Ungaria - Slovacia - Cehia - Germania;

Turcia - Bulgaria - Romania - Ungaria -  Slovacia - Cehia - Germania.

Aceasta ruta are si alte variante respectiv:

Istanbul - Constanta (pe Marea Neagra) - Bucuresti - Budapesta - Bratislava - Praga - Germania;

Romania - Ucraina - Polonia - Germania;

Turcia - Albania - Serbia - Ungaria - Slovacia - Cehia - Germania.

Rutele balcanice descrise mai sus pot fi deviate prin diverse tronsoane in functie de punctele slabe ale autoritatilor de control, exploatata de organizatiile criminale.

Pe zone geografice, principalele tari cultivatoare de plante opiacee si producatoare de droguri sunt:

(1). In America de Sud

Coca din care se extrage cocaina se cultiva in Peru, Bolivia, Columbia si Ecuador. Ponderea o detin culturile de coca din Peru si Bolivia, iar in aceste tari se afla si majoritatea laboratoarelor de extractie a cocainei.

Macul opiaceu din care se extrage heroina se cultiva, in principal, in Peru, Columbia si Ecuador.

Argentina, Brazilia, Chile si Uruguay sunt folosite ca tronsoane de tranzit al drogurilor catre S.U.A. si Europa.

(2). In America Centrala

in aceasta zona se distinge Jamaica, ca principala cultivatoare de cannabis, din care se extrage marijuana, hasisul si uleiul vegetal si de mosc opiaceu din care se extrage heroina.

Celelalte tari servesc, in principal, ca tronsoane ale rutelor de transport, al drogurilor catre S.U.A. si Europa.

(3). In America de Nord

Mexicul este principala tara din aceasta zona unde se cultiva mac opiaceu din care se extrage heroina.

(4). In Asia de Est si Sud-Est

macul opiaceu si cannabisul se cultiva in Birmania, Laos, Thailanda si Vietnam.

Triunghiul de Aur reprezinta principala zona unde sunt instalate laboratoarele de rafinare a heroinei. Thailanda si Taiwanul sunt principalele producatoare de droguri sintetice, respectiv meta-amfetamina, pe care o exporta in Japonia, Filipine si Coreea. Capitala thailandeza - Bangkok este totodata, si principalul puncte de plecare al heroinei din Triunghiul de Aur catre S.U.A. si Europa.

O serie de tari din aceasta zona reprezinta tronsoane principale ale rutelor de transport al drogurilor catre Australia, Canada, S.U.A. printre acestea mentionam: China , Japonia ,Malayezia, Filipine, Coreea.

(5). In Asia de Sud

Macul opiaceu se cultiva in principal in India si Nepal iar cannabisul in Sri-Lanka, Bangladesh, India  si Nepal.

India este tara unde sunt instalate cele mei multe laboratoare de extractie a heroinei care se exporta in Europa si S.U.A.

(6). In Asia de Vest

Macul opiaceu se cultiva, in principal, in Afganistan (peste 50.000 de ha); iar in Pakistan se afla majoritatea laboratoarelor de extractie a heroinei.

Cannabisul este cultivat in Afganistan, Pakistan, Liban, Kazakstan, Kargasta, iar hasisul, marijuana si uleiul vegetal obtinute din acestea este dirijat catre Iran, Iordania, Arabia Saudita, Turcia, E.A.U.si Yemen. Rutele de transport ale drogurilor obtinute din cannabis catre Europa trec in principal prin tarile est-africane.

(7) . Africa

Culturi intinse de mac opiaceu se afla in Egipt, Kenya, Ghana, Leshoto, Nigeria. Cannabisul se cultiva pe suprafete intinse in Maroc, Nigeria, Zair, Leshoto, Malawi, Africa de Sud, Uganda si Zambia.

In Ghana sunt plasate laboratoare de extractie a cocainei - crack.

(8). In Oceania

Cannabisul se cultiva in principal in Australia, Fidji, Noua Zeelanda, Papua Noua Guinee si Samoa.

(9). In Europa

Tarile europene se remarca in mod deosebit ca principale piete de desfacere a cocainei, heroinei, hasisului, marijuanei si drogurilor sintetice.

Principalele tari producatoare de droguri sintetice sunt:

Olanda si Anglia, unde se fabrica M.D.M.A., cunoscut sub denumirea de ecstasy;

Ungaria, Polonia si Slovacia, unde se fabrica M.D.M.A.Q. sau EVA;

Bulgaria, unde se fabrica fenetylena;

Unele tari din Comunitatea Statelor Independente, unde se fabrica efedronul, similar cu cat-ul (metheationona).

1.2.4. Traficul de droguri in Romania

Studiile privind traficul international de droguri si concluziile desprinse din cazuistica curenta solutionata de politia romana, in anii post-totalitari, pe acest segment de activitate infractionala, reliefeaza o serie de factori care au determinat intrarea Romaniei in sfera de interese a organizatiilor criminale din exterior, astfel:

- pozitia geografica deosebita pe care o ocupa Romania a facut ca aceasta sa fie luata in calcul de catre retelele de traficanti de droguri ca un important cap de pod ce face legatura dintre Orient si Occident. Arealul favorabil al Romaniei care include toata gama cailor de transport permite retelelor de traficati sa foloseasca diverse mijloace pentru tranzitarea teritoriului tarii;

- situatia conflictuala dintre statele ex-iugoslave a facut ca pentru o perioada de timp centrul de greutate al traficului de droguri sa se transfere pe cel de-al doilea segment al rutei balcanice care include si Romania;

- deschiderea granitelor Romaniei care a condus la o crestere enorma a numarului de mijloace de transport si marfuri ce intra si ies, in si din tara, confera organizatiilor criminale posibilitati largi de camuflare a drogurilor si de tranzitare a teritoriului tarii;

- sumele tentante oferite de traficanti pentru facilitarea traficului de droguri, le-a permis sa atraga in aceste activitati si cetateni romani, in special din randul celor cu antecedente penale sau dornici de inavutire rapida, care servesc de regula drept curieri, ghizi, si mai nou ca distribuitori. 

O categorie aparte o reprezinta cetatenii de origine romana care au parasit tara in timpul regimului totalitar si din motive de ordin material au picat in plasa retelelor de traficanti de droguri. In prezent acestia revin in Romania fie pentru a crea baze de sprijin pentru retelele de traficanti, sens in care recruteaza persoana pretabile la astfel de activitati, fie pentru spalarea banilor murdari rezultati din traficul de droguri, pozand in oameni de afaceri cu o situatie financiara deosebita.

- in dorinta lor de expansiune, organizatiile criminale privesc Romania nu numai ca o tara de tranzit dar si ca o piata de desfacere a drogurilor intr-o perspectiva nu prea indepartata.

Sunt indicii ca organizatiile criminale actioneaza in predilectie in mediul tineretului pentru initierea in consumul de droguri, oferind la preturi modice astfel de substante cu scopul de a crea o masa de consumatori, care, in timp, sa devina dependenti de acest viciu. Din nefericire, aceste actiuni si-au atins intr-o masura scopul, in Romania inregistrandu-se pentru prima data in mod oficial cazuri de toxicomani internati in spitale si chier decese cauzate de supradozele de droguri consumate. De asemenea, autoritatile romane se confrunta cu un alt fenomen ce se manifesta in mediul copiilor strazii si anume inhalarea de substante cu continut volatil care nu sunt droguri in acceptiunea propriu-zisa a cuvantului dar care au efecte asemanatoare, reprezentand un prim pas catre consumul de narcotice.

- un alt factor determinant care a incurajat traficul de droguri in Romania l-a constituit, cel putin in primii doi ani post-totalitari, lipsa unui aparat politienesc specializat in combaterea acestei activitati, dotarea cu tehnica corespunzatoare la care s-a adaugat o legislatie insuficient de conturata si prea ingaduitoare in ceea ce priveste sanctionarea faptelor de acest gen.

Asa cum s-a mentionat, Romania reprezinta principalul tronson al celei de-a doua rute balcanice de transport al drogurilor catre Europa Occidentala.

Ruta a doua balcanica de transport a drogurilor porneste din Turcia, traverseaza Bulgaria, intra in Romania pe la vama Ruse - Giurgiu, trece prin Bucuresti, dupa care continua prin zona subcarpatica spre Vest iar prin Varsand intra in Ungaria. In continuare trece prin Budapesta, intra in Slovacia prin Rajka, iar dupa traversarea teritoriului slovac prin zona sud-vestica ajunge in Cehia de unde patrunde in Germania prin punctele de frontiera dintre cele doua tari.

O alta varianta a celei de-a doua rute balcanice care include si un tronson maritim este: Istanbul - Constanta (pe Marea Neagra) - Bucuresti, dupa care intra pe traseul descris mai sus.

Din cea de-a doua tura balcanica se desprinde o alta varianta care pleaca din Bucuresti, traverseaza zona estica a Romaniei dupa care intra in Ucraina unde se bifurca, un traseu continuand prin Polonia catre Germania iar celalalt spre aceeasi destinatie dar prin Slovacia si Cehia.

Prima ruta balcanica care ocoleste Romania dar care poate oricand sa includa si variante care sa vizeze tara noastra are urmatorul traseu: Turcia - Bulgaria - Serbia - Ungaria iar la Budapesta intra pe ruta a doua balcanica.

Merita de retinut si ruta : Turcia - Albania - Serbia iar din Belgrad continuarea pe ruta a doua balcanica.

Prezentarea rutelor de transport al drogurilor, mentionate mai sus nu exclude si alte variante care sa vizeze Romania, depistarea acestora depinzand in mare masura de abilitatea organelor de politie romane si mai ales de modul in care se coopereaza cu politiile tarilor din zona pe aceasta tema.