Performantele motorii globale ale mainii

PERFORMANTELE MOTORII GLOBALE ALE MAINII

Limitarea miscarilor este rezultanta mai multor factori:

articulari (redori)

musculari (forta si amplitudinea contractiilor)

tendinosi (aderente, deviatii)

cutanati (cicatrici)

• Miscarea de flexie a degetelor

1)     secventa normala de realizare a flexiei este AMF, AIFP, AIFD; daca secventa este perturbata, priza obiectelor este imposibila;

2)      amplitudinea- apreciata prin:

a) distanta pulpo-pulpara (testul White)- intre pulpa degetelor si linia care uneste bordul cubital al pliului de flexie palmar distal cu bordul radial al pliului de flexie palmar proximal; normal exista contact pulpo-palmar si se descriu trei situatii patologice: ♦ degetele vin in contact cu palma in amonte (proximal) de aceasta linie- traduce redoare IF compensata prin hiperflexie in AMF, ♦degetele vin in contact cu palma in aval (distal) de linie-redoare in AMF compensata prin hiperflexie in AIF, ♦ degetele nu ating palma, caz in care deficitul de flexie se masoara prin distanta pulpo- palmara pentru fiecare deget in parte.

b) unghiul de flexie atins de fiecare articulatie

MAT (mobilitatea activa totala) a unui deget intre extensie completa si flexie maximala este flexia activa (AMF +AIFP+ AIFD) - deficitul de extensie (AMF+ AIFP+ AIFD)

MPT (mobilitatea pasiva totala) = flexia pasiva (AMF+AIFP+AIFD) - deficitul de extensie (AMF +AIFP+AIFD) Flexia (AMF+AIFP+AIFD)= 260°

MAT/MPT nu evalueaza actiunea muschilor flexori lungi (AMF sunt flectate de catre muschii interososi)

Miscarea de opozitie a policelui

necesita articulatie trapezo-metacarpiana normala, contractie normala a mm. LAP si tenarieni externi, parti moi comisurale integre conditioneaza realizarea prizelor polici-digitale - stadiile de opozitie (Kapandji):

priza laterala proximala (pulpa police-fata laterala FI index)

2.          priza laterala medie (pulpa police -fata laterala F2 index)

3.          priza laterala distala (pulpa police-fata laterala F3 index)

4.          priza termino-subterminala police-index

5.          priza termino-terminala police-index

6.          priza pulpo-pulpara police-medius

7.          priza pulpo-pulpara police- inelar

8.          priza pulo-pulpara police-auricular

9.          pulpa police-F2 deget V

10.     pulpa police -FI deget V

Prizele uzuale

a) Pensa polici-digitala

♦            pensa police - index termino - terminala - pensa fina, pentru apucarea obiectelor mici, priza de precizie si nu de forta; necesita flexia activa in IFD;

♦            pensa police - index pulpo-pulpara - pentru manipularea obiectelor mici

♦            pensa pulpo - pulpara tridigitala - asociaza pulpele indexului, mediusului si policelui - are forta si stabilitate mai mare, forta este maxima cand AIF police este in extensie; se testeaza prin apucarea unui creion intre cele trei degete si forta sa variaza intre 1/5 si 1/6 din forta de prehensiune;

♦ pensa subtermino-laterala (partea proximala a pulpei policelui - fata

laterala F2 index) - 'key-pinch' - forta este mai mica dar este o pensa

foarte stabila;

b) Pensa sferica - pentru ridicarea obiectelor rotunde cu policele si cele patru degete in extensie

c)    Pensa cilindrica ('grasp', 'poigne') - priza de forta, policele si cele patru degete sunt in flexie, pumnul in extensie (30°), ceea ce asigura eficacitatea maxima a flexorilor lungi; apreciaza forta de prehensiune, masurata cu dinamometrul.

EXAMENUL SENSIBILITATII

sensibilitatea de protectie:

tactila- apreciata prin testul cu monofilamente Werner (prezenta si pragul mecano-receptorilor cu adaptare lenta Merckel)

termica dureroasa

sensibilitatea discriminativa (tactila fina):

testul static de discriminare a 2 puncte Weber (densitatea mecano - receptorilor cu adaptare lenta Merckel) - se realizeaza cu varfuri boante in sensul axului longitudinal al degetelor; valori normale:

->pulpa degetelor 2-6 mm

->baza degetelor/ palma 5-8 mm (cu 1-2 mm mai mult decat la pulpa) dorsal 8-10 mm 12 mm nu exista sensibilitate discriminativa

Figura 32. Testul Weber si Dellon (dupa Tubiana)

- testul mobil de discriminare a 2 puncte (Dellon) - exploreaza receptorii cu adaptare rapida Meissner; modul de realizarea si valorile sunt aceleasi.

testele globale de performanta - testul de identificare a materialului, testul monezilor Seddon, testul picking-up Moberg

sensibilitatea profunda - vibratorie pulpara - este prima afectata in .: mpresiunile nervoase, apreciaza corpusculii Paccini cu adaptare rapida, se rralizeaza cu diapazonul.

Ordinea normalizarii testelor in recuperarea nervoasa:

1.   semnul Tinel

2.    sensibilitatea de protectie

3.   testul mobil de discriminare a 2 puncte

4.   testul static de discriminare a 2 puncte

5.   sensibilitatea vibratorie

NB - pentru a testa corect sensibilitatea, trebuie suprimate toate rosibilitatile de control vizual.

s

Abrevieri utilizate: FLP=m. flexor lung al policelui FPD=m. flexor profund al degetelor FSD=m. flexor superficial al degetelor LAP=m. lung abductor al policelui SEP=m. scurt extensor al policelui LEP=m. lung extensor al policelui ECD=m. extensor comun al degetelor EPI=m. extensor propriu al indexului EPDV=m. extensor propriu al degetelui V AIFP=articulatia interfalangiana proximala AIFD=articulatia interfalangiana distala AMF=articulatia metacarpo-falangiana PAR=poliartrita reumatoida