Psihologia sanatatii: modelul biomedical, psihologic si biopsihosocial. Interrelatiile intre societate si bolnav din punctul de vedere al medicului
factorii care determina evolutia clinica a bolnavilor:
formulele de viata ale colectivitatilor
evenimentele psihosociale elemente constitutive ale vietii individului
structurile si valorile care caracterizeaza comunitatea
modelul biomedical, modelul psihologic si modelul biopsihosocial
Modelul biomedical
invatamantul facultatii de medicina
aplicarea in medicina a metodei analitice, a stiintelor clasice
prezinta riscul reducerii corpului uman la un obiect sau la un agregat de organe si functii, amputat de raportul sau cu lumea si de viata concreta
poate contine o eroare in sensul neincluderii pacientului si a atributelor sale ca persoana
modelul biomedical trebuie umanizat
o stiinta a omului in medicina = adaugarea elementelor de psihologie, sociologie si ale altor stiinte umane la stiintele exacte ce compun medicina
apropierea de omul bolnav si nu numai de boala
Modelul psihologic
Psihologia sanatatii = studiul factorilor si a proceselor psihologice cu rol in aparitia bolilor si care pot accelera sau incetini evolutia lor
promovarea comportamentelor si stilurilor sanatoase de viata
exemple de modele de preventive a bolilor din diverse comunitati
Domeniile psihologiei sanatatii sunt:
- comportamentele, care pot avea consecinte fiziologice si care influenteaza sanatatea, de exemplu in situatia stresului
- modul nostru de a trai, obiceiurile, care pot avea efecte nocive asupra sanatatii, cum sunt, de exemplu, tabagismul si lipsa exercitiului fizic
- modul de comportare fata de boala, ceea ce are o influenta foarte importanta asupra sanatatii ulterioare
Modelul biopsihosocial
integrarea aspectelor psihologice si sociale ale bolii - concept integralist
pentru o mai buna intelegere a pacientului, pentru strategiile asistentei, pentru luarea unor masuri sociale mai adaptate si mai putin costisitoare
a cunoaste modul in care dimensiunile biologice, psihologice si sociale ale bolii se articuleaza unele cu altele
trebuie luata in consideratie articulatia diferitelor niveluri constitutive ale subiectului
importanta apropierii de aspectele personale, interpersonale si sociale ale vietii cu aceeasi rigoare ca si fenomenele biologice
identifica si evalueaza potentialul stabilizant sau destabilizant al evenimentelor si relatiilor care apartin mediului social al pacientului
modul in care efectele destabilizante pe care boala pacientilor le exercita asupra apropiatilor lor si care pot exersa, la randul lor, o influenta si mai destabilizatoare asupra pacientului
- ce optica are medicul in incadrarea suferintei pacientului pentru a-l face sa recurga la sistemul de ingrijiri si sa colaboreze cu acesta cat mai bine?
- in ce mod, in cazul unei boli nevindecabile, medicul isi va finaliza munca sa de ingrijire a bolnavului?
- cine se va mai implica dupa momentul efectuarii diagnosticului in gestiunea prognosticului, in alegerea celui mai bun tratament, in elaborarea unui proiect de ingrijiri pe termen lung?
integrarea in mod sistematic a anturajului familial - orizont de resurse - esential pentru pacient, dar si a locului in care se desfasoara o parte importanta a suferintei legate de boala
Interrelatiile dintre societate si bolnav
omul este intotdeauna situat intr-o colectivitate, chiar si atunci cand este izolat sau sufera fenomenul de dezinsertie sociala
medicina trebuie sa tina seama de situatia sociala a pacientului
componenta sociala a bolii este un subiect controversat si nu intotdeauna exact inteles
precaritatea socio-economica, pauperismul, somajul = factori producatori de boala?
nu produc in mod direct boala, dar pot contribui in a-l face pe individ mai mult sau mai putin vulnerabil sau ii diminueaza acestuia aptitudinile de a face fata bolii
somajul creste cu 1/3 probabilitatea ca persoanele sa moara in urmatorii 10 ani care urmeaza intrarii in somaj (suicid, moartea violenta, tuberculoza, cancerul)
modul exact prin care somajul omoara nu este foarte clar, dar este cert ca saracia si stresul au efecte devastatoare asupra sanatatii in general, asupra sanatatii mentale si asupra adoptarii unor comportamente defavorabile sanatatii
a insista asupra dimensiunii sociale a bolii nu inseamna a afirma ca boala ar fi determinata de o singura cauza, cea sociala
cunoasterea axului social al bolii
- In ce masura dimensiunea sociala poate fi mobilizata pentru a promova o stare de mai bine?
medicul sa reflecteze asupra conceptului de om, care inspira proiectul sau de grija sau asistenta a omului bolnav
medicul adevarat trebuie sa tina seama de repercusiunile multiple pe care boala le exercita asupra mediului familial si social al pacientului
sa previna efectele destabilizatoare pe care o gestiune familiala sau comunitara disfunctionala a bolii poate sa o exercite asupra pacientului.
medicii sa evalueze modurile in care acorda cel mai bine asistenta unui pacient, nu numai strict din punctul de vedere medical, ci si al principiului solidaritatii, necesar mentinerii si dezvoltarii vietii comunitare in complexitatea sa
Perceptia sociala a profesiunii de medic
printre cele mai vechi si importante activitati umane
istoria veche / mitologia
specializarea pe plan social
evaluare / mentinere / recuperare stare sanatate
istoric: magie / religie
Asklepios - zeul medicinei, fiul lui Apollo, sau semizeu
Hygea - fiica sa, Sanatatea
in antichitatea greaca - corp social aparte
Codul lui Hipocrate, parintele medicinei
presitigiul profesiei - in primele locuri ierarhice sociale, in toate oranduirile
elogiul lui Homer, Avicena
statutul si rolul social (pozitia ocupata, prestigiul)
suma drepturilor si datoriilor generate de pozitia individuului in societate
statut profesional, cultural, economic, formal, informal
rol social - asteptarile / realizarea rolului / tensiunea rolului
conflict de rol
comportament in sistemul social
medicul = profesionist de inalta specializare
orientarea spre profesie / vocatie
statut: putere, cunoastere, devotament, eroism, putere de sacrificiu
Ierarhia profesiilor
Medic
Profesor universitar
Jurist
Stomatolog
Functionar de banca
Pilot de avion
Functionar
Sociolog
Profesor de liceu
Farmacist
Ultimele pozitii sociale
Fermier
Sef restaurant
Mecanic auto
Brutar
Vanzator in magazin
Pompist benzina
Receptioner hotel
Salubritate
Portar
Lustragiu
In top:
Profesor universitar
Judecator
Medic
Ierarhizare:
Medicul care ingrijeste (medic de familie)
Medicul care vindeca (medici de specialitati diferite)
Puterea medicului - provine din capacitatea de a
alina suferinta
vindeca boala
salveaza viata
Putere sociala - puterea cunoasterii
duritatea si dificultatea pregatirii
pregatirea continua
responsabilitatea crescuta - tensiuni morale extreme
orele suplimentare - sacrificiu de timp, de viata
stapanirea de sine pentru toate acestea
Rolul social al medicului:
5 elemente (T. Parsons)
Competenta tehnica
Universalism
Specificitate functionala
Neutralitate afectiva
Orientare spre colectivitate
Rolul social al bolnavului:
Situatia marginala a bolnavului
Starea de primejdie
Restrangerea orizontului
Egocentrism
Perspectiva de durata a bolii - creste anxietatea
Degrevarea de sarcini
Sprijin pentru insanatosire
Dorinta de a se insanatosi
Obligatia de a coopera
Tipul de rol al bolnavului:
depinde de:
Felul bolii (somatici / psihici)
Gravitatea bolii
Cronicizarea bolii
Genul de tratament - (ambulator / spitalicesc sau stationar)
Tip timid / suprasanatos / ideal
cauta tratament sau refuza tratamentul
medicul trebuie sa echilibreze dorinta pacientului de a se trata sau de a manipula
Rolul medicului si al pacientului (dupa Parsons)
Obligatiile si privilegiile bolnavului
sa vrea sa se insanatoseasca
obligatia de a coopera cu medicul
dreptul de a fi scutit de munca
Obligatiile medicului
sa aplice un inalt nivel profesional in tratament
sa actioneze mai mult pentru bolnav decat in propriul interes
sa fie obiectiv si detasat emotional (sa nu judece emotional)
sa respecte normele medicale
Drepturile medicului
dreptul de a examina pacientul
autonomia profesionala
dreptul de autoritate fata de pacient
Tipuri de relatie medic - pacient:
Relatia de complementaritate
activitate - pasivitate (coma, anestezie)
conducere - cooperare (boli acute)
participare reciproca (boli cronice)
Relatia potential conflictuala (culturi diferite)
tulburari de comportament
suferinta pacientului
perturbarea ordinii publice
Strategii de control in relatia medic - pacient:
persuasiunea
negocierea
incertitudinea functionala
comportamentul non-verbal
Consultatie centrata pe medic
Consultatie centrata pe pacient
Schimbari in relatia medic - pacient:
Participarea pacientului la actul medical
Accesul la informatie
Cresterea exigentei pacientilor
Scaderea docilitatii pacientilor
Rolul de educator al medicului
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |