Realizarea tiparului protezei totale

REALIZAREA TIPARULUI PROTEZEI TOTALE

I AMBALAREA CLASICA

Tiparul reprezinta negativul machetei protezei totale.

Ambalarea constituie o operatie tehnica de acoperire a machetei asezata pe model cu pasta de ghips.

Ambalarea face posibila ca ceara machetei sa fie inlocuita cu rasina acrilica fara ca dintii si raportul lor sa se modifice.

Realizarea tiparului presupune urmatoarele operatii:

1) Reducerea modelelor

2) Alegerea chiuvetelor

In cazul in care modelele sunt prea voluminoase se reduc partile laterale ale soclului incat modelul sa incapa comod in chiuveta, fara a afecta zone de interes protetic.

Chiuvetele sunt disponibile in trei dimensiuni:

- Mari

- Mijlocii

- Mici

Dimensiunea chiuvetei trebuie sa corespunda dimensiunilor modelului cu macheta aplicata pe el, asigurand in timpul ambalarii o grosime a ghipsului de minim 1 cm. Intre model si peretele intern al chiuvetei.

Chiuveta trebuie:

Sa fie in perfecta stare

Sa se asambleze perfect

Sa se poata dezasambla cu usurinta

Sa permita indepartarea fara riscuri a modelului impreuna cu proteza polimerizata

Ambalarea:

Ambalarea este o operatie tehnica de acoperire a machetei asezata pe model cu pasta de gips. Datorita ambalarii ceara machetei este usor de indepartat si inlocuit cu rasina acrilica astfel incat pozitia dintilor si raportul lor sa nu se modifice.

Amblarea este o operatie deosebit de importanta in cadrul procesului de confectionare a PPA, necesitand o analiza atenta a metodei ce se va utiliza.

Orice greseala poate duce la obtinerea unei piese protetice cu defectiuni greu de remediat ulterior.

Desi in linii mari se aseamana cu tehnica utilizata PT, aceasta prezinta totusi unele particularitati legate de prezenta elementelor de mentinere si de sprijin si de existenta dintilor restanti.

In functie de acesta precum si de felul edentatiei, ambalarea machetei se poate face prin trei metode:

1) Ambalarea directa sau ambalare cu val

2) Ambalarea indirecta sau fara val sau inversa

3) Ambalarea mixta

AMBALAREA DIRECTA

Ambalarea directa are loc atunci cand macheta si modelul sunt cumprinse intr-o parte a chiuvetei, si sunt acoperite cu pasta de ghips pe fata vestibulara si ocluzala.

La dezasamblarea celor 2 chiuvete dintii artificiali si modelul raman intr-o parte a chiuvetei iar cealalta parte este reprezentata de ghips asa zisa contra.

Ambalarea directa presupune urmatoarele etape:

Reducerea prin soclare a modelului

Inainte de soclare macheta protezei totale se lipeste cu ceara la fundurile de sac vestibulare, laterale, distal la linia AH la proteza totala superioara respectiv fundul de sac lingual la proteza totala inferioara cu modelul functional.

Se indeparteaza surplusul de ceara de la nivelul festonului gingival (realizandu se papilele gingivale) si cel de la nivelul marginilor modelului functional.

Macheta protezei totale se finiseaza foarte bine cu jet de aer cald pentru a se obtine o suprafata cat mai neteda.

Modelul cu macheta astfel pregatita se repozitioneaza in articulator pentru o ultima verificare a contactelor ocluzale cu dintii antagonisti, aceasta operatiune se face pentru a fi siguri ca in momentul in care ceara machetei atunci cand s-a incalzit cu jetul de aer cald prin modelare nu a suferit modificari la nivelul dintilor.

Macheta impreuna cu modelul sunt scoase din ocluzor dupa care soclul este soclat asfel incat sa fie posibila intrarea ei in conformatorul chiuvetei.

Lucru de altfel foarte important deoarece in acest moment modelul se va desface din articulator prin ciocanire cu ajutor unui ciocan pierzandu-se astfel relatia cu antagonistul.

Soclarea propriu zisa:

Deoarece modelul functional impreuna cu macheta nu sunt niste lucruri standarde avand dimensiuni diferite de la pacient la pacient se poate observa ca modelul impreuna cu macheta nu corespund chiuvetei in care trebuie introdusa de aceea este foarte important ca modelul sa fie redus din marginile exterioare cu foarte mare grija pentru a se obtine pe de-o parte posibilitatea introducerii modelului in prima parte a chiuvetei si pe de alta parte pastrarii intacte ale fundurilor de sac.

A doua operatiune de reducere a modelului se va face din partea inferioara a ei asa incat marginile exterioare ale modelului sa nu depaseasca in inaltime marginea primei parti de chiuveta, acest lucru in general se ia ca reper dar in esenta reducerea modelului din partea inferioara se face pentru a se putea pozitiona corect partea a doua a ringului chiuvetei cat si a capacului, daca reducerea este insuficienta sau pacientul prezinta o bolta palatina foarte adanca, creste vestibulare si laterale protuberante sau necesita din ratiuni de pierdere substanta osoasa si mucoasa atrofie exagerata necesita o supradimensionare a protezei pe vertical aceasta facandu-se tehnic prin marirea DVO-ului, vom constata ca nu se va putea inchide capacul corect din cauza dintilor atunci vom fi nevoiti sa alegem o chiuveta mai mare sau sa folosim o alta tehnica de ambalare si realizare a protezei totale.

Ca repere avem nevoie de un spatiu de minim 6 mm. intre muchia dintilor frontali si capacul chiuvetei.

Acest spatiu va fi impartit cu strictete si dramuit intre valul de ghips care trebuie sa acopere dintii cu minim 3 mm pentru rezistenta si ceilalti 3 mm se vor regasi in stratul de ghips din cea de-a doua chuveta.

Daca nu se respecta aceste reguli riscam ca in momentul presarii pastei de ghips in partea a doua a chiuvetei sa fracturam valul de ghips si odata cu el sa compromitem realizarea protezei totale. Pe de-o parte daca valul de ghips va fi prea subtire se va fractura foarte usor iar daca valul de ghips este prea gros el va iesi din chiuveta si va fi fracturat in momentul pozitionarii si presarii capacului.

3) Umezirea modelului si prepararea pastei de ghips

Modelul trebuie sa fie lasat intr-o baie de apa la temperatura camerei timp de 10 min. pentru a se umezi, in sens contrar pozitionarea modelului uscat in pasta de ghips va face ca apa din pasta de ghips sa fie absorbita instantaneu in model ceea ce va avea si in consecinta, generarea prizei primare a pastei de ghips si compromiterea ambalarii.

4) prepararea pastei de ghips

La ambalarea cu val se recomanda ca prepararea pastei de ghips sa se faca amestecandu se doua parti ghips normal de modelaj si o parte ghips clasa a III tip moldano, ghipsul moldano are ca scop durificarea valului care vine peste dintii protezei pentru a se evita fracturarea valului de ghips ulterior, astfel cele doua pulberi mixate foarte bine se amesteca cu o cantitate suficienta de apa distilata (apa de la chiuveta poate influenta timpul de priza cat si calitatea ghipsului dupa priza).

Pasta de ghips trebuie sa aiba o consistenta medie spre moale pentru a permite introducerea facila in chiuveta cat si un timp suficient necesar aplicarii ei pe toata suprafata dintilor si finisarea corecta a valului de ghips.

Elemente si tehnici de marire sau micsorare a timpului de priza a pastei de ghips:

Din ratiuni de lipsa de timp tehnicianul dentar poate sa apeleze la substante si tehnici prin care sa micsoreze timpul de priza a ghipsului, ca metoda se poate folosi apa calda, sare in cantitati moderate (excesul de sare face ca ghipsul sa nu mai faca priza deloc) ca micsorare a timpului de priza.

Atentie!

De aceste artificii se pot folosi doar tehnicienii experimentati care stapanesc foarte bine tehnica ambalarii cu val si au o rapiditate si manualitate desavarsita, in caz contrar la tehnicienii neexperimentati esecul este garantat.

Pentru a mari timpul de priza se poate folosi apa foarte rece sau zahar, aceste metode sunt recomandate la tehnicienii incepatori.

5) introducerea pastei de ghips in chiuveta

Chiuveta trebuie curatata foarte bine de resturi de ghips asamblata, spalata si ales cu atentie care din cele doua parti ale chiuvetei este partea de jos si care este partea de sus cu capacele adiacente.

Atentie!

O chiuveta noua nu se va putea pozitiona corect decat intr-un singur mod avand in vedere santurile de ghidaj si marginile chiuvetei, un tehnician neexperimentat va putea pozitiona gresit cele patru parti ale chiuvetei ceea ce va duce la imposibilitatea de pozitionare corecta a inelului al doi lea si a capacului rezultand compromiterea protezei.

In acest moment chiuveta este pregatita pentru a se introduce pasta de ghips. Pasta de ghips se introduce in chiuveta prin vibrare pe masuta vibratoare cu atentie pentru a nu prinde bule de aer la marginile interne colturi ale chiuvetei, o bula de aer in pasta de ghips poate face ca in momentul presarii acrilatului in chiuveta sa deplaseze modelul intr-o anume directie nedorita si inevitabil o ridicare a ocluziei pe o anumita zona.

Pasta de ghips se modeleaza cu cavitate care va face posibila introducerea corecta a modelului umezit.

6) Modelarea ,,valului'' care acopera fetele vestibulara si orala a modelului cu macheta.

Dupa pozitionarea modelului in pasta de ghips in chiuveta se formeaza valul de ghips care acopera dintii cu 3 mm pe toata suprafata.

Valul de ghips se finiseaza foarte bine pentru a nu aparea zone retentive care vor duce la fracturarea lui in momentul deschiderii chiuvetei cat si eliminarea excesului de ghips de pe marginile chiuvetei cu ajutorul unui cutit.

7) Dupa priza gipsului se izoleaza prima jumatate a chiuvetei

Dupa priza ghipsului se izoleaza prima parte a ghipsului pe toata suprafata val de ghips" cu margini laterale ale modelului si restul de ghips pana la marginea ringului metalic.

Izolarea este o operatie extrem de importanta si ar trebui efectuata chimic si fizic pentru a impiedica contactul cu rasina acrilica.

Substantele utilizate pentru izolare trebuie sa asigure dezasamblarea facila fara a produce riscul de fracturi ale protezei, sa impiedice orice reactie chimica intre rasina si ghips deasemeni recuperarea modelului.

Izolarea mai trebuie sa fie inerta, insolubila si sa se poata utiliza usor.

Izolarea se face cu ajutorul izolantelor speciale tip Izodent, Peptizol.

8) Se monteaza al 2-lea inel al chiuvetei si se toarna pasta de ghips deasupra prin vibrare.

Pasta de ghips se prepara numai din ghips normal de modelaj acesta nu trebuie sa aiba proprietati crescute ca duritate el avand simpla functie de a umple spatiul din a doua parte a chiuvetei si acoperirea restului de proteza neacoperit de valul de ghips din prima parte a chiuvetei.

9) Dupa ambalare se pune chiuveta la presa timp de 5 minute.

Presarea ghipsului odata cu capacul pozitionat peste ringul metalic se face pentru a avea certitudinea ca chiuveta este inchisa pana la capat si ghipsul in exces eliminat din chiuveta.

Presarea ghipsului cat si ulterior a masei de acrilat se face de preferinta cu ajutorul unei prese hidraulice la 2 bari presiune timp de 5 min.

Presarea tardiva a ghipsului din chiuveta poate duce la fractura valului de ghips din prima parte a chiuvetei sau a inchiderii insuficiente din cauza excesului de ghips care a intrat intr-o priza avansata.

10) Indepartarea cerii din tipar

Dupa ambalarea machetei, ceara trebuie indepartata din interiorul ghipsului si inlocuita cu rasina acrilica.

Tehnica de indepartare a cerii presupune urmatoarele etape:

Intr-un vas se fierbe apa pana la temperatura de 100 C, dupa priza pastei de ghips chiuveta in care se afla macheta protezei si modelul se scufunda in apa fiarta aproximativ 15 minute, timp in care ceara din interior se plastifiaza si se topeste.

Chiuveta este scoasa din apa dupa care cele doua parti sunt dezasamblate iar resturile de ceara se spala cu jet de apa la temperatura de 100 C.

Dupa eliminarea cerii si spalarea ei cavitatile sunt spalate bine cu detergent pentru degresarea suprafetei impregnate cu ceara aceasta fiind o operatie foarte importanta in cazul in care chiuveta este tinuta mai mult de 15 minute la temperatura de 100 C reprezinta o eroare deoarece peretii cavitatii tiparului absorb toata ceara cu acizi grasi si deci provoaca dificultati in izolare.

11) Polimerizarea bazei protezei

Baza protezei se realizeaza din rasina acrilica. Rasinile acrilice sunt obtinute din acidul acrilic, acidul metacrilic si esterii acizilor lor prin polimerizarea lor.

Proprietatile biologice si fizico-chimice ale rasinilor acrilice sunt:

-Sa nu provoace iritatii si sa fie tolerate de tesuturile cu care vin in contact.

-Sa fie insolubile, insipide, neutre chimic la alimente si la enzimele din saliva.

-Sa nu se dilateze sau sa nu se contracteze la presiunile ocluzale sau temperatura cavitatii bucale si sa nu prezinte distorsiuni, sa reziste la abrazie si la periaj.

-Sa fie usor de lustruit, sa fie fara porozitati, sa aiba aspect cromatic constant si estetic.

-Sa se manipuleze usor si reparat in caz de fracturare.

Rasina acrilica se prezinta sub forma de lichid si pulbere.

Lichidul este monomerul din metacrilatul de metil, are proprietati fizico-chimice si este transparent.

Fierbe la 100,3 C este volatil, inflamabil, insolubil in apa, cu miros specific, este solvent organic puternic poate polimeriza spontan sub influenta luminii si a caldurii, are densitatea de 0,945 gramcm3 la temperatura de 20 C.

Pulberea sau polimerul este forma polimerizata a metacrilatului de metil.

Este compusa din particule specifice obtinute prin dispersia monomerului centrifugat intr-un lichid neutru, substantei de baza i se adauga substante inerte pentru a preveni unirea fizica sau chimica a particulelor.

Rasina acrilica are culori variate si este insotita de o chee de culori care este in corelatie cu nuanta coloristica a mucoasei gingivale a pacientului. Exista pulbere incolora indicata pacientilor cu intoleranta la colorantul incorporat in acrilat.

12) Prepararea acrilatului

Cantitatea necesara prepararii unei proteze totala este de 15, 20 gr. de pulbere si restul lichid corespunzator.

Proportia de polimer si monomer este specifica pentru fiecare tip de acrilat, unele acrilate se prepara dupa proportia de 2 parti pulbere si o parte lichid, altele 3 parti pulbere si una lichid aceasta proportie fiind superioara deoarece are un continut mai redus de monomer deci acrilatul rezultat fiind mai rezistent la tractiune si se contracta mai putin.

Tehnica de dozare este diversa:

1) Dozarea prin cantarire presupune calculul exact al pulberii si lichidului conform prospectului care insoteste produsul, insa este incomod de realizat in laboratorul de tehnica dentara.

2) Dozarea volumetrica presupune existenta unui cilindru gradat de sticla cu care se masoara cantitatea de pulbere si cea de lichid respectand prospectul dat de producator.

Avantaje:

In urma ambalarii cu val prin obtinerea tiparului intr-o singura parte a chiuvetei se elimina modificarile la nivel ocluzal a dintilor fata de ambalarea fara val, partea a doua a chiuvetei nu se va repozitiona perfect in aceeasi pozitie in care a fost ambalata.

Dezavantaje:

1) Ceara este foarte greu de indepartat din tipar avand in vederea valului de pasta de ghips.

2) Foarte dificil si greu de realizat izolarea modelului cat si a partii de tipar care consta in valul de ghips.

Avand in vedere 2 factori:

Izolarea fundului de sac vestibular cat si de-o parte si de cealalta a crestelor edentate distal.

Izolarea zonei vestibulare de feston gingival cat si zonelor vestibulare distale.

Posibilitate de fractura a valului de ghips in momentul presarii chiuvetei daca ghipsul din partea a doua a chiuvetei este facut prea gros sau presarea se face tardiv in momentul in care ghipsul din partea a doua a chiuvetei a intrat in priza primara.

In momentul presarii acrilatului care din ratiuni de tehnica a prepararii acrilatului are o consistenta vascoasa ,,coca moale'' pot aparea fracturi ale valului de ghips care duc inevitabil la deformari majore si greu de reparat a protezei finale.

Pierderea modelului functional.

AMBALAREA INDIRECTA

Ambalarea indirecta presupune ambalarea in ambele parti ale chiuvetei a modelului si a machetei.

Modelul si macheta sunt cuprinse in ambele parti ale chiuvetei.

La deschiderea celor doua parti ale chiuvetei dintii artificiali raman intr-o parte iar modelul in cealalta.

Etapele de realizare sunt:

1) Reducerea prin soclare a modelului.

2) Umezirea modelului si prepararea pastei de ghips.

3) Umplerea unei jumatati de chiuveta cu ghips care se limiteaza la zonele fundului de sac vestibular si distal respectiv liniei AH la proteza totala superioara cat si zonele vestibulare si linguale la proteza totala inferioara si introducerea modelului.

4) Modelarea si netezirea suprafetei ghipsului dupa ce a facut priza.

5) Se monteaza al 2-lea inel al chiuvetei si se toarna pasta de ghips deasupra prin vibrare.

6) Dupa ambalare se pune chiuveta la presa.

Aceasta tehnica este cea mai utilizata deoarece are cele mai multe avantaje.

Avantaje:

Tehnic vorbind este cel mai usor de realizat.

Este cea mai utilizata si reprezinta o metoda usoara de ambalare cat si in extragerea cerii din tipar ca si usurinta in izolarea modelului functional care ramane intr-o parte a chiuvetei si izolarea fetei vestibulare si palatinale a tiparului.

Ceara este usor de indepartat.

Dintii isi pastreaza pozitia.

Izolarea peretilor tiparului se realizeaza simplu.

Acrilatul este usor de introdus in tipar.

Din cauza imperfectiunii chiuvetei cat si a metodei in sine apar modificari clare in proteza finita care are o inaltare de ocluzie determinata de asezarea imperfecta cat si de contractia acrilatului.

Dezavantaje:

Dezavantajul acestui tip de ambalare este inaltarea ocluziei care este provocat atat de utilizarea incorecta a chiuvetei cat si de indepartarea insuficienta de ghips prin presare din cele doua chiuvete.

Pierderea modelului functional.

Concluzii:

Din experienta tehnicianului dentar in orice caz ambalarea directa sau indirecta, este bine ca tehnicianul sa indeparteze toate marginile taioase ale chiuvetei reprezentand tiparul cu modelul functional intr-o parte si dintii in cealalta, atunci fiind vorba de marginile fundului de sac vestibulare distale cat si a liniei AH la maxilar si fundului de sac lingual la mandibula cat si tuturor muchiilor din partea a doua a chiuvetei care contine dintii.

In cel de al doilea caz indepartarea marginilor distale cat si palatinale a valului de ghips la ambalarea directa la proteza superioara cat si inferioara.

AMBALAREA MIXTA

Ambalarea mixta presupune combinarea ambalarii directe si indirecta. Conform tehnicii acestei ambalari o parte a chiuvetei este fara val iar cealalta cu val.

Dupa indepartarea cerii un grup de dinti raman intr-o jumatate de chiuveta in care se afla modelul iar celalalt grup ramane fixat in valul de ghips in cealalta parte a chiuvetei.

Avantaje:

Ramanerea pe pozitie a grupului frontal superior sau inferior dupa caz.

Dezavantaje:

Imposibilitate de scoatere a cerii si izolarea modelului pe zona vestibulara (fund de sac).

Modificari ale protezei pe zonele laterale, cele care raman in partea cealalta a chiuvetei (premolari, molari).

Pierderea modelului functional.

Concluzii generale la ambalrea clasica:

Dupa studii aprofundate de firme acreditate care au laboratoare specializate in dinamica materialelor ca Bego, Degussa, Bredent, Vertex s-a ajuns la concluzia ca oricat de buna ar fi ambalarea chiuveta metalica, din cauza contractiei acrilatului apar modificari in ocluzia finala a protezei totale din aceste ratiuni, aceste firme ne propun un alt tip de ambalare: ambalarea moderna care in esenta nu elimina efectele ambalarii directe, indirecte sau mixte ci din contra ne ofera posibilitatea de a corecta modificarile inerente care apar in urma polimerizarii protezei prin maximum avantaj ca modelul dupa polimerizare se poate extrage cu usurinta din chiuveta, se repozitioneaza in articulator si se reface ocluzia.

II AMBALAREA MODERNA

Ambalarea moderna se face in chiuvete speciale realizate din poliany (plastic) cu baza din aluminiu care are capacitatea de a-si pierde temperatura de 10 grade pe sec.

Operatiile de realizare a tiparului:

1) Articularea modelului in articulator se face printr-o metoda moderna cu ajutorul unui magnet in care modelul se poate detasa foarte usor din articulator si pozitionat in chiuveta special conceputa.

2) Ambalarea

Dupa finisarea machetei se pozitioneaza modelul cu partea distala in partea tesita a chiuvetei care in a doua parte a ei are dopurile de canale de turnare a acrilatului si se toarna agarul agar care este o substanta gelatinoasa de diferite culori care se inmoaie (prepara) la cuptorul cu microunde 80 wati 5, 6 min.

3) Ambalarea propriu zisa:

Dupa fluidificarea gelului de agar agar acesta are o temperatura de c.c.a. 90 grade ceea ce inseamna ca turnarea lui in acest moment in chiuveta nu face altceva decat stricarea muncii depuse.

Asa ca se va astepta pana cand temperatura gelului de agar agar va ajunge in jurul valorii de c.c.a. 45 grade C ceea ce nu va afecta in nici un fel ceara sau pozitia dintilor artificiali.

Acest lucru se va realiza cu ajutorul unui termometru oferit de diferite firme producatoare ca Bego, Degussa, Bredent sau Vertex, in cel mai rau caz se poate face testare a acrilatului cu degetul aratator pana cand pasta de agar agar nu are o temperatura sa produca disconfortul tehnicialului dentar.

In acest moment se va realiza turnarea agarului agar in chiuveta speciala prin cele trei orificii deasupra chiuvetei pana cand macheta este inglobata in total in agar agar si surplusul iese prin cele trei orificii.

Racirea chiuvetei se realizeaza intr-o baie de apa rece in care in permanenta intra jet de apa rece si pe de alta parte se fece evacuarea apei incalzite printr-un supraplin care se afla la 1 cm. fata de partea superioara a chiuvetei.

Dupa c.c.a. 45 min. dupa ambalare chiuveta se poate desface si intr-o parte a chiuvetei avem impresiunile dintilor cat si a zonelor vestibulare, palatinale, linguale ale protezei si in partea cealalta macheta de proteza din ceara, dintii montati cat si modelul functional intact.

In acest moment se face extragerea dintilor din macheta, curatarea lor de ceara intr-o sita speciala oferita de firma producatoare si dupa uscarea lor la jet de aer se repozitioneaza in chiuveta sau tiparul realizat din agar agar. Dintii nu au nevoie de o lipire cu Pi Ku Plast sau Cianoacrilat deoarece ei au o stabilitate foarte buna in masa de agar agar.

4) Realizarea canalelor de turnare.

Realizarea canalelor de turnare se face cu un instrument special care consta intr-o teava cu un diametru de 5,5 mm. Aceasta teava se aplica progresiv in lacasurile lasate de dopurile de turnare si se realizeaza 3 canale la proteza totala superioara si 2 la proteza totala inferiara.

5) Pregatirea modelului functional pentru turnarea acrilatului.

Turnarea acrilatului prezinta anumite particularitati in sensul ca modelul trebuie pregatit pentru a primi pasta fluida a acrilatului in chiuveta, modelul se introduce in oala baro acoperinduse cu apa distilata in intregime si reglanduse parametri 2, 3 bari la 55 grade C, 20 min. Aceasta operatiune se face in scopul de a elimina toate bulele din modelul functional care daca nu ar fi extrase acum ele ar iesi in pasta de acrilat a protezei si rezultatul ar fi nesatisfacator.

Dupa eliminarea bulelor din model si degresarea cu apa fierbinte se introduce intr-o baie de apa rece timp de 10 min. Pentru ca izolantul sa adere in conditii optime.

6) Izolarea modelului.

Modelul se izoleaza cu o substanta de tip agar agar Divosep care este pe baza de alge marine si realizeaza o pelicula foarte fina si de o consistenta speciala care face ca proteza finita sa se poata extrage de pe campul protetic cu usurinta.

7) Prepararea si turnarea acrilatului.

Prepararea pastei fluide de acrilat se face in urmatoarele proportii: 1,5 grame pulbere la 1 ml. de monomer (lichid) amestecul se face energic c.c.a. 30 sec. Dupa care se lasa un min. la macerat. Dupa 1 min. de macerat se toarna acrilatul in chiuveta special pregatita dintr-o parte a ei printr-un canal de turnare cand fluidul de acrilat va excede in celelalte doua parti ale canalelor de turnare.

Aceasta operatiune este una din cele mai importante operatiuni ale realizarii protezei totale prin metoda moderna in care consistenta materialului proportia pulbere-lichid sunt foarte exact folosite cat si timpii de macerare si aplicare a pastei de acrilat.

8) Polimerizarea protezei in ambalarea moderna.

Introducerea chiuvetei in oala baro se face dupa c.c.a. 5 min. de la aplicarea pastei de acrilat.

In oala baro se aseaza chiuveta cu conurile de turnare in sus si se toarna apa distilata pana la aprox. 1 cm. de conurile de turnare.

Atentie!

Daca apa distilata va intra in conurile de turnare avand in vedere ca apa spre diferenta de aer nu este compresibila ea va fi impinsa cu aceeasta presiune cu care va fi impins si aerul in oala baro asa ca pentru a se evita anumite goluri in proteza finita este foarte important ca nivelul apei sa nu depaseasca conurile de turnare.

9) Extragerea protezei totale dupa polimerizare.

Proteza totala dupa polimerizare se extrage foarte usor prin indepartarea capacului chiuvetei care contine impresiunile dintilor.

Modelul cu proteza finita se pot repozitiona in articulator (Sam, Amman, Ghirbah, Kavo, Protar 37 sau Dental Kiefer) articulatoare ce contin sisteme moderne de articulare.

10) Refacerea ocluziei protezei totale

Avand in vedere ratiuni discutate anterior la ambalarea clasica cea moderna se diferentiaza prin posibilitate de refacere a ocluziei statice (tripod) cuspid foseta cat si dinamice pe pantele articulare masurate si transmise catre laborator doctorul protezist (panta articulara 15, 25 grade si unghiul Bennet catre este in general la 15 grade).

Avantaje:

Cel mai mare avantaj al ambalarii moderne este posibilitatea de refacere a ocluziei dupa polimerizarea protezei totale in sensul ca modelul se recupereaza in intregime si este fiabil pentru a se repune in articulator si penru a se controla foarte exact modificarile aparute in urma polimerizarii.

Atentie!

Proteza nu se va extrage de pe campul protetic decat dupa ce suntem siguri ca ocluzia in sens static cat si dinamic sunt realizate funcional.

Metoda foarte usor de utilizat.

Pret redus avand in vedere ca agarul agar este un material refolosibil pe termen lung.

Daca macheta de proteza este foarte precisa, amprenta in agar agar este foarte fidela si proteza finita nu va necesita mari interventii pe suprafata ei decat o prelucrare minima cu smirgherul si lustruire adecvata ca si la protezele clasice.

Un alt avantaj ar fi ca modelul nu se distruge dupa polimerizarea protezei ceea ce inseamna ca doctorul are posibilitatea de a verifica daca proteza finita este sau nu corespunzatoare cu amprenta care a trimis-o in laborator si clarificarea situatiei daca proteza nu este adecvata cu campul protetic.

Acrilatul astfel polimerizat este rezistent la fracturare iar dilatatia lui este minima si in timp nu se degradeaza prin impregnarea cu resturi de alimente si saliva ca la un acrilat termopolimerizabil si proprietatile lui fizice culoare densitate, luciu nu se schimba timp indelungat.

Economie de timp si materiale.

Siguranta realizarii unei proteze de calitate intr-un timp scurt.

Dezavanje:

Investitie considerabila in achizitia aparatelor cat si materialelor in realizarea protezei totale prin tehnologia moderna.

Referinte informative: 100 gr. lichid si pulbere de acrilat Vertex care este cel mai apreciat pe piata costa cat orice acrilat in cantitate de 1000 gr. lichid aferent la realizarea protezei totale prin metoda clasica.

Concluzii:

In consecinta tehnologia moderna de ambalare a protezei totale este net superioara fata de cea clasica insa necesita pe de-o parte o investitie mult mai mare din partea laboratorului cat si o cerinta net superioara din partea cabinetului stomatologic.

Aceste proteze au sanse maxime pentru a indeplini toate necesitatile fizionomice estetice cat si necesitati fiziologice de masticatie avand in vedere procesul de elaborare a lor etapa cu etapa si folosirii cu strictete a materialelor si indicatiilor oferite de producatori.