Virusologie

VIRUSOLOGIE

1.Morfologie si simetrie virala - exemple

Virusurile animale

Forma virusurilor:

-cilindrica - unele virusuri vegetale de tipul virusului mozaicului tutunului

-sferoidala - virusuri gripale

- cristaliforma ( poliedrica )- enterovirusurile

- prisma sau caramida - poxvirusurile

Structura virala

Virionul (particula virala)este alcatuit din miez genomic capsida si uneori anvelopa :

Miezul genomic (genomul viral, nucleoidul ) alcatuit din AND sau ARN cu structura polinucleotidica contine informatia genetica necesara pentru multiplicarea virala si devierea metabolismului celulei gazda in sensul sintezei constituentilor virali.

Capsida reprez invelisul extern al genomului viral, pe care il protejeaza. Este formata din subunitati identice denumit capsomere ce dpdv structural sunt alcatuite din : proteine simple ( v polio) , heteroproteine ( v gripal ) sau glicoproteine virale ( HIV ). Genomul viral impreuna cu capsida alc nucleocapsida

Invelisul (peplos, manta, anvelopa) est e un element structural facultativ alc din subunitati denumite peplomere de natura proteica. Este present la unele virusuri de ex: HIV, v gripal

Tipuri de simetrie virala

Capsomere se pot aseza spatial in 3 modele de simetrie virala:

Simetrie helicoidala: v mozaicului tutunului, v gripale, v rabic

Simetrie icosaedrica ( cubica ): enterovirusuri, adenovirusuri, herpes virusuri

Simetrie mixta: poxvirusuri

Virusurile bacteriene ( bacteriofage )

Prezinta : cap format din miez de AND sau ARN, gat ce face legatura intre cap si coada, coada formata in general din 3 parti ( miez lacunar, teaca contractila, placa bazala )

2.Schema diagnosticului de laborator in viroze

1.Recoltarea si prelucrarea produselor patologice: in general virusul este prez in secretiile nazo-faringiene, ocular, secretia conjunctivala si uneori in lacrimi. In infectiile cu manifestari eruptive, virusul se izoleaza din produsele recoltate de la niv acestora. In inf ale SNC s-au izolat virusuri din LCR (arbovirusuri, enterovirusuri ) din material de biopsie locala ( virus herpetic) sau chiar din fecale ( enterovirusuri). Se mai recolteaza si sange si urina.

Recoltarea se face prin punctie ( sange, LCR , lichid vesicular ) tampon ( secretii conjunctivale, nazale etc ) eliminare directa (fecale, urina, sputa)

2.Izolarea virusului: se poate face pe

- culturi celulare (culture primare din tesuturi adulte normale, linii celulare continue sau tumorale, tulpini diploide)

- oul embrionat de gaina

- animale de laborator: soareci adulti ( pt v rabic, v gripal ), soareci nou-nascuti ( pt enterovirusuri si arbovirusuri ), dihorii ( pt virusuri gripale si paragripale )

3.Titrarea virusului izolat are ca scop evaluarea cantitativa a concentratiei particulelor virale infectante, capabile sa produca efect virus specific la gazda sensibila. Se realizeaza dilutii binare sau logaritmice din virusul izolat care se vor inocula la gazda sensibila pe care s-a izolat si se urmaresc efectele virus specific.

4.Identificarea virusului izolat: pentru identificarea cu certitudine se folosesc reactiile imune antigen-anticorp, deci se realizeaza identificarea serologica. Se folosesc seruri immune standard cu ajutorul carora identificam virusul (antigenul) necunoscut izolat din produsele recoltate de la bolnav.

Identificarea serologica se bazeaza pe urmatoarele reactii antigen-anticorp:

- Reactia de imunoflorescenta

- Reactia de neutralizare

- Reactia de inhibare a hemaglutinarii

- Reactia de inhibare a hemadsorbtiei

- Reactia de fixare a complementului

- Reactia de dubla imunodifuzie in gel

- ELISA ( Enzime Linked Immunosorbent Assay )

- RIA ( Radio Immuno Assay )

5.Diagnosticul imunobiologic in viroze: presupune

a) testarea reactivitatii imuno-umorale ( diag serologic ). Dintre reactiile antigen-anticorp din cadrul diag serologic al infectiilor virale fac parte:

- reactia de seroneutralizare (SN )

- reactia de inhibare a hemaglutinarii (HAI)

- reactia de fixare a complementului (RFC) care poate fi calitativa sau cantitativa

- reactia de hemaglutinare pasiva (HAP)

- reactia de imunoflorescenta (IF)

- ELISA care poate fi directa si competitive

b) testarea reactivitatii imuno-celulare se realizeaza prin:

-intradermoreactia de tip tuberculinic

-testul de transformare blastica limfocitara (TLB)

-testul de citotoxicitate imuna

-testul de inhibitie a migrarii macrofagelor

-teste de rozetare

-metoda citometriei de flux (flowcitometria)

3.Izolarea virusurilor pe gazde sensibile

Izolarea virusurilor se face pentru identificarea virusurilor si stabilirea etiologiei virale a unei infectii.

Izolarea virusului pe culturi celulare: culturile celulare reprezinta substrate de celule eucariote cultivate in vitro in conditii adecvate de nutritive, temp, pH. Culturile celulare se clasifica in :

- culturi primare din tesuturi adulte normale (cultura primara de rinichi de maimuta, sau rinichi de iepure)

- linii celulare continue sau tumorale (liniile Hela)

- tulpinile diploid au ca sursa un tesut embrionar ( de om sau maimuta )

b) Izolarea virusului pe oul embrionat de gaina (embrioni de 7-11 zile ) constituie gazda pentru anumite virusuri ( herpes virusuri , poxvirusuri ). Inocularea se face intraamniotic, intraalantoidian, pe membrane corio-alantoidiana, intravitelin sau chiar direct in embrion. Se inoculeaza 0 ml prod prelucrat si se incubeaza la 35 de grade C 2-5 zile

c) Izolarea virusului pe animale de laborator : soareci adulti ( pt v rabic, v gripal ), soareci nou-nascuti ( pt enterovirusuri si arbovirusuri ), dihorii ( pt virusuri gripale si paragripale ).Cai de inoculare: subcutanata, intracerebrale, intranazale, intraperitoneale. Efectele sunt specific: ocluzii virale, paralizii, inducerea de tumori la animale imunosupresate.

4.Efecte virus specifice pe culturile de celule- exemple

Efect citopatic ( ECP ) poate fi distructiv ( aparitia celulelor mari, globuloase care se desprind de suportul de sticla )Ex:v poliomielitice, v ECHO ; sincitial determinat de unele mixovirusuri ( paragripale, v respirator sincitial ) ; in focar celulele infectate se ataseaza in grupuri asem cu un ciorchine de strugure ( unele poxvirusuri )

- Incluzii virale intracelulare: ex - incluziile Babes-Negri in rabie, corpusculii lui Guarnieri in poxvirusuri

- Efectul hemaglutinat ( HA ) este produs de virusurile gripale, paragripale in prezenta hematiilor de cocos sau om ( grup 0 )

- Efectul hemoabsorbant ( HAD ) ex: v rujeolei,v paragripale

- Efectul "transformant" determint de unele virusuri din grupul herpes sau adenovirusuri.

- Efectul de interferenta ex: v rubeolic

5.Etapele relatiei virus-celula gazda de tip litic - exemple

Etapele ciclului replicativ viral dureaza intre 6 si 36 de h:

- faza de eclipsa : dureaza 10-20 de min, imediat dupa infectie

- faza de crestere lineara : debuteaza initial intracelular

- faza de platou

Faza de eclipsa cuprinde: adsorbtia ( atasarea ) consta in atasarea virusului de suprafata cel susceptibile la nivelul unor receptori specifici; penetrarea (internalizarea) reprez trecerea virusului din ext cel in int acesteia; decapsidarea consta in separarea fizica a acidului nucleic viral de invelisurile proteice. Cresterea lineara cuprinde sinteza proteinelor timpurii, transcrierea genomurilor progene pe matrita genomului parental si sinteza proteinelor tardive ( structurale ) . Faza de platou cuprinde maturarea, eliberarea si asamblarea.

Eliberarea virionilor progeni reprez faza finala a ciclului infectios. Ex: bacteriofag-bacterie de tip litic , picornavirusuri, retrovirusuri, herpesvirusuri,

6.Etapele relatiei virus-celula gazda de tip simbiotic - exemple

Etapele infectiei virale de tip simbiotic sunt asemanatoare cu cele de tip litic in ceea ce priveste: adsorbtia ( atasarea ) consta in atasarea virusului de suprafata cel susceptibile la nivelul unor receptori specifici; penetrarea (internalizarea) reprez trecerea virusului din ext cel in int acesteia; decapsidarea consta in separarea fizica a acidului nucleic viral de invelisurile proteice ; deosebirile aparand in progamarea sintezelor de tip viral si aparitia unor proprietati de tip nou ale celulei infectate.

Modalitate de programare a sintezelor virale este diferita intre virusurile cu genom AND si ARN.

-virusuri AND:   AND viral se integreaza in AND celular ceea ce va duce la sinteza unui ARN mesager complementar, mixt, ce ajunge la ribozomi care vor citii mesajul, sintetizand proteine cu secvente de aminoacizi codificate atat de AND celular cat si de AND viral.

Daca AND viral nu se integreaza in AND celular poate induce sinteza unei enzime precoce ( ARN polimeraza) ce catalizeaza sinteza unui ARN mesager nou pe matrice de AND viral

-virusurile ARN: folosesc modelul de replicare numit revers-transcriptia astfel ARN viral patruns in celula functioneaza ca o matrice ce induce sinteza unei enzyme numita revers-transcriptaza.

Ex: bacteriofag - bacteria de tip simbiotic

7.Variatii antigenice virale - importanta medicala

a)Mutatii virale - greseli in replicarea intracelulara a genomului viral. Structural exista 2 categorii de mutatii: punctiforme ( apar prin schimbarea unei baze din codon ) si prin deletie (omiterea unui segment din matrita) . Mutatiile virale pot fi : spontane sau induse

Functional exista o mare diversitate de mutante virale:

- mutante conditionat letale

- mutante atenuate

- mutante rezistente la anumite medicamente antivirale

- mutante cu deficit enzimatic

- mutante legate de citopatogenitate

- mutante legate de multiplicarea in oul embrionat

b)Recombinarea virala - cuplarea a 2a sau mai multe genomuri virale avand ca rezultat aparitia unui noi tip de virus numit hibrid viral sau recombinant. Recombinarile pot fi spontane ( naturale ) sau dirijate (induse experimental) Ex: v gripale pot suferii mutatii virale minore sau majore

c)Reasortarea virala - includerea in aceeasi nucleocapsida a unor seg de ARN din genomuri virale, parentale diferite care infecteaza simultan aceeasi celula cu conditia respectarii nr final de segmente inglobate

d)Reactivarea incrucisata- infectia mixta a cel gazda cu virus activ si un virus partial inactivat cu ultraviolet

e)Pleiotropism si covariatie : pleiotripism - mutantele virale selectate se manifesta fenotipic si prin alte caractere asociate. Covariatia reprez aspectul practice al fenomenului de pleiotropism.

f)Interactiuni genetice intre virusuri se produc ca urmare a infectiei concomitente a unei celule gazda cu 2 sau mai multe virusuri diferite.

Importanta medicala a fenomenelor genetice virale

- modificari de patogenitate in lumea virusurilor

- variatia antigenica si pacatul antigenic originar la virusurile gripale

- obtinerea de vaccinuri virale atenuate

- obtinerea de vaccinuri virale recombinate

8.Caile de patrunderea ale virusurilor in organism: exemple

- calea tegumentelor si mucoaselor: v rabic prin muscatura animalului turbat, v hepatitice B, C, D, HIV, v herpes simplex, v citomegalic, v papilomului uman, adenovirusuri

-calea respiratorie: orthomixo si paramixovirusuri, adenovirusuri, picorna si coronavirusuri. Unele virusuri raman cantonate la nivelul cailor respiratorii ( v gripal ) altele se multiplica initial in epiteliul respirator dupa care infectia se generalizeaza ( v rujeolos )

-calea digestiva: este favorabila virusurilor lipsite de anvelopa (picornavirusurile) ce patrund in organism prin apa si alimente contaminate , prin folosirea unor obiecte sau mainilor murdare

9.Stadiile infectiilor virale acute

1.Perioada de incubatie - intervalul de timp de la patrunderea agetului patogen in organismul gazda pana la aparitia primelor semen de boala. Poate exista: incubatie scurta 1-7 zile ( gripa , adenovirozele ) , incubatie medie 14 zile ( rujeola ), incubatie lunga 21 zile ( varicela, oreion )

2.Perioada de invazie - intervalul dintre aparitia primelor semen de boala si instalarea tabloului clinic caracteristic bolii.Ex: perioada preeruptiva ( rujeola ), perioada preicterica (hepatite virale), perioada preparalitica (in poliomielita)

3.Perioada de stare - virusul se multiplica in organelle tinta. Apar marile sindroame: febril, eruptive, icteric, pneumonic, meningian

4.Perioada de declin - marcheaza sfarsitul bolii datorita apararii organismului, a tratamentului corespunzator sau a ambelor.

5.Perioada de convalescent - vindecarea leziunilor aparute in cursul bolii.

6.Vindecarea - incetarea multiplicarii agentului patogen si a diseminarii lui in organism.

10.Vaccinuri virale : clasificare, exemple

Vaccinurile virale pot fi alcatuite din:

-corpusculi virali infectanti vii atenuati ( vac vii )

-virusuri salbatice inactivate ( vac inactivate ) alcatuite fie din virusuri intregi sau fractiuni virale care au capacitate imunogena.

a)Vaccinuri virale vii:

- vaccinuri virale vii cu virusuri nepatogene pentru om: v vaccinia pt vaccinarea antivariolica

-vaccinuri vrale vii atenuate: vacinul antipolio ( ofera protectie pentru poliomielita ) si vaccinul antirabic ( ofera protective fata de rabie ) vaccinul antirujeolos ofera protectie impotriva rujeolei

b)Vaccinuri virale inactivate: ex- antirabic, antigripal, antipolio, antihepatitic A si B

c)Alte tipuri de vaccinuri virale:

-proteine virale recombinate

-peptide sintetice

-construirea de tulpini attenuate

-hibrizi virali

-anticorpi antiizotip

-vaccinuri AND

11.Tipuri de anticorpi sistemici si locali in viroze: exemple

Raspunsul imun umoral antiviral se realizeaza prin anticorpi imunoglobuline din clasele IgA , IgG, IgM, IgD, IgE.

Imunoglobulinele pot fi sistemice ( circulante ) si locale ( IgA secretorii ) la nivelul pielii si mucoaselor

12.Morfologia virusului gripal

Dimensiunea variaza intre 80-120 nanometri.

Forme: sferoidala, ovoidala, filamentoasa

Sunt virusuri ARN cu simetrie helicoidala si invelis extern glico-lipo-proteic.

Genomul format din ARN monocatenar, situate central impreuna cu capsida formeaza un complex , nucleocapsida.

Capsida este alcatuita din capsomere dispuse in model metameric sub forma de elice.

Invelisul extern (peplos, anvelopa ) este un complex glucido-lipido-proteic alcatuit din elemente imprumutate de la celula parazitata de virus, dar si din material codificat de genomul viral. In invelis sunt ancorate niste proiectii specific ( spikes ) ale unor proteine structural virus codificate cu rol important in variatia antigenica si in stimularea raspunsului imun, denumit hemaglutinina (HA) si neuraminidaza (NA).

13.Aspecte clinice in infectia gripala

Gripa se manifesta clinic prin debut cu : febra, frisoane, mialgii, cefalee, catar respirator si conjunctival, tuse seaca, astenie si stare generala alterata. La copii poate debuta cu manif digestive: varsaturi, diaree. Evolutia dureaza 3-7 zile. Pot aparea complicatii infectioase (bacteriene, virale, parazitare ) mai ales la copii mici si batrani.

Tabloul nesologic specific al infectiei cu virusul gripal tip B denumit "sindromul Reye" prezinta semen necaracteristice (febra, tuse, mialgii) urmate de varsaturi si lipotimie. In perioada de stare exista semne de afectare hepatica si a SNC.Paraclinic se constata hipoglicemie, cresterea bilirubinei serice si a transaminazelor. Mortalitatea este in procent de 90%.

14.Schema diagnosticului de laborator in gripa

1.Recoltarea si prelucrarea produselor patologice: secretie nazala, exudat faringian, secretie traheala, sange si in caz de deces triturate de plaman

2.Izolarea virusului: pe gazed sensibile reprezentate de oua embrionate de gaina si culturi celulare

3.Titrarea virusului gripal izolat prin reactia de hemaglutinare - se ef dilutii binare din lichidul cu particule virale prezene ce se pun in contact cu suspensie de eritrocite de cocos sau de om grup 0. Dupa agitare si incubare la 4 grade C timp de 1 h se citeste titrul hemaglutinat unit hemaglutinanta ) la dilutia cea mai mare de virus unde s-a produs hemaglutinarea completa.

4.Identificarea virusului gripal se realiz orientativ (dupa efecte: hemagutinant si hemaadsorbant) si serologic prin reactii specifice antigen anticorp ( reactia de inhibare a hemaglutinarii - HAI ; reactia de dublaimunodifuzie in gel )

5.Diagnosticul immunologic

- Diagnosticul serologic: reactia HAI si RFC

- Teste de imunitate celulara: transformare blastica limfocitara, testul de inhibitie a migrarii macrofagelor si metoda citometriei de flux.

15.Epidemiologia si profilaxia gripei

Sursa de virus este omul bolnav, transmiterea facandu-se pe cale respiratorie, boala aparand in epidemii sau pandemii. Periodicitatea epidemiilor cu virus de tip A este de 2-4 ani si de 4-6 ani pentru virusul de tip B.

Exista o profilaxie specifica si una nespecifica:

- profilaxia nespecifica: se realizeaza prin aplicarea masurilor de izolare a bolnavilor, evitarea locurilor agglomerate, limitarea vizitelor in spitale, educatia sanitara privind masurile de igiena individuala si colectiva. La acestea se adauga investigatiile serologice pentru testarea anticorpilor serici la populatia umana fata de antigenele gripale standard corespunzatoare subtipurilor circulante.

- profilaxia specifica: se bazeaza pe vaccinarea antigripala. Se folosesc 2 tipuri de vaccinuri gripale: inactivate si vii atenuate.

Vaccinurile inactivate se prepara prin izolarea recenta a tulpinilor circulante in oul embrionat si apoi se inactiveaza cu formol sau raze UV. Se administreaza subcutanat , intranazal sau pe cale orala. Vaccinurile vii attenuate sunt administrate pe cale nazala.

Tratament: se folosesc med antivirale din clasa inhibitorilor de M2 (amantadina si rimantadina ) si din clasa inhibitorilor de NA

16.Morfologia virusurilor poliomielitice

Virusurile polio au forma poliedrica si dimensiuni reduse. Poseda ARN monocatenar simplu spiralat, infectios, nesegmentat inconjurat de o capsida formata din 60 de capsomere asezate in simetrie icosaedrica. Particula virala este lipsita de invelis. ARN-ul codifica sinteza urmatoarelor protein: protein VPg, polipeptide majore (VP1, VP2, VP3, VP4 oligopeptide minore precursori ai polipeptidelor majore.

17.Epidemiologia si profilaxia infectiilor cu virusuri poliomielitice

Poliomielita este o boala eradicata. Problemele importante sunt:

- infectiile inaparente care reprez surse de raspandire a virusului

-prin trecerea interumana din tulpini fara potential neuropatogen sau cu neuropatogenitate slaba, se pot selecta mutante de virus neuropatogen.

Profilaxia nespecifica consta in aplicarea masurilor de igiena individuala si colectiva, ameliorarea conditiilor socio-economice, ridicarea nivelului de trai, folosirea corespunzatoare a instalatiilor sanitare.

Profilaxia specifica consta in administrarea vaccinului ce poate fi:

- viu atenuat de tip SABIN , polivalent cu administrare orala

-vaccin inactivat obtinut prin cultivarea celor 3 tipuri de poliovirus in culture celulare de rinichi de maimuta, tratate apoi cu formaldehida. Se administreaza parenteral.

18.Morfologia virusului rujeolos

Are aspect de sfera, este alcatuit din ARN monocatenar, capsida cu capsomerele dispuse dupa simetrie helicoidala si invelis lipoproteic cu 2 tipuri de infectii: hemaglutinina si factorul de fuziune care sunt glicoproteine. Anvelopa nu poseda neuroaminidaza. Virusul rujeolos este alc din 6 proteine structurale si poseda 3 categorii de antigene: hemaglutinant, hemadsorbant si fixator de complement.

19.Morfologia virusului herpes simplex

Morfologic este alcatuit din 4 componente principale:

genom - situate central in forma de bobina sau elipsoid, format din AND bicatenar, liniar, dar se circularizeaza spontan dupa decapsidare. Contine un lant lung (L) si unul scurt (S) unite prin legaturi covalente.

capsida - contine 162 capsomere dispuse in simetrie icosaedrica iar impreuna cu nucleul genomic alcatuieste nucleocapsida.

tegumentul - este structura amorfa, proteica, situate intre capsida si anvelopa ce contine o serie de protein virale functionale.

anvelopa - este invelisul extern al virusului ce deriva din mb nuclear a celulei gazda infectata. Contine 2 straturi fosfolipidice si glicoproteice asezate sub forma de "spiculi" dispusi la suprafata virusului

20.Aspecte clinice in infectia cu virus herpes simplex

1.Herpesul primar

-leziuni cutanate precedate de prurit si senzatia de arsura sau durere locala persistent

-leziunile mucoaselor: veziculele se rup la scurt timp de la aparitie datorita umiditatii si sunt inlocuite de mici zone erozive cu margini policiclice deosebit de dureroase.

2.Herpesul recidivant : apare la aproximativ 120 de zile de la herpesul primar ; infectia evolueaza benign , vindecandu-se in circa 10 zile. Localizarile sunt variabile: h cutanat ( labial, facial ), h ocular , h genital loc pe gland sau in santul balano-preputial la barbat, h al nevraxului

3.Herpesul neonatal : copii nascuti din mame cu herpes genital primar pot prezenta o infectie herpetica. H neonatal se manif cu o infectie generalizata grava cu atingere nervoasa si prognostic nefavorabil. Copiii care supravietuiesc raman cu sechele ale SNC

4.Relatia herpes genital-cancer : un nr mare de femei cu displazii sau cancer de col uterin au prezentat in antecedente infectii herpetice genitale.

21.Virusul hepatitic B - morfologie

VHB este format din 2 tipuri de particule:

- particule DANE care reprez virionul intact , complet, infectios, alc din miez central si invelis periferic

particule neomogene sferice sau filamentoase lipsite de acid nucleic cu invelis lipidic

Virionul VHB este format din urmatoarele component:

nucleocapsida formata din genom viral, enzime si capsida

- genomul viral este AND circular bicatenar. In VHB se gaseste extracromozomial dar si integrat in cromozomul gazdei. AND-ul are 2 spire: L lunga si S scurta. Lantul L are 4 gene care contin informatia genetica pentru sinteza proteinelor virale, structural (AgHBs, AgHBc Aceste gene se numesc "ferestre de citire informational" sau ORF: gena S = ORF1 , gena C = ORF2 , gena X = ORF3, gena P = ORF4.

- capsida formata din 180 de capsomere asezate in simetrie icosaedrica. Contine AND polimeraza virala care actioneaza si ca revers-transcriptaza

b) anvelopa reprezinta invelisul extern al VHB , este de natura glicoproteica alcatuita din diblu strat lipidic si proteine de suprafata. Contine 5 determinanti antigenici: a, d, y, w, r. Anvelopa se regaseste in circulatie (sange, limfa) si in saliva, lacrimi, lapte matern, lichid spermatic, secretie vaginala.

22.Virusul hepatitic C - morfologie

VHC are forma sferica, alcatuit din nucleocapsida si invelis extern cu proiectii fine. Genomul VHC contine un singur lant de ARN monocatenar liniar, cu polaritate pozitiva cu 9400 de nucleotide. Poseda o singura gena codanta. In aval de regiunea inalt conservata de la capatu 5' terminal, in genom se etaleaza:

- 3 regiuni codante pentru proteinele structural: regiunea C si regiunea E1 si E2

- 4 regiuni codante ale proteinelor nonstructurale : NS2, NS3, NS4, NS5

23.Imunomarkeri in infectiile cu virusuri hepatitice

Imunitatea in infectia cu VHB este complexa si se realizeaza pe linia umorala, celulara,autoimunitate.

Imunitatea umorala se realizeaza prin anticorpi sistematici anti-HBs si anti-HBc.

1.antigenul de suprafata al VHB(AgHBs)-este primul marker virusologic detectabil in ser dupa infectia cu VHB;semnifica o hepatita B acuta sau cronica;induce formarea anticorpilor specifici anti-HBs

2.anti-HBs-devin detectabili dupa disparita (Ag HBs) si raman in ser indefinit;au valoare protectoare(seroneutralizanti ai AgHBs);prezenta lor demnifica eliminarea VHb din ficat si instalarea imunitatii anti-VHB

3.AgHBc-nu apare in ser,fiind detectabil in hepatocit la purtatorii aparent sanatosi

4.anti-HBc-sunt detectabili in ser incepand cu primele 1-2 saptamani dupa aparitia AgHBs

5.AgHBe-antigen solubil,provine din proteoliza limitata a AgHBc;apare simultan sau la putin timp dupa AgHBs;reflecta replicarea activa virala si infectie cu prognostic sever pt bolnav;prezenta lui mai mult de 3 luni sugereaza cronicizarea infectiei

6.anti-HBe apare in infectia autolimitanta,cu prognostic favorabil;aparitia lor sugereaza absenta replicarii VHB ,deci si disparitia AgHBe decelandu se consecutiv aparitiei IgM anti-HBc

Imunitatea infectiei cu VHC

Raspunsul imun se realizeaza prin intreventia limfocitelor T citotoxice.O ipoteza pt explicarea distrugerilor hepatice ar fi declansarea unor procese autoimune datorita carora pot fi distruse celule neinfectate. La bolnavii cu hepatite autolimitate s a constatat ca raspunsul celular cu Ly T CD4+ este directionat anti-NS3/NS4/NS5,ocazional anti-C/E2.

24.HIV - morfologie

La microscopul electronic HIV are forma sferica cu 72 de proiectii exterioare.Elementele componente sunt:

a)invelisul extern:-dublu strat lipidic derivat din celula gazda de care sunt atasate glicoproteinele codificate de gena ENV;

-proteina externa gp 120

-proteina transmembranara gp 41

b)matricea-tapeteaza virionul si contine:proteina MA si proteaza virala PROT

c)nucleocapsida-cu simetri icosaedrica,alc din:proteina capsidala,nucleocapsidala,echipamentul enzimatic propriu,genomul viral.

Genomul viral este format din 2 molecule de ARN monocatenar,fiecare flancata la extremitati de regiuni repetitive lungi cu rol de integrare in genomul celulei gazda. Contine gene majore(structurale) si gene functionale(reglatoare,modulatoare).

25.Triada imunologica in infectia cu HIV.

Triada principala (" triada imunologica" ) :

- scaderea raportului CD4⁺/CD8⁺ prin diminuarea numarului de CD4⁺ Th1;

-hipo sau anergia tuberculinica;

-hipergamaglobulinemia ( expresia sintezei de anticorpi sistemici nefunctionali in exces )

26.Epidemiologia si profilaxia infectiei cu HIV.

Transmiterea se face pe mai multe cai:

-pe cale sexuala-factorii favorizanti:asocierea infectiilor transmise sexual ulcerative,sancroide,proliferative,nr mare de parteneri sexuali "vagabondajul sexual"

-pe cale parenterala

-vertical

-prin transplant de organe sau prin sperma pt inseminari artificiale

-accidental,profesional,de la pacient la personalul medico sanitar

Sursa de infectie este omul cu infectie HIV aparenta sau inaparenta:cercetarile de lab au aratat ca HIV se poate izola de la persoanele infectate din: sange,sperma,saliva,lacrimi,urina,lapte matern,secretia colului uterin,ggl,creier si LCR.

Profilaxia nespecifica se bazeaza pe:

-educatia sexuala:sex protejat cu utilizarea prezervativului,evitarea bagabondajului sexual si a relatiilor sexuale cu persoane cu grupurile cu risc crescut

-triajul sangelui destinat transfuziilor

-utilizarea seringelor sau materialelor sanitare de unica folosinta

-sterilizarea corecta a instrumentarului chirurgical

-prevenirea infectiei la femeile tinere,mame potentiale,consiliere si asistenta medicala in cursul graviditatii si nasterii,hranire artificiala in caz mamelor sero pozitive

-evitarea transmiterii profesionale prin manipularea produselor biologice presupuse a fi contaminate HIV

-supravegherea grupelor de risc

-perfectionarea sistemelor informationale si a mijloacelor de diagn d lab

-infintarea institutiilor clonice pt ingrijirea caz confirmate

Profilaxia specifica activa-au fost experimentate urm tipuri de vaccinuri:

-vaccinuri continand virus intreg:inactivat,viu atenuat

-vaccinuri obtinute prin inginerie genetica

BAREM-PARAZITOLOGIE

1.Giardia:descrieti morfologia trofozoitului

Trofozoitul este piriform, asemanator cu o para taiata longitudinal.Regiunea anterioara este rotunjita iar cea posterioara ascutita, fata plata reprezentand suprafata ventrala. Citoplasma este colorata in albastru, nucleul,flagelii,blefaroblastii, 2 axoneme si corpul parabazal sunt colorati in rosu violet in col Giemsa. Anterior se afla 2 nuclei mari si 8 blefaroblasti dispusi in 4 perechi din care pleaca cate o pereche de flageli(8 in total). 4 sunt anteriori, 2 dintre ei se incruciseaza formand o chiasma; 2flageli strabat corpul parazitului si 2 flageli sunt posteriori. Flagelii au rol locomotor, parzitul efectuand miscari sacadate si de rostogolire.

Profilul formelor vegetative este cu aspect de "lingura", pe fata ventrala in partea mai dilatata se afla o despresiune reniforma( disc adeziv sau disc "sugator") cu care parazitul se fixeaza pe mucoasa duodenala.

2.Giardia:descrieti morfologia formei chistice

Chistul sau forma de rezistenta este ovoida sau elipsoidala si cu contur dublu. Peretele este alcatuit din fibrile dispuse intr-o retea cu aspect de pasla, de natura chitinoasa. In interiorul chistului se gasesc 2-4 nuclei si flageli cu dispozitie sinuoasa(forma de S). Chistul este forma de contaminare interumana.

Preparatul cu solutie Lugol se pot prezenta sub 3 aspecte:

-chisturi mari: forma oval-rotunda ,colorate in brun deschis-galbui. Sunt tinere, recent formate, bine hidratate, cu   dublu contur neted.

-chisturi mijlocii: cu forma ovala sau alungita, colorate brun inchis, dublu contur se distinge mai greu.

-chisturi albastre palid cenusii: rareori intalnite,2-3% din cazuri: sunt mici, dublul contur nu se observa iar continutul este omogen. Sunt considerate drept neviabile.

3.Trichomonas:descrieti morfologia trofozoitului

Parazitul exista doar in aceasta forma(vegetativa).

Are o forma ovalara, fata anterioara este latita iar cea posterioara este efilata. In regiunea anterioara se afla un nucleu cu 5 cromozomi si un complex kinetosomal.Prezinta o miscare rapida si in zigzag cu efectuari de bucle din loc in loc, are 4 flageli anterior si 1 recurent(membrana ondulanta) mai lungi decat corpul, citoplasma granulara cu un numar mare de vacuole digestive si nucleul oval situat anterior.

4.Toxoplasma:morfologie

Exista in 3 forme:

-forma vegetativa( endozoit,trofozoit si tahizoit): are forma semilunara, piriforma sau ovoida ,cu o extrimitate ascutita si cealalta usor alungita continand nucleul. In coloratie Giemsa citoplasma se coloreaza in albastru-pal si nucleul in rosu. Este forma invaziva a parazitului prin care disemineaza pe cale sanguina si limfatica.

-chistul tisular este sferic ,delimitat la exterior de un perete chistic impermeabil pt medicamente si anticorpi. Reprezinta forma infectioasa, forma de rezistenta si rezervorul de toxoplasma

-oochistul este o formatiune ovala, ia nastere prin multiplicare sexuata in interiorul pisicii; forma de rezistenta si de diseminare a parazitului.

5.Leishmania:morfologie

a) forma amastigota( Leishmania) se gaseste in organismul uman, predominant intracelular, este sferica sau ovoida. Prezinta un kinetoplast situat pe linia mediana de culoare rosu inchis. Corpusculul parabazal este o formatiune punctiforma din care porneste un filament denumit axonema. Inmultimerea se face prin diviziune liniara fiind initiata in kinetoplast.

b)forma promastigota( Leptomonas) este alungita, prezentand un nucleu median din care porneste un flagel. Aceasta forma care devine infectioasa se gaseste in corpul flebotomului(asemanator cu un tantar) si se transmite prin intepatura la gazda vertebrata.

6.Entamoeba histolytica:morfologia trofozoitului

Trofozoitul( forma vegetativa) se prezinta sub 2 forme:

a) forma vegetativa "minuta"- este nepatogena, are forma ovala, mobilitate redusa, cu pseudopode groase, cu o citoplasma puternic vacuolizata. Nucleul este situata excentric, cu cariozomi centrali si cromatina la periferie.

b)forma vegetativa "magna"- este patogena, mobila cu miscari active cu pseudopode care apar brusc in directia de inaintare.Se poate hrani activ cu hematii. Nucleul are forma rotunda, este situata excentric cu cariozomul dispus central si granulatii cromatice reduse. Elibereaza enzime histolitice care "topesc" tesuturile vecine permitand patrunderea in tesuturi unde formeaza abcese.

7.Entamoeba histolytica:morfologia chistului

Chistul se formeaza in intestin din forma minuta si reprezinta forma de circulatie interumana. Chistul este imobil, sferic sau usor ovalar cu 4 nuclei si o membrana dubla, subtire care ii confera rezistenta. Citoplasma contine vacuole cu glicogen. Chisturile sunt eliminate prin materiile fecale, contamineaza mediul si transmit infectia.

8.Taenia solium:morfologia adultilor

Adultul este mai mic decat cel de T. saginata.

Scolexul este globulos prevazut cu 4 ventuze musculoase si 2 randuri de carlige, dispuse ca o coroana in regiunea apicala la nivelul unei proeminente numita rostrum.

Strobila este alcatuita din circa 900 de proglote a caror forma variaza in functie de varsta: cele tinere sunt mai late, cele adulte au o forma aproape patrata iar cele batrane sunt mai lungi decat late.

Aparatul de reproducere la proglotele tinere sunt nedezvoltate, in cele adulte este bine dezvoltat, iar in cele batrane organele reproducatoare regreseaza si dispar ramanand numai uterul care formeaza 8-12 ramificatii laterale cu aspect arborescent,dendritic.

9.Taenia solium:aspectul microscopic al oualor

Oul are o forma rotunda acoperit de o membrana externa groasa, striata, cu aspect radiar. La interior oul contine un embrion cu 6 carlige numite si embrion hexacant. Acest ansamblu poarta numele de embriofor, acoperit de o membrana vitelina.

10.Taenia saginata:morfologia adultilor

Parazitul adult are un aspect general opac, musculos.

Scolexul este piriform, organul de fixare fiind format din 4 ventuze. Nu poseda rostrum cu carlige.

Strobilul format din 1000-2000 "inele" sau "segmente" sau "proglote". Segmentul adult contine peste 50 000 de oua.

Aparul excreor este alcatuit din celule in flacara, evacuarea facandu-se prin canale laterale si posterioare la nivelul fiecarui segment(proglota). Nu exista tub digestiv, digestia fiind externa, iar patrunderea elementelor nutritive se face prin osmoza. Nu exista sistem circulator si nici sistem respirator.

11.Taenia saginata:aspectul microscopic al oualor

Oul( embrioforul) poseda un perete intern foarte fin, adesea absent; are o forma sferica cu invelis extern gros, culoare bruna, aspect radiar. La interior se afla embrionul hexacant(cu 6 carlige). Se disting o membrana albuminoasa( subtire, neregulata), un embriofor si un embrion hexacant.

12.Diphylobotrium latum :morfologia adultilor

Parazitul adult este cea mai mare tenie umana. Pe partea dorsala prezinta 2 invaginari numite botridii ce servesc ca organe de fixare.

Scolexul este ovalar, are o forma migdalata, lipsit de ventuze sau rostrum. Pe partea dorsala prezinta 2 invaginari numite botridii ce servesc ca organe de fixare.

Gatul este lung si subtire.

Strobila este formata din 4000 de segmente sau proglote de forma trapezoidala. Fiecare proglot contine oragenele de reproducere ale ambelor sexe. Proglotele tinere mature hermafrodite si cele batrane sunt mai late decat lungi. Proglotele batrane contin uterul plin de oua.

13. Diphylobotrium latum:aspectul microscopic al oualor

Oul are o forma ovalara, culoare bruna, operculat la unul din capete, iar la polul opus un mic pinten. Invelisul este de culoare galben clar, iar in interior adaposteste zigotul. In momentul eliminarii din uter, ouale sunt embrionate; embrionarea se produce numai in mediul acvatic intr-o perioada de cca 12zile.

14.Descrieti morfologia chistului hidatic-echinococcus granulosus

Are dimensiuni variabile, de la dimensiunea unui bob de orez, la cele ale unui cap de copil nou-nascut. De la periferie inspre centru se evidentiaza:

-memebrana adventice, fibroasa, nu adera la cuticula

-cuticula la exterior, formata din foite suprapuse, de culoare alburie, foarte elastica.

-membrana proligera germinala in interior. Prin inmugurire formeaza vezicule proligere, ce au un pedicul cu care se fixeaza pe membrana proligera formand prin inmugurire in interiorul lor protoscolexi.

-vezicule proligere desprinse+scolexii+carligele rezultate din distrugere protoscolexilor formeaza nisipul hidatic.

- in interior este un lichid "limpede ca apa de stanca"

-vezicule fiice endogene sau exogene,prezinta cuticule , membarna proligera, vezicule proligere cu scolexi.

15.Ascaris lumbricoides:morfologia adultilor

Adultii sunt de culoare alba-rozacee, au forma cilindrica, cu extremitati conice, corpul este filiform, circular in sectiune transversala. La extremitatea anterioara se gaseste orificiul bucal inconjurat de 3 buze cu marginile dintate iar la cea posterioara orificul anal. Extremitatea posterioara la mascul este incurbata spre fata ventrala iar la femela este efilata, are ambele extremitati ascutite, fiind mai lunga decat masculul. Ascarizii sunt cele mai mari nematode intestinale.

16. Ascaris lumbricoides:aspectul microscopic al oualor

Oul fecundat este sferic sau ovalar, are un invelis albuminos mamelonat si contine celula-ou, ramanand un spatiu liber la extremitati. Caracteristice sunt cele 2 invelisuri groase ale oului: invelisul extern este mai gros, de natura luminoasa cu numeroase mameloane iar cel intern este chitinos, neted, mai transparent si stratificat.

Oul fecundat poate pierde invelisul exterior mamelonat si se infatiseaza cu o suprafata neteda, regulata, fara culoare bruna caracteristica.

Oul nefecundat este oval, dar forma lui este mai neregulata datorita invelisului care este mai subtire, mai putin rezistent.

17.Enterobius vermicularis:morfologia adultilor

Adultii sunt viermi cilindrici, de culoare alba, corpul fiind ingrosat in portiunea mediana. Extremitatea anterioara prezinta 2 expansiuni foliacee, trasnparente care formeaza butonul cefalic, organ cu functie de fixare. Orificiul bucal este inconjurat de 3 buze retractile.

Masculul este lung si cu o carja posterioara, la femela extremitatea posterioara este foarte efilata.

18.Enterobius vermicularis:aspectul microscopic al oualor

Oul este oval alungit, usor asimetric, plan convex. Este transparent,cenusiu. Invelisul este subtire, fiind alcatuit din 2 membrane lipite intr-un singur loc, aproape de unul dintre polii oului. In interior se observa un embrion de forma caracteristica, numit giriniform si care are o parte oval globulara mai mare si o portiune mai subtire ca o codita.

19.Trichuris trichiura:morfologia adultilor

Parazitul adult este cilindric, de culoare alb-cenusiu, cu forma de bici, cu extremitatea anterioara a corpului subtire si jumatatea posterioara ingrosata. In cavitatea bucala prezinta un stilet mic, iar esofagul este inconjurat de un organ secretor specific.

Masculul are extremitate posterioara incurbata, in forma de spirala, prezinta o teaca in forma de maciuca acoperita cu spini, din care iese unul copulator.

Femela are portiunea posterioaar dreapta, terminata cu un varf obtuz, prezinta un uter ce dupune zilnic 3-6000 oua

20.Trichuris trichiura:aspectul microscopic al oualor

Ouale au o forma caracteristica, asemanatoare lamailor, sunt ovalare, de culoare bruna. Oul contine vitelus, nefiind embrionat. Prezinta la exterior o coaja groasa, intrerupta la cele 2 capete de 2 dopuri mucoide.

21.Trichinella spiralis:morfologia parazitului

Parazitii adulti se gasesc in enterocite. Poseda celule glandulare care prin eliminarea continutului in citoplasma enterocitelor declanseaza un raspuns imun ce duce la expulzarea viermilor adulti.  

Masculul prezinta un orificiu cloacal terminal, flancat de o pereche de papile conice. Femela este mai mare.

Larvele depuse de femele sunt mici, mobile, acoperite de o cuticula subtire. Larva incrustata in muschii animalelor este rasucita in spirala si este acoperita de o cuticula foarte rezistenta.

22.Trichinella spiralis:diagnosticde laborator

Este agentul etiologic al trichinelozei, parazitoza care apare la persoanele consumatoare de carne de porc, mistret, urs infectata si neprelucrata corect termic.

Diagnosticul parazitologic ofera rar rezultate pozitive.

Produsul patologic: biopsie musculara ; esantioane de carne consumata de bolnav, scaune diareice; sange; LCR; exudat pleural si peritoneal.

Recoltarea produsului patologic

Examinarea esantioanelor de carne consumata se realizeaza: la trichineloscop sau prin metoda digestiei artificiale pt carne proaspata; colorare cu albastru de metilen pt a evidentia conturul chisturilor pt carne congelata.

Examenul direct: este microscopic si deceleaza:

rar adultii in materii fecale

rar larve in sange, LCR, exudat pleural sau peritoneal.

frecvent in biopsia musculara se observa: larve libere, larve sinuoase, larve spiralate, o singura larva incapsulata., chisturi calcificate in care larva este vie

Diagnosticul imunobiologic

Reactiile serologice se fac cu sange recoltat inainte de IDR(intradermoreactie)

1.RFC da rezultate pozitive in 70-97% cazuri

2.Reactia de precipitare cu antigen extras din larve de trichinela.

3.Reactia de precipitare pe larve. Ca antigen se utilizeaza larve vii obtinute prin digestia peptica a muschiului de cobai infectati artificial. Reactia pozitiva este marcata de formarea unor precipitate microscopice in jurul orificiului anal si bucal al larvelor.

4.Reactia de imunofluorescenta indirecta. Ca antigen se utilizeaza larve intregi sau sectiuni. Rezultate pozitive se obtin in 97% cazuri dar frecvent raspunsul este pozitiv prin reactie incrucisata cu alti helminti.

Examen hematologic

Este dominat de eozinofiliecare apare la 7-8 zile de la infectare si persista mai multe luni sau chiar ani.

Examen trichinoscopic al carnii de porc constituie o parte importanta a investigatiilor de laborator in focarul de trichineloza. Examenul carnii proaspete se face cu un aparat numit trichineloscop.

Rezultate superioare se obtin examinand carnea prin metoda digestiei artificiale. Se prepara o solutia din pepsina, acid clorhidric si apa. Fragmentul de carne este triturat si lasat cateva ore la 37 C. Se centrifugheaza lichidul. Larvele se cauta in sediment.