Caracteristicile jocului de baschet

Caracteristicile jocului de baschet

Baschetul este un joc sportiv ce face parte din categoria mijloacelor de perfectionare a dezvoltarii fizice si a aptitudinilor de miscare ale oamenilor, reprezentand o forma de manifestare cu caracter ludic al exercitiului fizic Baschetul ofera conditii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea complexa a deprinderilor si calitatilor motrice necesare in viata. Fiind un domeniu al activitatilor corporale el cuprinde actiunile motrice ale procesului educatiei fizice: mersul, alergarea, saritura si aruncarea, intr-o complexitate foarte variata.

Practicarea jocului de baschetcontribuie la formarea si perfectionarea unor miscari coordonate, la formarea capacitatii de angrenare in cadrul activitatilor sociale, datorate efectelor pozitive cu caracter sanotrofic si educativ.

Prin practicarea jocului de baschet se actioneaza pozitiv asupra dezvoltarii personalitatii. O buna organizare si conducere a procesului instuctiv determina factori educationali ce vizeaza dezvoltarea spiritului colectiv, a initiativei, perseverentei, disciplinei si calitatilor morale.

Baschetul urmareste valorificarea maxima a capacitatii motrice si datorita caracterului pronuntat de intrecere si gradului emotional al actiunilor de joc contribuie la formarea unei educatii sportive a tinerilor.Baschetul este un sport ce necesita o multitudine de calitati fizice de baza din partea individului calitati care se intrepatrund intre ele, realizand un joc cu caracter complex. Efortul in baschet este de intensitate maximala, care alterneaza cu perioade scurte de efort submaximal. Calitatile fizice de baza sunt: indemanarea, viteza si rezistenta-viteza. Aceste calitati se combina in timpul jocului, astfel ca pe primul plan se afla indemanarea in regim de viteza, viteza in regim de forta si indemanarea in regim de rezistenta.

Un jucator de baschet trebuie sa aiba indemanare in regim de viteza, bazata pe forta atat a musculaturii centurii scapulare, cat si a musculaturii trenului inferior. Calitatea fizica forta se impune din ce in ce mai mult la jocuri, iar la baschet viteza se desfasoara in regim de forta (pentru aruncarile la cos, pentru detenta, combativitate in aparare). Calitatile psihice sunt, de asemenea, pe primul plan: inteligenta, creativitatea, spontaneitatea, viteza de reactie si de executie, stabilitatea emotionala, atentia distributiva, capacitatea de analiza si decizie rapida.

Datorita ritmului de joc, cu angrenari rapide in efort si reveniri scurte, jucatorilor de baschet li se cere o capacitate aeroba si anaeroba foarte bune, chiar excelente. Solicitarea sistemelor cardiovascular si respirator este foarte mare.

Modelul biologic al performerului reclama tineri cu potential biologic foarte bun. Consideram ca indicii modelatori cu ponderea cea mai mare o au cei din dezvoltarea fizica (talia, anvergura, forta membrelor inferioare pentru detenta, mobilitatea). Din punct de vedere antropometric, jucatorului de baschet i se cere o talie foarte inalta (1,90 - 2,15 m la baieti si 1,80 - 2 m la fete), cu brate lungi si diametrul longitudinal palmar foarte mare.

De asemenea, un jucator de baschet trebuie sa aiba o conformatie atletica armonioasa, cu musculatura centurii scapulare foarte bine dezvoltata, cu muschi de tip longilin, cu musculatura trenului inferior puternica, pentru a face fata in alergare, la sariturile pentru recuperarea la panou si la schimbarile de directie in joc[1]. Obtinerea unor performante la parametrii superiori in marile competitii, au scos in evidenta o serie de aspecte ce caracterizeaza jocul de baschet actual, practicat de catre cele mai bune echipe din lume.

Tactica moderna in atac cuprinde, in esenta, contraatacul si atacul rapid, realizate in orice situatie de intrare in posesia mingii, dirijarea actiunilor colective pe faze de joc, scurtarea atacului prin finalizare dupa 2-3 pase, recuperarea ofensiva cu participarea tuturor atacantilor, atac pozitional in sistemele cu 1-2 jucatori pivoti; in aparare domina formele agresive in cadrul sistemului om la om sau zona pressing pe intreaga suprafata de joc sau in jumatatea proprie de teren.

Contraatacul are durata de 3-5 secunde si este caracteristic cu dribling pe centru. Este realizat cu pasa sau dribling din recuperare defensiva, dribling pe centru efectuat de conducatorul de joc, realizat frontal cu 2-3 varfuri, de regula extremele si pivotii. Media de joc este de 10-15 contraatacuri cu 22 puncte inscrise si un procentaj de 75%.

Atacul rapid - de tranzitie - este forma cea mai moderna si dominanta a jocului. Dureaza 7-12 secunde, cu un numar de 3-4 pase, este un contraatac prelungit. Are o circulatie coordonata printr-un demaraj foarte rapid si in adancime a celor 4 jucatori fara minge, finalizat prin aruncari la cos din saritura din zona de restrictie si in afara acesteia, urmat de recuperarea ofensiva in caz de nereusita. Media pe joc este de 30-45 atacuri rapide, cu 24 puncte inscrise si un procentaj de 60%.

Atacul organizat urmareste ocuparea dispozitivului, in functie de structura echipei din teren, precum si de apararea impusa de adversar in faza de joc respectiva, avand prezenti in teren 1-2 jucatori pivoti. Domina actiunile tactice cu o circulatie permanenta a jucatorilor, precum si realizarea combinatiilor tactice cu un numar redus de pase (3-4), cu finalizari de la distanta (peste 6,25 m), de la semidistanta sau de sub cos, prin actiuni tactice individuale specifice posturilor (pivot, extrema, fundas), concomitent cu recuperari ofensive si asigurarea echilibrului defensiv pe parcursul circulatiei jucatorilor.

Dupa pierderea posesiei mingii, fostul atac inra in aparare (specifica sistemului propiru), pe tot terenul, pe ½ teren sau pe jumatatea proprie.

Apararea presupune, in forma sa moderna, organizarea chiar in cadrul dispozitivului de atac, dupa pierderea posesiei mingii - in situatia cea mai favorabila, dupa cos marcat sau nefavorabila, dupa aruncari la cos nereusite, abateri de la regulament sau pase gresite. Prin urmare, apararea se extinde din prima faza pe intreaga suprafata de joc cu marcaj agresiv la posesorul mingii, la lansator sau la cel care dribleaza si la interceptie la ceilalti jucatori atacanti care nu sunt in posesia mingii, in cadrul sistemelor de aparare: presing om la om sau zona presing.

În apararea colectiva, pe jumatatea proprie de teren, impusa de baschetul modern, se alterneaza de la o faza la alta sistemul de aparare om la om cu diferite variante adaptate la specificul atacului advers sau cu treceri din zona 3-2 in zona 1-2-2 sau 1-3-1 (zone adaptate).

Nivelul de pregatire tehnico-tactic individual este caracterizat prin maiestria si virtuozitatea tehnica. Jucatorii au un fond motric bogat si variat in relatiile directe cu adversarul, manifestat in structuri tehnice specifice postului ocupat in atac si specifice jocului individual in aparare, pozitie fundamentala joasa, lucru de brate folosit la inchiderea culoarului de pasare, la scoaterea mingii din dribling, la interceptie, contactul cu adversarul.

Orientarea caracteristicilor tacticii si a tehnicii moderne se reflecta in metodologia utilizarii principalelor grupe de mijloace, precum si rationalizarea acestora.

Cerinta rationalizarii: exercitiile standardizate vor fi distribuite in formele de organizare a antrenamentului, in macro sau microciclurile de antrenament integrale sau fragmentate.

Aplicand aspecte din modelare, antrenorul va trebui sa-si selectioneze exercitii cu eficienta maxima care sa raspunda partial sau integral continutului si structurii jocului.

În raport de obiective, antrenorul trebuie sa stabileasca, in functie de etapain care se afla, dominanta executiei.

În utilizarea exercitiilor in lectia de antrenament, dozarea se exprima in volum, intensitate, complexitate. Pentru aceasta este necesar sa se prevada numarul de repetari a exercitiului, regimul de manifestare a calitatilor motrice, regimul de solicitare la efort[2].