Pregatirea psihica si raportul ei cu ceilalti factori ai antrenamentului sportiv

1. Introducere

Este unul dintre factorii antrenamentului sportiv care de cateva decenii s-a alaturat cu succes celorlalti factori formand un ansamblu complex, alcatuit din factori specifici, care conditioneaza atat performanta cat si marea performanta., adica atat factorii morali si volitivi, cat si cei intelectuali, motivationali, atitudinali si caracteriali. Pe langa faptul ca pregatirea psihica este un factor important al antrenamentului sportiv modern acesta constituie o componenta, o veriga importanta si de neinlaturat a intregului proces de pregatire al sportivului.(instructiv-educativ)

Scopul pregatirii psihice este acela de a ridica prin mijloacele antrenamentului sportiv si ale activitatatii psiho-educative, nivelul capacitatii psihice care sa-i permita sportivului sa exercite activitati eficiente in pregatirea cat si obtinerea rezultatelor superioare in concursuri. Este necesar, ca antrenorul sa formeze acea personalitate spartana sportivului, capacititatea lui de autoconcentrare si de autoreglare situandu-se la acel nivel in care acestea pot fi controlate usor si eficient. Continutul pregatirii psihice consta din dezvoltarea acelor laturi ale activitatii psihocomportamentale a sportivului care-i conditioneaza acestuia o conduita eficienta in antrenament atat in privinta adaptarii depline la solicitari si stres, cat si in privinta desavarsirii tehnico-tactice. Astazi tehnica a ajuns la virtuozitate, la perfectiune; tactica la cele mai fine subtilitati; pregatirea fizica la indici cu nivel foarte ridicat. In aceste conditii, succesul in concurs, performanta superioara sunt decisive de cele mai multe ori de calitatile gandirii, sentimentelor si vointei sportivilor. De felul cum gandeste, cum isi stapaneste emotiile sau isi invinge neincrederea in fortele lui, de rabdarea cu care isi pregateste actiunile ofensive, de spiritul de colaborare cu coechipierii depinde de foarte multe ori succesul.

Psihicul constituie reflectarea in creierul omului a lumii materiale. Diferitele procese si fenomene psihice pe care oamenii le numesc senzatii, perceptii, gandire, emotie, sentimente, vointa, aptitudini, temperament, caracter constituie lumea omului subiectiva, rezultat al reflectarii in creier a lumii obiective. Creierul fiind un organ care are proprietatea de a transforma stimulii care actioneaza asupra sa in imagini de diferite feluri si grade de complexitate.

2. Factorii antrenamentului sportiv

2.1 Pregatirea fizica

Acest indicator asigura fondul energetic al performantei, stimuland cresterea indicilor functionali si morfologici ( intarirea articulatiilor, ligamentelor, dezvoltarea musculara si mai corect prepararea ei pentru efectuarea lucrului mecanic ) si in consecinta a calitatilor motrice deci sporirea capacitatii generale de efort a organismului care va permite evidentierea bagajului tehnico-tactic prevazut in regulamentul de concurs al probei in care este specializat sportivul.

2.1.1 Continutul psihologic al pregatirii fizice

Pregatirea fizica urmareste dezvoltarea calitatilor motrice, care in esenta sunt aptitudini psiho-motrice si motrice, determinate in acelasi timp de factorii genetici, de maturizare si de educatie. Aceasta pregatire asigura "dialogul" sportivului cu corpul propriu, cu obiectele, cu partenerii, cu adversarii sau cu natura in conditiile dificile ale performantei.

Continutul psihologic al pregatirii fizice consta din fondul aptitudinal care este supus programului de perfectionare exprimandu-se in formele cele mai diferite ale performantei motrice. Acest font cuprinde:

aptitudinile psihomotrice:

• coordonarea generala;
• coordonarea segmentara;
• chinestezia;
• schema corporala;
• lateralitatea;
• echilibrul static si dinamic;
• viteza de reactie, repetitie, anticipare, executie;
• orientarea si perceperea miscarilor corpului propriu in spatiu;
• coordonare perceptiv-motrice(perceptia spatiului, timpului - tempo, ritm, durata, a miscarii obiectelor);
• ideomotricitatea.

aptitudinile motrice:

• viteza;
• rezistenta;
• forta;
• mobilitatea.

Pe langa fondul aptitudinal se mai adauga : capacitatea de autoapreciere, increderea in fortele proprii si capacitatea reglarii voluntare a actiunilor si capacitatea de efort voluntar, perseverenta, suportarea durerii, vointa.

2.2 Pregatirea tehnica

Acest factor este reprezentat de ansamblul mijloacelor cu o structura identica sau apropiata de actiunile (gesturile) motrice prevazute de regulamentul de concurs, prin care sportivul, echipa sau echipajul, insusindu-si-le, concretizeaza performanta diferentiata. Totalitatea mijloacelor care, prin forma si continutul lor specific, permit practicarea unei ramuri de sport in conformitate cu regulamentul concursului si alcatuiesc tehnica ramurii de sport respective.

2.2.1 Continutul psihologic al pregatirii tehnice

Tehnica se invata iar in invatare se urmareste formarea comportamentelor motrice si mentale celor mai rationale si eficiente. Rationalitatea consta in respectarea legitatilor de ordin fiziologic, biomecanic, estetic si psihologic, acestea fiind una din conditiile eficientei, daca i se adauga aptitudinile superior dezvoltate si calitatile de ordin intelectual-afectiv-volitional ale sportivului. Intreaga pregatire tehnica are la baza psihologia proceselor instructive din care fac parte:

psihologia invatarii:

• conditionare motrica;
• invatarea motrica;
• invatarea perceptiv-motrica;
• invatarea inteligent-motrica;

psihologia instruirii:

• principiile didactice;
• metodele de instruire;
• metode de motivare si stimulare;
• metode de educare a sportivilor;

psihologia evaluarii:

• cunostintele, priceperile si deprinderile tehnice;
• suprainvatarea si transferul;
• comunicarea in procesul instruirii;
• invatarea mentala.

In cadrul psihologiei invatarii se afla mecanismele psihocomportamentale ale celui care invata si tipul de invatare sportiva, pe langa acestea ceea ce face antrenorul pentru a-l invata pe sportiv apartin psihologiei instruirii la care se adauga procedeele si metodele specifice evaluarii activitatii sportive.

2.3 Pregatirea tactica

Presupune valorificarea complexa, adecvata si eficienta a pregatirii tehnice si fizice a sportivilor, a echipei sau echipajului in desfasurarea concursului in concordanta cu conditiile concrete de adversitate si cu obiectivele de performanta prestabilite. Ponderea acestui factor in economia pregatirii depinde, pe de o parte, de specificul ramurilor de sport respective, iar pe de alta parte de roul hotarator pentru obtinerea victoriei.

Jocurile sportive colective atribuie cea mai mare pondere factorului tactic. Conceptul de sistem de joc este propriu sporturilor de echipa, el presupunand dispunerea jucatorilor in teren si valorificarea lor difera in fazele de atat si aparare in vederea obtinerii superioritatii si a concretizarii ei. Acest concept nu este sinonim cu conceptia de joc care include planul de joc, elaborat pentru o situatie concreta. Stilul de joc insumeaza caracteristicile somatice, fizice si tehnice ale jucatorilor unei echipe.

2.3.1 Continutul psihologic al pregatirii tactice

Tactica este activitatea mentala-actionala de rezolvare a situatiilor problematice din intrecerea sportiva. Ea este constituita din: conduite invatate si conduite noi, cele create spontan si are la baza si se desfasoara prin : informatii stocate(cunosstinte, reguli, scheme de rezolvare, reprezentari motrice si topografice, priceperi si deprinderi tehnice si tactice), informatii prezente a caror utilizare depinde de perceperea corecta a situatiilor si totodata intelegerea corecta si rapida a situatiilor, rezolvarea corecta a situatiilor care poate algoritmica pe baza de scheme, euristica, pe baza de descoperire a unei solutii noi si mixta. In momentul rezolvarii un rol important il are decizia, care poate fi hedonica sau de risc. Decizia este mai usor de luat in situatii certe decat in situatii incerte.

2.4 Pregatirea teoretica

Pregatirea teoretica reprezinta ansamblul informatiilor insusite de sportivi in vederea cunoasterii si explicarii principiilor, regulilor si metodelor care determina cresterea capacitatii sale de efort si de performanta, ca si anticiparea concursului urmator pentru abordarea lui adecvata. S-a urmarit ca prin constientizarea procesului de antrenament, prin participarea activa a sportivului la construirea propriei perfomante sa se confere acestuia un plus de stabilitate.

Prin insusirea acestui factor de pregatire, sportivul devine propriul consilier, capabil sa-si impuna o atitudine de continua auto-observatie si autocontrol cu privire la metodologia antrenamentului. Reactia sa pozitiva la solicitarile acestuia, starea de sanatate, disponibilitatile crescute pentru continuarea pregatirii si depasirea dificultatilor concursului asigura climatul adecvat de pregatire.

2.4.1 Continutul psihologic al pregatirii teoretice

Pregatirea teoretica se exprima in sistemul organizat de cunostinte care descriu si explica procesele si fenomenele activitatii sportive. Ea se realizeaza prin: pregatirea intelectuala generala scolara-profesionala, formarea filosofica-axiologica si cunostinte din domeniul sportiv:

biomecanica si tehnica;

fiziologie si igiena;

psihologie;

bazele invatarii tehnicii si tacticii;

regulament de concurs si arbitraj;

conducere si metodica specifica antrenamentului sportiv;

etica si conduita sportiva individuala si colectiva.

2.5 Pregatirea psihica

Aceasta pregatire a devenit unul din factorii antrenamentului cu profunde semnificatii care pe cat de discutat, pe atat de deschis perfectionarii si valorificarii in concursul sportiv. Acest concept, al pregatirii psihice nu poate fi limitat doar la sfera factorilor morali si volitivi, intrucat ii angreneaza in egala masura si pe cei intelectuali si atitudinali, toti alcatuind manifestari ale psihicului uman. Pregatirea psihica este considerata o componenta a intregului proces de educatie si instruire a sportivului in vederea participarii la concurs si nu numai. Ea determina, prin mijloacele antrenamentului si ale actiunilor educationale, cresterea capacitatii psihice pentru a-i permite sportivului desfasurarea unor actiuni eficiente si obtinerea unor rezultate superioare in concursuri. Acest factor contribuie la formarea personalitatii sportivului, a capacitatii de autoconducere si autoreglare, indispensabile valorificarii plenare a disponibilitatilor lui fizice si a bagajului de cunostinte tehnico-tactice.

Cresterea considerabila a indicatorilor de structura spatiali si temporali ai antrenamentului actual a determinat sporirea rolului pregatirii psihice in ansamblul factorilor antrenamentului. Capacitatea sportivului de a suporta valorile mari ale volumului si intensitatii eforturilor din antrenamente prelungite, duritatea concursurilor reprezinta in primul rand consecinta pregatirii psihice, care ii modeleaza constiinta, ii fortifica trasaturile de caracter, ii disciplineaza atitudinea si-i mareste motivatia. Viata sportiva a unui individ incepe inca de la varsta scolara mica si se poate incheia la maturitatea avansata. Individul ramane totusi sportivul care trebuie ajutat, schimbat si pregatit indiferent de varsta si experienta pe care o are. Se cunosc trei trepte ale pregatirii spihice.

a)     Pregatirea psihica de baza care cuprinde formarea personalitatii sportivului. Ea consta, in principal, din formarea lui caracteriala si atitudinala. Copil, junior sau senior, sportivul trebuie sa se manifeste ca un individ constient de indatoririle sale, cu atitudine corecta fata de munca si fata de semeni, punctual, serios, perseverent, modest, dornic de progres si autoperfectionare, copil sau adolescent, trebuie sa invete bine, sa se califice intr-o profesie, tanar sau adult sa fie un exemplu la locul de munca si sa fie corect in relatiile sociale si familiale. Pe acest fond de calitati moral-caracteriale se vor putea forma si dezvolta altele apropiate necesitatilor sportive imediate.

b)     Pregatirea psihica specifica ramurii sau probei sportive consta din dezvoltarea si perfectionarea acelor calitati care conditioneaza direct performanta. Se stie ca sportivii de performanta sunt oameni superior dotati. Exista insa si exceptii. Performanta sportiva este conditionata nu numai de aptitudinile fizice si motrice ci si de cele psihice. Fiecare sport, ramura sau proba cere alt complex de aptitudini.

c)     Pregatirea psihica pentru concurs. Cele doua trepte ale pregatirii vizeaza concursul dar ele asigura in acelasi timp baza psihologica a intregii activitati sportive sociale si performantiale. De la inceput, copilul invata sa si concureze. Preocuparea antrenorului de a forma de la bun inceput un sistem de atitudini si conduite sportive specifice participarii in concursuri ii va scuti, atat pe el cat si pe sportivi de necazuri si eforoturi ulterioare. Aceasta treapta cuprinde: pregatirea pentru concurs sub aspectul general si pregatirea pentru un anumit concurs.

2.5.1 Pregatirea psihica pentru concurs sub aspectul general

Domeniul pregatirii psihice generale pentru concurs este alcatuit din:

asigurarea unei motivatii de nivel optim si formarea sentimentelor morale superioare in tot timpul pregatirii si perioadei competitionale;

constiinta clara a scopului propus si aspiratia atingerii si, eventual, a depasirii lui;

capacitatea de autoreglare a starilor psihice, mentinerea acestora la nivelul optim de eficienta, indiferent de etapa si conditii.

Pregatirea psihica generala pentru concurs poate fi exprimata in termeni de obisnuinte, deprinderi si priceperi de a concura, in maturitate competitionala. Ea este o valorificare in situatie competitionala a pregatirii psihice generale si de ramura si decurge dintr-un proces de pregatire judicios condus. Cunostintele, deprinderile si priceperile de a concura trebuie formate inca de la varsta copilariei si includ atat conduitele operationale, cat si pe cele generale de intampinare a situatiilor prin atitudini adecvate. Experienta directa de concurs trebuie constientizata pentru a deveni astfel conduita eficienta de concurs, in acest caz putandu-se trage de fiecare data concluziile cele mai valoroase. Deprinderea de a concura satisfacator si eficient de dezvolta progresiv pana ce ajunge in stadiul maiestriei la sportivii care au fost beneficiarii unui program rational, stiintific de pregatire.

2.5.2 Pregatirea psihica pentru un anumit concurs

Continutul principal al pregatirii pentru un anumit concurs consta din cunoasterea conditiilor si a particularitatilor adversarilor si pregatirea conduitelor tehnico-tactice in raport cu acestea. Acest aspect al pregatirii vizeaza modalitatile concrete prin care sportivul intampina un anumit fel de organizare a concursului si un anumit adversar. La marile concursuri, participantii sunt supusi seriilor de calificare si apoi intra in etapele propriu-zise; unele concursuri se desfasoara in serii eliminatorii, iar altele in sistem turneu, ceea ce impune, desigur, pregatirea diferentiata. La concursurile interne, unele probe au putini participanti, in timp ce la cele internationale durata intrecerii depaseste cu mult obisnuitul si solicita in mod deosebit capacitatea de rezistenta nervoasa a sportivilor.

Pregatirea psihica se refera in mare masura la un anumit adversar sau adversari, chiar in probele individuale din atletism. Cu atat mai mult ea va fi centrata spre adversarii cu care se intra in contact direct la scrima, lupte, box sau jocurile sportive si altele. Aceasta pregatire poate fi de lunga durata si imediata cu fixarea unor prioritati privind orientarea intelectuala si afectiva.

Monitorizarea psihologica in sportul de performanta reprezinta evaluarea obiectiva in timp util, a raspunsului psihologic al sportivului la antrenament prin investigari realizate pe parcursul desfasurarii procesului de pregatire. Ea are ca scop optimizarea pregatirii si cresterea performantelor prin: cunoasterea particularitatilor psihoindividuale ale sportivilor, consilierea antrenorilor in privinta particularitatilor sportivilor, compararea diferitelor etape de pregatire din punctul de vedere al efectelor psihologice, cunoasterea evolutiei componentelor psihologice care contribuie la cresterea performanttelor sportive, localizarea unor erori si a cauzelor esecurilor in antrenament sau competitii si stabilirea necesitatilor de intervente psihologica.

Acest factor are un rol deosebit in pregatire, amplificat in anii din urma de cresterea duritatii antrenamentului ( densitate si complexitate a instruirii, intensitate si volum mare de efort), de cresterea continua a numarului mare de concursuri si de sporirea importantei acestora. Pregatirea psihica are influenta asupra tuturor celorlalti factori ai antrenamentului si poate fi diferentiata in functie de continutul psihologic al fiecarui factor stabilindu-se intre ei un raport reciproc doarece fiecare factor folosit in antrenarea sportivilor duce la obtinerea rezultatelor maxime.

Rolul important in pregatirea psihica pentru concurs si nu numai revine antrenorului si, in masura posibilitatilor, specialistului in psihologie. Primul, prin crearea ambientului placut, prin utilizarea unor mijloace solicitante in antrenament, iar cel de-al doilea prin mijloace specifice: discutii, psihograme, chestionare, psihoterapie, pregatire psihologica.