Modalitati de lucru pentru prevenirea instalarii greselilor in tehnica aruncarii sulitei si corectarea lor

Modalitati de lucru pentru prevenirea instalarii greselilor in tehnica aruncarii sulitei si corectarea lor

I.        Exercitii pregatitoare

Aceste exercitii servesc pregatirii nemijlocite pentru aruncarea azvarlita, cu biciuire, in conditii tehnice simplificate si usurate. Se pot folosi pentru exersarea aruncarilor mingii de oina, bile de fier cu o greutate de pana la 700 gr, maciuci, mingi de maner, pietre cu greutate corespunzatoare.

Se arunca din pozitie stand departat cu genunchii usor indoiti. In timpul aruncarii se executa o extensie a picioarelor iar obiectul este aruncat peste cap.

Aruncarea din pozitie stand, cu piciorul stang inainte. Axa umerilor este perpendiculara pe directia aruncarii, iar bratul drept este retras intr-o miscare de elan. Aruncarea se executa cu bratul deasupra capului.

Aruncari din pozitia stand, cu piciorul stang inainte, greutatea corpului pe piciorul drept, indoit. Aruncarea este precedata de extensia picioruluoi drept.

Aruncarea cu elan de trei pasi. Se porneste din pozitia stand, cu piciorul drept inainte, trunchiul rasucit spre dreapta, iar bratul care arunca este intins inapoi la nivelul umarului.

Exercitiile de mai sus se realizeaza si sub forma unor sarcini precise.

Executarea exercitiilor 1 - 4 cu o minge medicala cu ambele maini, respectandu-se acelasi ritm de aruncare.

II.     Exercitii de baza - fundamentale

Scopul acestor exercitii este de a pregati sportivul in vederea transmiterii vitezei, dobandite in timpul elanului asupra obiectivului in efortul final. La inceputul pregatirii se va insista mai mult asupra aruncarii la tinta decat la distanta. Aceasta metodica usureaza procesul de invatare si permite evitarea unor accidente.

Exercitiul 1. Invatarea prizei si a modului de purtare a sulitei.

Sulita se afla infipta in pamant in pozitie verticala. Executantul o apuca la inaltimea capului, iar mana aluneca in jos pana intampina rezistenta bandajului. Purtarea se executa cu mana intoarsa inauntru.

Puncte de reper: varful sulitei se afla la incepator, la un nivel ceva mai coborat decat coada. In acest fel articulatia mainii se mentine relaxat.

Exercitiul 2. Aruncarea de pe loc.

Bustul se intorce la dreapta in pozitie de pasire pana ce umarul stang se indreapta in directia de aruncare. Bratul drept se intinde inapoi la inaltimea umarului, iar mana arunca sulita aproape paralela cu solul. Piciorul drept este cva mai indoit decat stangul. Aruncarea porneste cu miscarea de rotatie extensie a piciorului stang.

Scop: coordonarea corecta a miscarii de aruncare.

Puncte de reper: piciorul drept sa ramana cat mai mult in contact cu solul. Inversarea picioarelor se produce abia dupa extensia completa. A nu se angaja bratul de aruncare inainte de vreme.

Indicatii metodice: acest exercitiu nu trebuie executat timp indelungat deoarece aruncarea se produce in acest exercitiu dintr-o pozitie statica.

Exercitiul 3. In pozitie de pasire stang-drept, bratul aruncator este intins inapoi. Urmeaza un pas activ si aruncarea. Greutatea corpului se mentine pe piciorul drept pana ce punctul centrului de greutate se afla in zona acestui picior.

Scop:premergerea inceputului aruncarii.

Puncte de reper: se porneste dintr-o pozitie usor aplecata pe spate a corpului (10s-15 s). Axa lombara si piciorul drept se intorc cu circa 30s - 40 s la dreapta. Piciorul stang aterizeaza usor indoit.

Exercitiul 4. Aruncari dupa trei pasi de mers, cu bratul de aruncare intins la nivelul umarului, in spate. Se porneste din pozitia de pasire cu piciorul drept inainte.

Scop: invatarea ritmului de aruncare.

Puncte de reper: executarea celor trei pasi cu accelerare. Bratul drept ramane intins pana la aruncare. Pasul cu piciorul drept se executa foarte activ, dar liniar.

Exercitiul 5. Exersarea retragerii sulitei in mers, apoi in alergare tropotita si in alergare. Sulita se retrage in doi pasi. Retragerea incepe cand piciorul drept avanseaza si se termina la pasul urmator. Se repeta de mai multe ori, cu viteza treptat crescuta.

Scop: pregatirea ritmului cu cinci pasi.

Puncte dereper: retragerea se efectueaza rectiliniu. Priza nu se modifica si nici nu slabeste. Se va da atentie la inclinarea corpului inapoi.

Exercitiul 6. Invatarea ritmului cu cinci pasi.

Invatarea ritmului cu cinci pasi este problema principala a pregatiri tehnice.aici retragerea se imbina cu pasii care conduc la aruncare. Ritmul  intrgral se exerseaza la inceput din mers, apoi si din pasi tropotiti ti alergare.

Scop: imbinarea cursivaa elanului cu aruncarea.

Puncte de reper: ultimii trei pasi trebuie sa exprime o accelerare. Retragerea se termina cu al treilea pas (primulfiind un pas introductiv), al patrulea pas este cel mai impotant, cel de impulsie (incrucisat). Pasul al patrulea se executa accentual liniar si activ.

Exercitiu ajutator: incepatorul inclina spre deviere la stanga evitand luarea pozitiei de arc intins. De aceea se va executa la inceput intr-un culoar ingust.

Exercitiul 7. Elaborarea procedeului integral.

Procedeul integral trebuie exersat mereu din alergare si trebuie terminat intotdeauna cu o aruncare. Se va acorda atentie deosebita accelerarii pe ultimii doi pasi, apoi pe pasii 3-4-5 si in final pe toti cinci pasi.

Scop: obtinerea vitezei optime pe ultimii doi pasi.

Puncte de reper: extensia corecta a piciorului drept se observa din tararea labei piciorului drept dupa cel de al cincilea pas. Aceasta "tarare" nu trebuie sa se abata decat putin la stanga . procedeul integral trebuie observat atat dintr-o parte (bratul de aruncare intins si corpul aplecat pe spate) cat si din spate (rectiliniaritatea elanului si retragerea sulitei).

III.           Exercitii complementare

Stabilirea elanului

a)     Distanta de la plecare pana la inceputul ritmului cu cinci pasi se stabileste cu ajutorul mai multor alergari cu accelerare si se marcheaza prin semne. Se va pleca mereu cu acelasi picior.

b)     La aceasta parte masurata a elanului se adauga ritmul cu cinci pasi, cu aceeasi desfasurare a vitezei incheiat prin aruncare. Apoi se masoara distanta de la inceputul ritmului cu cinci pasi pana la urma lasata de franare.

c)     Se marcheaza pe pista de elan ambele parti ale elanului: accelerarea si ritmul cu cinci pasi.

Aruncari in serie dupa trei, cinci, sapte pasi de alergare cu sarcini speciale pentru perfectionarea cate unui element.

Aruncari din pozitie.  Din pozitia de pasire aruncatorul infige sulita cu varful intr-un pom, la inaltimea de aruncare. Piciorul drept indoit, trebuie extins inspre inainte si in sus. Pozitia de arc intins ce se produce permite perceperea corecta a angajarii trunchiului. Axa acapulara si cea lombara sunt paralele si perpendiculare pe axa longitudinala a sulitei.

Invatarea aruncarii cu rezistenta. Exercitiile 2 si 3 ale pregatirii tehnice de baza se realizeaza fara aruncare, cu un partener care retine sulita. In acest fel aruncatorul poate percepe mai clar succesiunea extensiei piciorului.

IV.           Greseli - cauze - corecturi

Greseli in elanul de aruncare

a)      Accelerarea la inceputul ritmului cu cinci pasi (pasi de aruncare).

Cauze:

executarea unui elan rapid fara accelerare;

retragerea sulitei nearmonizata cu alergarea.

Corectura:

executarea ritmului in alergare tropotita, accelerarea incepandu-se cu retragerea sulitei;

alergari accelerate cu sulita.

b)      coada sulitei atinge solul in timpul elanului sau al aruncarii.

Cauze:

retragerea prea profunda a sulitei sau extensia palmei care tine sulita.

Corectura:

retragerea sulitei la inaltimea umarului, sulita tinutain jumatatea ei dinspre varf.

c)      retragerea grabita a sulitei pe un pas sau pe trei pasi.

Cauze:

retragerea pripita sau taraganata a sulitei;

reprezentarea gresita a procedeului.

Corectura: retragerea sulitei din mers, apoi din alergare usoara si in final din alergare normala.

Greseli in timpul efortului final

a) arcuire insuficienta;

Cauze:

pas de impulsie prea scurt;

insuficienta impulsie a piciorului drept inainte de aruncare;

Corectura:

executarea pasului de impulsie liniar si activ peste un obstacol jos;

executarea miscarii de aruncarecu rezistenta, in pozitie de arc intins.

b) flexia bazinului in timpul aruncarii:

Cauze:

pasul cu stangul prea lung (ultimul pas);

asezarea piciorului stang pe sol prea intins.

Corectura: scurtarea ultimului pas (stangul).

c) deviere la stanga in ultimul pas si in aruncare.

Cauze:

spatiul prea scurt pentru elan;

impulsia piciorului stang nu se face liniar.

Corectura:

lungirea spatiului pentru elan;

exersarea pasilor de aruncare intr-un culoar ingust.

d)      pozitia sulitei prea inclinata.

Cauze: retragerea sulitei prea profund sau mana indoita in jos.

Corectura: retragerea sulitei la inaltimea umarului cu mana intinsa.

d)     angajarea prematura a bratului la aruncare.

Cauze: 

pas de impulsie prea scurt.

Insuficienta arcuire a trunchiului;

Bratul se misca lateral, cu cotul jos.

Corectura: exercitii cu amplitudine pentru mobilitatea umarului si a soldului.