Pregatirea fizica in jocul de baschet
Aceasta componenta are un rol deosebit in intregul proces de pregatire, determinand in ultima instanta randamentul sprotivilor in antrenamente si concursuri. Propriu-zis pregatirea fizica constituie pivotul pentru toate celelalte componente ale antrenamentului, contituind chiar baza de plecare pentru intregul process de pregatire.
Pregatirea fizica inglobeaza un intreg sistem (ansamblu) de masuri care asigura o capacitate functionala ridicata a organismului, prin nivelul inalt de dezvoltare a calitatilor motrice de baza si specifice, valori optime ale indicilor morfofunctionali, stapanire deplina a exercitiilor utilizate si o stare perfecta de sanatate.
Pregatirea fizica are importanta la toate nivelurilr de instruire, fiind diferita de la o ramura de sport la alta, in raport cu solicitarile specifice ale acestora. Astfel, la grupele de incepatori, pregatirea fizica are pondere foarte mare in economia de timp si mijloace folosite, raportata la pregatirea tactica, tehnica, etc.
Atat la grupele de incepatori, cat si la sportivii de performanta pregatirea fizica constituie baza de plecare si creeaza fundamentul necesar abordarii celorlalte componente ale antrenamentului.
Pregatirea fizica are ponderi diferite de la o ramura de sport la alta si, se asemenea, un caracter diferentiat. De pilda, pregatirea fizica a fotbalistilor este net superioara, sub anumite aspecte, celei necesare gimnastilor sau sprinterilor pe 100 si 200 m plat.
Se vorbeste de doua tipuri de pregatire fizica: generala sau multilaterala si specifica.
Pregatirea fizica generala asigura dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a capacitatilor functionale ale organismului, in general, imbogateste fondul general de deprinderi motrice; asigura dezvoltarea armonioasa a indicilor morfofunctionali ce conditioneaza practicarea ramurii de sport.
Pregatirea fizica generala se realizeaza cu mijloace si metode cu caracter general sau imprumutate din alte ramuri de sport.
În jocurile sportive se folosesc exercitii variate cu adrese dintre cele mai diferite. Aceste exercitii sunt alese in conformitate cu cerintele ramurilor de sport, cu alte cuvinte, pregatirea fizica generala se "specializeaza" fara insa a deveni speciala.
Pregatirea fizica generala are ponderi diferite in pregatire, in functie de experienta sportivilor, astfel in instruirea incepatorilor, importanta acesteia si timpul alocat sunt mult mai mari decat in pregatirea sportivilor consacrati la care pregatirea fizica se specializeaza in mod considerabil.
A. Pregatirea fizica generala
1. Dezvoltarea analitica a musculaturii membrelor superioare, spatelui, abdomenului si membrelor inferioare
Sisteme de actionare a - b x nr. repetari
Exercitii pentru membrele inferioare a = fete; b = baieti
|
Semigenuflexiuni, genuflexiuni Genuflexiuni cu desprindere Sarituri de pe banca de gimnastica cu schimbarea alternativa a picioarelor Sarituri succesive in lungime |
3 - 5 x 30 repetari 3 - 5 x 30 repetari 2 - 4 x 50 repetari 3 - 5 x 10 repetari |
Exercitii pentru membrele superioare
|
Flotari in palme (in degete, in pumn) Flotari cu picioarele sprijinite pe un plan ridicat Tractiuni la bara fixa |
3 - 5 x 20 repetari 3 - 5 x 10 repetari 3 - 5 x 7 repetari |
Exercitii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale
|
Din culcat dorsal ridicarea trunchiului la 90o, revenire in culcat Din culcat dorsal ridicarea picioarelor la 90o, revenire cu picioarele intinse Din culcat dorsal ridicarea trunchiului, concomitent cu ridicarea picioarelor, revenire in culcat Din atarnat la spaliere ridicarea picioarelor intinse la unghi de 90o |
3 - 5 x 25 repetari 3 - 5 x 25 repetari 3 - 5 x 25 repetari 3 - 5 x 10 repetari |
Exercitii pentru dezvoltarea musculaturii spatelui
|
Din culcat facial ridicarea picioarelor Din culcat facial cu bratele intinse inainte ridicarea unui picior concomitent cu ridicarea bratului opus Din atarnat cu fata la spalier, extensia membrelor inferioare |
3 - 5 x 20 repetari 2 - 3 x 20 repetari 3 - 5 x 20 repetari |
2. Cresterea mobilitatii coxo-femurale, scapulo-humerale, articulatiei pumnului si a elasticitatii si supletei musculare
Sisteme de actionare
Articulatia glezna - genunchi
|
Rotari ale genunchilor inspre interior si exterior Stand pe talpa unui picior si pe varful celuilalt, rotarea gleznei spre interior si exterior Apasarea cu palmele spre interior si exterior a articulatiilor genunchilor Stand pe un picior, ridicarea genunchiului si tractiunea energica cu palmele pana ce acesta se lipeste de piept, piciorul de sprijin ramanand intins |
2 x 20" 2 x 20" 2 x 10 |
Articulatia coxo-femurala
|
fandari laterale, inainte fandat inainte, rasucirea trunchiului spre piciorul aflat inainte, dupa care spre piciorul din spate stand lateral la spaliere cu un picior indoit sprijin pe sipca spalierului la nivelul soldului, rasucirea trunchiului spre piciorul indoit, aplecare spre piciorul de sprijin asezat, cu picioarele indoite talpa in talpa, apasare cu palmele in jos a genunchilor |
2 x 15 2 x 10 2 x 10 |
Articulatia scapulo-humerala
|
rotari ample de brate in toate planurile simultan si alternativ rotari din articulatia pumnului spre interior si exterior exercitii cu partener (stand spate in spate cu bratele apucate in sus, ridicarea partenerului lent, revenire) |
15 -20 x 20 - 30 x - 20 x |
3. Dezvoltarea rezistentei generale
Sisteme de actionare
|
alergare in tempo uniform alergare in tempo variat 50% si 75% pe 800 m (60 m - 50%, 40 m - 75%) alergare 4 x (2 x 100m) accelerand progresiv pana la 75% din intensitatea maxima (pauze ce asigura refacerea incompleta) alergare cu start din picioare pe 200 m |
4 x |
4. Dezvoltarea vitezei
Sisteme de actionare
|
sprijin la perete intr-o pozitie inclinata la un unghi de 45-60%, ridicarea unui genunchi, coborarea acestuia si reluarea exercitiului. Se executa acelasi exercitiu si ce celalalt picior (pentru viteza de accelaratie) din aceeasi pozitie, alergare pe loc alergare cu accelerare pe distanta de 20 - 30 m intreceri pe perechi pe distanta 20 - 30 m lansari de la start, din picioare, de jos, cu accelerare pana la tempoul maxim |
3 - 5 x 15 repetari 3 - 5 x 15" 3 - 5 x 3 - 5 x 0 - 30 m |
5. Dezvoltarea detentei
Sisteme de actionare
|
sarituri pe ambele picioare sarituri cu genunchii la piept sarituri la coarda pe un picior si pe doua picioare sarituri din ghemuit in ghemuit sarituri peste banca de gimnastica urcari si coborari pe banca de gimnastica alergare 10 - 15 m, oprire pe doua picioare, 10 sarituri pe verticala alergare 10 - 15 m, oprire pe un picior, 10 sarituri pe verticala sarituri pe ambele picioare, la semnal sonor sprint 10 - 15 m sarituri cu genunchii la piept, la semnal sonor sprint 10 - 15 m |
3 x 20 3 x 20 2 x 50 6 x 10 3 - 5 x 10 2 x 30" 5 x 5 x 5 x 20" 5 x 20" |
Pregatirea fizica specifica este definita ca proces de prelucrare selectiva a marilor functiuni si a motricitatii, in concordanta cu caracteristicile efortului specific ramurii sportive si obiectivele cu uremaza a fi atinse.
Pregatirea fizica specifica are un continut orientat cu precadere spre dezvoltarea capacitatii de efort specifice unei ramuri de sport, precum si a calitatilor motrice combinate prioritar si diferentiat, implicare determinand in ultima instanta randamentul specific. În unele ramuri de sport, performanta este strict determinata de nivelul de dezvoltare a unei calitati motrice (la haltere, la canotaj) sau al unui complex de calitati motrice (jocuri sportive, sporturi de lupta, etc.).
Pregatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloace strict specializate care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile ramurilor de sport, de grupele musculare angajate in efort, de tipul solicitarii, etc.
Pregatirea fizica specifica este o componenta organica indispensabila a sistemului general de antrenament. Functia acesteia in regimul de antrenament consta in intensificarea regimului de lucru al organismului in scopul de a activa procesul specializarii sale morfofunctionale si de a-l adapta conditiilor specifice ale activitatii sportive practicate.
Executarea unor exercitii de forta inclusiv a unor exercitii cu suprasarcini, are un rol important in sistemul mijloacelor de pregatire fizica specifica. Aceste exercitii sunt utilizate nu numai pentru dezvoltarea fortei, ci, mai ales, pentru intensificarea regimului de lucru al organismului sportivului. Acest regim de lucru vizeaza dezvoltarea unei ample game de posibilitati functionale si de solicitari motrice ale organismului (ex.: dezvoltarea vitezei de executie a miscarilor, a rezistentei, a frecventei si rapiditatii miscarilor fara suprasarcina, a capacitatii de relaxare musculara.
Alegerea mijloacelor de pregatire fizica specifica trebuie sa se bazeze pe principiul corespondentei dinamice dintre acestea si structura motrica a exercitiului competitional, in functie de urmatoarele criterii:
ponderea grupelor musculare solicitate in timpul lucrului (efortului);
traseul / directia miscarilor;
faza accentuata a traseului miscarii;
valoarea solicitarii fortei;
regimul de lucru muscular.
Metodele de pregatire fizica specifica reprezinta forme de organizare a efectelor de antrenament specifice, care, la nivelul parametrilor lor biomecanici, fiziologici si bioenergetici, se apropie la maximum de conditiile activitatii competitionale. Orice metoda de utilizare a mijloacelor de antrenament care sa garanteze un regim de efort adecvat (sau asemanator) conditiilor competitionale poate fi considerata metoda de pregatire fizica specifica.
Exista insa si metode in care se depaseste regimul de efort tipic competitional.
B. Pregatire fizica specifica
1. Dezvoltarea fortei specifice
Sisteme de actionare
|
Pentru elementele de miscare in teren |
deplasari laterale, inainte, inapoi, in pozitie fundamentala joasa, cu schimbarea si indicarea directiei la semnal sonor sprint pe lungimea terenului, la semnal sonor alergare cu spatele, la urmatorul semnal continuarea alergarii alergari cu schimbari de directie prin pirueta, in dreptul unor jaloane leapsa in doi |
3 - 5 x 30" 3 - 5 x 50" 5 x 2 x 60" |
|
Pentru pase si aruncari la cos |
pase in doi cu minge medicinala (distanta 3 - 4 m, greutatea mingii 1 kg) pase in doi cu minge medicinala din sezand pase in doi cu minge medicinala din sezand, dupa pasa, culcat dorsal, revenire in sezand |
3-5x30 repetari 3-5x30 repetari 3-5x30 repetari |
|
Pentru pase si aruncari la cos |
aruncare la cos cu minge medicinala de la distanta de 3 - 4 m aruncare la cos cu minge medicinala din apropierea panoului aruncare la cos din pozitia sezand cu mingea medicinala |
3-5x10 repetari 3-5x10 repetari 3-5x10 repetari |
2 Dezvoltarea vitezei specifice procedeelor de atac si aparare
Sisteme de actionare
|
Pentru pase, dribling, aruncari la cos |
pase in doi cu doua mingi pase in trei cu trei mingi 3 jucatori cu minge, paseaza celui de-al patrulea care trimite mingea inapoi pase in 4 jucatori asezati in cerc, cu 3 mingi, la semnal sonor se schimba directia de pasare dribling inalt, mediu, jos cu frecventa maxima dribling cu frecventa maxima, la semnal sonor schimbarea mingii in cealalta mana dribling pe loc, la semnal sonor, dribling din deplasare 10 - 15 m aruncari la cos din saritura cu recuperare proprie |
3-5x 30 repetari 3-5x 30 repetari 3-5x 30 repetari 3 x 5 x 60" 3 x 5 x 60" 2 x 3 x 30" 3 - 5 x 2-3x 20 repetari |
|
Pentru pase, dribling, aruncari la cos |
3 jucatori cu doua mingi, doi paseaza celui de-al treilea care arunca la cos de la distanta de 3 - 4 m 3 jucatori cu doua mingi, doi paseaza celui de-al treilea care se deplaseaza 2-3 m lateral dreapta, stanga, arunca la cos de la distanta de 3 - 4 m 5 - 6 mingi asezate pe sol, jucatorul ia mingea, arunca la cos de la distanta de 3 - 4 m contracronometru |
3-5 x 20 repetari 3-5 x 20 repetari - 7 x |
|
3. Dezvoltarea rezistentei specifice
Sisteme de actionare
|
micul maraton in alergare micul maraton in dribling dribling pe lungimea terenului, 5 voleibalari la panou, intoarcere in dribling pase in doi pe lungimea terenului, la intoarcere relatia 1 x 1 dribling cu schimbari de directie pe toata suprafata terenului |
3 - 5 x 3 - 5 x 3 - 5 x 5 x 3 - 5 x 30" |
consolidarea tehnicii de atac si aparare;
consolidarea actiunilor tactice individuale si colective de atac si aparare;
consolidarea relatiei 1 x 1.
Sisteme de actionare
|
În atac |
actiuni cu finalizare de pe loc: aruncari din saritura ce desprindere de pe loc voleibolari la panou aruncari din semicarlig actiuni cu finalizare din deplasare alergare, prinderea mingii din pasa, oprire intr-un timp, aruncare din saritura |
3 x 20 repetari 3-5 x 20 repetari 3 x 20 repetari 2 x 20 repetari 2 x 20 repetari |
|
În atac |
alergare, prinderea mingii din pasa, oprire in doi timpi, aruncare din saritura alergare, prinderea mingii din pasa, oprire, fenta de aruncare, aruncare din saritura alergare, prinderea mingii din pasa, oprire, fenta de depasire, dribling, aruncare din saritura alergare, prinderea mingii din pasa, dribling, aruncare cu o mana din deplasare aruncari libere actiuni fara finalizare: iesire la minge, prindere din pasa, oprire, pivotare, pasa iesire la minge, prindere din pasa, oprire,dribling, oprire, pasa alergare, prinderea mingii, pasa din alergare |
2 x 20 repetari 2 x 20 repetari 2 x 20 repetari 2 x 20 repetari 2 x 20 repetari 2 x 20 repetari 2 x 20 repetari 2 x 20 repetari |
|
În aparare |
deplasari in pozitia fundamentala corecta, individual plasamentul corect si mentinerea acestuia intre cos si adversar (pe perechi, pe lungimea terenului, atacantul executa deplasare cu schimbari de directie, iar aparatorul va incerca sa mentina plasamentul corect, fara a fi depasit) scoaterea mingii din dribling (doi jucatori cu doua mingi, in timp ce dribleaza fata in fata, incearca sa scoata mingea din dribling adversarului) 5 jucatori cu mingi in spatiul de 3 secunde dribleaza in timp ce fiecare incearca sa scoata mingile adversarilor in afara spatiului. Castiga cel care reuseste sa ramana cu minge. |
3 x 30" 10 x 3 x 30" 2 x |
Pregatirea tactica
Sisteme de actionare
|
În atac |
consolidatea contraatacului - direct cu dribling pe centru cu un varf recuperarea ofensiva atacul in superioritate numerica atacul rapid combinatii tactice de 2 - 3 jucatori ("da si du-te", blocaj, incrucisare) atacul pozitional - sistemul de atac cu un jucator pivot atacul impotriva apararii om la om atacul impotriva zonei |
|
În aparare |
marcajul atacantului fara minge atacant primitor apropiat, indepartat marcajul atacantului cu minge, care nu a efectuat driblingul, care dribleaza, care a terminat driblingul, care paseaza, care finalizeaza apararea in inferioritate numerica sisteme de aparare (om la om, zona 2 - 1 - 2) |
|
Jocuri scoala 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4, 5 x 5 pe jumatate de teren si pe tot terenul cu teme pentru atac si teme pentru aparare. |
|
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
