Caracteristicile marketingului in administratia publica

Caracteristicile marketingului in administratia publica

Printre caracteristicile marketingului in administratie publica pot fi mentionate[1]:

caracterul integrator   - marketingul studiaza procesele si relatiile din administratia publica, cu scopul fundamentarii solutiilor de perfectionare si rationalizare a sistemului administrativ; integreaza elemente din toate domeniile vietii sociale: invatamant, administratie, asistenta sociala etc.;

caracterul politic -   marketingul urmareste, in esenta, formularea deciziilor de guvernare, care mai departe se transmit sub forma de impulsuri ale executivului in sistemul administratiei publice; la nivelurile inferioare ale structurii administrative, executarea deciziilor administrative se face de catre functionarii publici, reprezentanti ai puterii politice; functionarii publici aplica deciziile administrative tinand seama de orientarea lor politica si de programul de guvernare al formatiunilor politice carora le apartin;

caracterul de diversitate - marketingul se aplica in institutii cu competenta generala si institutii cu competenta speciala, institutii centrale si locale; alaturi de o teorie generala a marketingului in administratia publica, incluzand principii si legitati valabile pentru intreaga administratie publica, atat centrala, cat si locala, se poate delimita o ramura a marketingului in administratia publica centrala de stat, respectiv o ramura a marketingului institutiilor publice locale autonome, dar si o a treia parte, referitoare la marketingul celorlalte categorii de unitati sociale care apartin sectorului public;

caracterul de sinteza - marketingul in administratia publica preia din alte domenii (sociologie, psihologie, statistica, ergonomie, drept, economie) metode si teorii care sunt puse in practica de catre functionarii publici.

Cine este, de fapt, responsabil de activitatea de marketing din cadrul unei institutii publice? Un raspuns ar fi ca intreg personalul acesteia.

Pentru cei care intra in contact direct cu cetatenii, un asemenea rol este evident. Acesti functionari devin "fata" institutiei. Exista, de exemplu, situatii in care contactul pe care un cetatean il poate avea cu o institutie de stat il reprezinta o convorbire telefonica pentru rezolvarea unei nelamuriri sau pentru solicitarea de informatii.

Chiar daca unii angajati din administratia publica   nu au niciodata contact direct cu cetatenii, si acesti functionari au un rol de jucat in marketing. Ei au, de asemenea, "clientii" lor, ale caror necesitati trebuie sa le satisfaca. Pentru acest personal clientii sunt colegii lor, salariatii institutiei publice. Ne vom referi la aceste persoane ca la clienti interni ai institutiei. In fapt, fiecare este un client, fie ca este un cetatean care solicita anumite servicii, fie ca este un coleg dintr-un alt departament care are nevoie de informatii si asistenta.

Prin asigurarea unor servicii corespunzatoare si o comunicare eficienta in interiorul institutiei, functionarii din front office (de la ghiseu) sunt ajutati sa ofere publicului un serviciu de calitate.

Deoarece fiecare angajat joaca un rol in marketing, atunci si fiecare departament are un rol in cadrul institutiei. Acest rol poate fi direct ("la ghiseu") sau indirect (departamentul de telecomunicatii, de trezorerie etc.).

In structura organizatorica a institutiei administratiei publice, compartimentul de marketing poate fi subordonat bordului organizatiei, directiei tehnice / de urbanism, directiei de gospodarire comunala. Subordonarea compartimentului de marketing directiei tehnice / directiei de urbanism este justificata numai in primariile si consiliile judetene cu o mare diversitate de servicii si un volum mare de investitii. Subordonarea acestui compartiment de marketing public directiei de gospodarire comunala prezinta avantajul ca se cunosc mai bine volumul, structura si dinamica serviciilor publice.[2]

In legatura cu complexitatea structurii generale a marketingului in administratia publica, utilizarea acestuia ca instrument de afirmare in conditii eficiente presupune o pozitie activa a liderilor institutiei si functionarilor publici, orientata in special spre studierea pietei, a formelor de satisfacere a cerintelor beneficiarilor. Apelarea la marketing in vederea cresterii eficientei organizatiei administrative se presupune[3]:

optimizarea procesului de administratie publica;

organizarea si optimizarea cercetarii;

repartizarea judicioasa a resurselor umane si materiale ale institutiei.