PROIECTE EUROPENE DE DEZVOLTARE REGIONALA

SI TRANSFER TEHNOLOGIC

I. GENERALITATI

Pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare regionala performante este necesar un management al proiectelor. Acesta a aparut ca un instrument de planificare, coordonare, realizare si control al activitatilor complexe din proiectele industriale, comerciale, sociale, culturale si politice moderne.

Orice proiect modern, cu un caracter complex, impune o viziune noua, pornind de la analiza necesitatilor proiectului si terminand cu utilizarea si valorificarea eficienta a rezultatelor proiectului.

La dezvoltarea si perfectionarea noii tehnici de management al proiectului un rol important l-au avut:

competitivitatea dintre producatori;

presiunile sistemului globalizat economic si politic concurential  al lumii industrializate;

respectul mai mare fata de valoare si fata de bunastarea celor care formeaza forta de munca a proiectului;

costul acestei forte de munca.

Pentru a supravietui in acest sistem concurential este necesar ca sa fii primul care furnizeaza clientului ceea ce doreste. Pentru aceasta este necesara realizarea de proiecte performante cu un management de proiecte performant.

Proiectul este performant daca raspunde unei afaceri performante, ceea ce inseamna o investitie cu activitati previzibile si planificate. In acest caz investitia trebuie facuta cu parteneri care au activitati previzibile pe o piata previzibila si cu o evaluare si minimizare a riscurilor.

Un proiect este un pas in necunoscut, pandit de riscuri si incertitudini, iar principala caracteristica ce defineste un proiect este noutatea sa. In toate domeniile s-au realizat proiecte care s-au dovedit a fi esecuri grave si costisitoare, de unde a aparut necesitatea de a intelege cum pot fi imbinate cunostintele teoretice cu cele practice in faza de concepere sau dezvoltare a unui proiect.

Obiectivul managementului unui proiect este realizarea unui produs sau serviciu care sa corespunda necesitatilor si dorintelor beneficiarului. Este necesar a se avea in vedere faptul ca nu se poate produce orice pentru a vinde, este necesar a produce ceea ce se vinde, deci ceea ce beneficiarul doreste.

Producatorul trebuie sa tina seama de cerintele beneficiarului, sa-l inteleaga si sa tina cont si de impactul pe care il va avea produsul sau serviciul asupra comunitatii.

Pentru realizarea obiectivului toti partenerii realizatori ai proiectului, care sunt furnizori ai produsului sau serviciului, trebuie sa participe la gestionarea tuturor parametrilor tehnici, economici, sociali, culturali, politici de care depinde realizarea proiectului, precum si relatiile dintre acesti parametrii. In acelasi timp este necesar a se avea in vedere si impactul asupra proceselor de productie si de utilizare a produsului sau serviciului.

Pentru a se pastra calitatea totala, in sensul real, este necesar a se avea in vedere si importanta relatiilor client - utilizator; furnizor - client; furnizor - colectivitate; utilizator - colectivitate si obligatoriu relatia partener - partener in cadrul proiectului.

Nerespectarea acestor relatii duce la falimentul proiectului si implicit al structurii organizatorice din care fac parte partenerii.

Succesul proiectului depinde si de calitatea managerului de proiect care trebuie sa aiba drept caracteristici fundamentale competenta profesionala si manageriala, capacitatea de a lucra in echipa, pragmatismul, claritatea si simplitatea in actiune, respectul fata de client si parteneri.

Un manager performant este cel care are cel mai rapid cea mai buna informatie si o utilizeaza cel mai bine pentru realizarea obiectivului proiectului.

In scopul dominarii in structurile organizatorice, unii manageri incompetenti creeaza in mod deliberat si rau intentionat situatii conflictuale artificiale precis directionate pentru dezbinarea membrilor structurii respective. Aceste comportari duc la stapanirea structurii respective intr-un mod fortat, despotic, dar conduc si la falimentul dezastruos al structurii respective.

Acesti manageri folosesc:

supraestimarea competentei unor persoane cu rezultate si competente reale foarte slabe;

denigrarea competentei unor persoane remarcabile profesional si recunoscute;

instalarea in functii de conducere a unor persoane fara experienta si competenta profesionala in defavoarea celor cu capacitati reale si dovedite;

acordarea de puteri decizionale unor persoane incompetente astfel incat deciziile lor sunt directionate si conduse din exteriorul structurii;

santajul si coruptia persoanelor sau structurilor de conducere;

crearea de activitati sau posturi fictive si speciale in folosul anumitor persoane, dar in dezavantajul proiectului sau structurii organizatorice.

La inceperea managementului unui proiect este necesar a stabili obiectiv care este obiectivul acestuia, iar mijlocul prin care este stabilit obiectivul este specificatia.

Specificatia este definita ca expresie cuantificabila a caracteristicilor la care trebuie sa raspunda produsul sau serviciul, fiind traducerea in limbajul specialistului a necesitatilor calitative si cantitative furnizate de utilizator.

In sens strict, specificatia este un document care prescrie, in termeni tehnici, exigentele pe care produsul sau serviciul realizat trebuie sa le satisfaca. Specificatia arata solicitarea prezenta a unui client sau poate fi o previziune pentru potentiali clienti, prezentata prin desene, modele, planuri, instructiuni ori o documentatie scrisa care descrie obiectivul proiectului.

Pentru client specificatia sa este cererea sa, adica ceea ce asteapta el de la produsul achizitionat.

Pentru furnizor este necesara o specificatie care sa acopere cererea clientului, dar si toate constrangerile ce se impun pentru a se asigura ca va raspunde cererii.

Pentru a realiza ceea ce este specificat, proiectul are nevoie de mijloace materiale, umane si financiare.

Specificatia tehnica precizeaza termenele, costurile si metodele de realizare a produsului sau serviciului.

Prin specificatie se pun in evidenta cantitati, termene, aspecte financiare, caracteristici tehnice, estetice, politice, economice etc.

Realizarea si implementarea unui proiect are drept scop castigarea unei piete - tinta prin oferirea unei solutii eficiente, cerute de piata si de catre clientul potrivit.

Clientul trebuie sa aiba incredere in produsul proiectului si sa fie convins ca producatorii sunt aproape de client.

Odata negociata, specificatia se respecta, fiind un aspect contractual cu caracter juridic.

Daca produsul sau serviciul confera satisfactie beneficiarului, atunci va creste increderea in furnizor, fapt ce duce la cresterea in viitor a numarului de produse sau servicii ale furnizorului, care va avea cresteri economico-financiare iar bunastarea angajatilor furnizorului va creste. In aceste conditii va creste si performantele structurii socio-economice, politice si statale din care face parte furnizorul.

Dezvoltarea durabila

Pentru a realiza proiecte europene de dezvoltare regionala este necesar a se cunoaste politica statului roman privind dezvoltarea durabila.

Pentru Dezvoltarea Durabila, obiectivul strategic este dezvoltarea umana, iar cresterea economica este instrumentul.

Obiectivele si directiile principale de actiune ale Strategiei Nationale pentru Dezvoltarea durabila sunt prevazute a se desfasura pe o perioada de 25 de ani, care poate si divizata in trei perioade:

2003-2004 - perioada incheierii negocierii cu Uniunea Europeana, care impune consolidarea institutionala, obtinerea statutului de economie sociala de piata si cresterea capacitatii administrative;

2004-2007 - constituie etapa finala de preaderare, care va regla prevederea  temeinica a aderarii, cresterea competitivitatii generale a economiei romanesti, modernizarea institutionala, debirocratizarea si combaterea ferma a conceptiei, introducerea si operationalizarea acquis-ului comunitar.

2007-2025 - perioada ce va marca integrarea Romaniei in uniunea Europeana, dezvoltarea ei intr-un nou context, cu costurile si avantajele, cu avantajele si constrangerile lui.

Constrangerile din aceasta perioada sunt atat de ordin intern cat si extern.

Constrangerile interne sunt:

- cele determinate de resursele naturale

energetice

de calitatea solului

- cele determinate de demografie

natalitate in scadere

imbatranire

migratiune

- cele determinate de decalajele economice

nivelul productivitatii

saracie

nivelul tehnologic

gradul de cultura si educatie

nivel de dezvoltare oras-sat

pondere mare a fortei de munca ocupate in agricultura

- cele determinate de fenomene naturale si meteorologice extreme, cu potential catastrofic

Constrangerile externe deriva din:

a) cresterea concurentei pe pietele globalizate;

b) aparitia unor pozitii monopoliste in domeniul cunoasterii, cercetarii stiintifice, al noilor tehnologii informatice si comunicatiilor;

c) deteriorarea mediului la nivel global;

d) fenomene migrationiste necontrolate;

e) amenintari neconventionale de gen terorist;

f) adancirea diferentelor sociale si cognitive la scara globala.

Dezvoltarea durabila este un concept integrator, care priveste toate tarile, indiferent de nivelul lor de dezvoltare. Pentru Romania, dezvoltarea durabila, trebuie sa raspunda concomitent la:

- recuperarea decalajelor istorice de dezvoltare;

- obligatia de a ne integra in Uniunea Europeana;

- modernizare si a ne aduce la zi aparatul productiv al tarii, facand o dimensionare optima a lui;

- valorificarea deplina a resurselor materiale si umane;

- cresterea nivelului general de trai si al puterii de cumparare;

- reducerea saraciei;

- protectia naturii si a mediului inconjurator.

Pe langa eforturile in plan intern, integrarea si globalizarea pot fi factori de dezvoltare durabila.

Este rational sa privim integrarea in Uniunea Europeana drept un mijloc si nu un scop in sine.

Este necesar ca Dezvoltarea Durabila sa fie un model mai echitabil in plan social, mai durabil in plan ecologic, mai eficient si mai productiv in plan economic, mai democratic si mai responsabil in plan politic.

Pentru a realiza strategia dezvoltarii durabile este necesar a se pleca de la constatarea existentei unor radacini istorice ale saraciei si subdezvoltarii de-a lungul istoriei, datorita efectelor separarii Europei, dupa al doilea razboi mondial, care au condus la accentuarea unor decalaje, ce s-au adancit in ultimii 14 ani, pe fondul proceselor negative ale tranzitiei.

Din neimplinirile tranzitiei putem enumera:

- dezindustrializarea;

- dezurbanizarea;

- destramarea structurilor agriculturii de tip industrial;

- scaderea drastica a puterii de cumparare a populatiei;

- scaderea calitatii vietii si a volumului prestatiilor serviciilor publice de sanatate si educatie;

- scaderea natalitatii si a sperantei de viata;

- slabirea solidaritatii sociale si nationale.

Toate aceste fenomene s-au cuplat cu scaderea drastica a economiei si nu s-a stiut, practic, cum sa se actioneze, cum sa fie folosite eficient resursele tot mai putine de care dispunem.

De mentionat ca dupa 13 ani de tranzitie P.I.B. este de circa 80 % fata de cel din 1989, iar puterea de cumparare la circa 70 %.

Se constata ca nu capitalismul in formare este de vina pentru aceasta situatie, ci propriile slabiciuni si esecuri, peste care s-au suprapus interesele meschine si inguste ale celor care au stiut sa profite de aceste vremuri tulburi.

Un element esential al realizarii dezvoltarii durabile este si modul de deschidere si de democratizare a societatii romanesti.

Democratia, ca si actul economic, este un proces care implica autonomie, asumarea responsabilitatilor, un cadru legal coerent si clar, egalitatea in fata legii, cetateni si agenti economici egali in drepturi si obligatii.

Strategia dezvoltarii durabile trebuie sa fie un proiect deschis, capabil sa raspunda rapid schimbarilor de mediu economic, conjuncturilor interne si externe, constrangerilor existente si celor generate de noul statut al Romaniei, acela de membru cu drepturi depline al comunitatii europene si euro-atlantice.

Strategia de Dezvoltare Durabila contine trei componente:

- componenta economica;

- componenta sociala;

- componenta de mediu sau ecologica.

Componenta economica

Problemele esentiale ale obiectivului major al perioadei sunt:

evitarea marginalizarii economice a Romaniei;

oprirea dezindustrializarii si crearea premiselor pentru o dezvoltare industriala moderna si eficienta;

modernizarea agriculturii;

dezvoltarea serviciilor;

reducerea saraciei;

reducerea decalajelor de dezvoltare in plan social, in special intre sat si oras.

Pentru a intelege rolul factorilor interni si externi ai dezvoltarii este necesara o analiza atenta a evolutiei economiei si societatii romanesti.

Acesti factori sunt:

importanta capitalului uman, a educatiei, cercetarii stiintifice si a progresului tehnic;

armonizarea intereselor nationale cu cele ale partenerilor;

cunoasterea punctelor tari si a celor slabe ale mediului economic si investitional, a oportunitatilor si riscurilor din economie si societate.

Elementele principale ale componentei economice sunt:

a) infrastructura, care se refera la cai de transport:

- autostrazi si drumuri modernizate;

- cai ferate;

- canale navigabile;

- porturi si aeroporturi.

b) energia, care se refera la:

- generarea, transportul si distributia ei;

- construirea unor noi centrale electrice;

- modernizarea si ecologizarea celor existente;

- introducerea surselor energetice eoliene, solare si pe baza de hidrogen.

c) apa si gospodarirea ei, se refera la:

- alimentarea satelor si oraselor cu apa potabila;

- irigatii;

- lucrari de aparare contra inundatiilor;

- desecari si acumulari;

- prelucrarea apelor uzate.

d) telecomunicatii si noua infrastructura bazata pe tehnologiile informationale - calculatorul, Internetul, mediile electronice de informatii

e) cunoasterea, alaturi de munca, este cea mai eficienta arma impotriva saraciei.

Este necesar sa oferim tinerilor sansele afirmarii, date de o educatie publica de calitate. Educatia si cultura au efect determinant asupra calitatii capitolului uman, care are o pondere tot mai mare in procesul dezvoltarii.

f) dezvoltarea industriala, care trebuie sa vizeze:

- afirmarea unor industrii cu traditii in Romania, cu posibilitati de dezvoltare pe baze moderne, cu productivitati superioare si eficienta;

- dezvoltarea unor domenii de excelenta tehnologica, care sa realizeze produse cu valoare adaugata mare, care sa creeze locuri de munca de inalta calificare

g) agricultura, care pentru Romania este un domeniu strategic vital. Agricultura trebuie sa se redreseze in ansamblul economiei romanesti, sa depaseasca stadiul actual al unei productii destinate in special autoconsumului si foarte putin pentru piata interna si externa.

Satul romanesc trebuie sa se dezvolte si sa se modernizeze printr-o diversificare a vietii economice si sociale, care sa-l scoata din izolare si saracie.

h) serviciile, care devin tot mai complexe si se necesita o noua calitate, folosind noile tehnologii informationale si de comunicare (TIC).

Din cadrul serviciilor, se necesita acordarea unei atentii deosebite turismului, care poate fi un motor al cresterii economice in plan local si regional, in special in zonele afectate de restructurarea industriala.

Turismul este o industrie a viitorului, care genereaza locuri de munca, avand o diversificare a formelor sale: cultural, balnear, turism montan, agroturism.

Aceste forme de turism prezinta diferite tipuri de cazare: hoteluri, moteluri, pensiuni, gospodarii familiale.

Pe termen lung si mediu este necesar a se avea in vedere motoarele cresterii economice:

consumul intern;

exportul;

noile tehnologii.

Cresterea economica trebuie sa duca la decalajul dintre venitul mediu din Romania, de circa 120 de dolari si media din Uniunea Europeana, de circa 1200 - 1300 de euro.

i) politicile investitionale, prevad:

- incurajarea reinvestirii profiturilor;

- promovarea investitiilor autohtone si straine prin acordarea de facilitati;

- realizarea de parcuri industriale, parcuri stiintifice si tehnologice;

- valorificarea oportunitatilor oferite de circulatia pe Dunare, Delta Dunarii, muntii Carpati etc.

Aceste politici au ca obiective:

- obtinerea unei cresteri economice;

- mentinerea unui echilibru macroeconomic;

- reducerea inflatiei si pastrarea ei la niveluri compatibile cu statele membre ale U.E.;

- asigurarea stabilitatii monedei nationale.

Componenta sociala

Este necesar a realiza un model social compatibil cu modelul social european, lucru ce implica:

cresterea calitatii justitiei si echitatii sociale;

combaterea efectelor negative ale polarizarii sociale;

ocuparea cat mai deplina a fortei de munca;

Ocuparea fortei de munca este o prioritate atat pentru U.E. cat si pentru Romania.

In anul 1989 erau ocupate peste 10,5 milioane de persoane, iar acum sunt ocupate doar 4,5 milioane de persoane, cu toate efectele negative care decurg de aici. Astazi, din statistici, somajul este de 2%, dar oamenii care nu au de lucru sau muncesc la negru nu sunt cuprinsi in statistici, ei exista cu toate efectele negative.

Dezvoltarea durabila in plan social implica:

a) existenta unor servicii publice eficiente, gestionate in spiritul unei culturi a calitatii si performantei, ca fiind instrument esential al:

- combaterii saraciei;

- promovarii egalitatii sanselor;

- formarii profesionale continue;

- asigurarii egalitatii intre sexe;

- luptei impotriva discriminarilor.

Serviciile publice permit accesul universal la educatie si sanatate, conditie de baza la existenta unei societati moderne.

b) diminuarea si eliminarea coruptiei, care presupune:

- consolidarea structurilor institutionale;

- schimbarea mentalitatii;

- responsabilitatea sociala in sens individual si colectiv.

Lupta impotriva coruptiei trebuie sa fie permanenta si la cele mai inalte cote de exigenta si nu in salturi, este nevoie sa fie dusa la toate verigile, fapt ce nu poate fi realizat cu o singura persoana ci de intreaga colectivitate.

c) politici de promovare a clasei de mijloc, care are rolul de :

- echilibru economic si social;

- lupta impotriva polarizarii sociale;

- autoprotectie si protectie sociala.

Pentru aceasta este necesar:

- sa se practice o politica de impozitare si redistribuire a veniturilor, bazate pe criteriile concurentei loiale si echitatii intr-o economie de piata;

- stabilirea nivelului optim al fiscalitatii;

- aplicarea unor impozite progresive pentru a evita poverile fiscale si repartizarea echitabila a acestora functie d venituri.

d) politicile salariale cu un impact social deosebit.

Salariile trebuie bine dimensionate si corelate cu aportul individual al fiecaruia.

Componenta ecologica (de mediu)

Aceasta componenta implica in sens interdisciplinar si celelalte componente economice si sociale.

Privind lucrurile ecologic, social si economic este daunator sa sacrificam natura, s-o epuizam pe termen lung de dragul profitului imediat pe termen foarte scurt.

Importanta problemelor de mediu creste zilnic, motiv pentru care multi specialisti o considera ca prima prioritate, inaintea prioritatilor de natura economica si sociala. Aceasta apreciere se justifica datorita functiilor vitale ale mediului in activitatile economice si sociale. Un dezechilibru ecologic poate duce la distrugerea sistemelor economice si sociale.

Componenta ecologica poate genera si venituri importante, fiind o afacere de milioane de dolari prin reciclarea gunoaielor, a resturilor de ambalaje, materiale plastice etc.

Pentru rezolvarea problemelor de mediu in Romania se estimeaza ca fiind necesare 20 miliarde USD, pana in anul 2020 si pentru a face fata este necesar sa producem cat mai mult si mai bun cu un consum cat mai redus de resurse naturale, umane si financiare.

In acest sens un rol important il va avea cercetarea stiintifica si progresul tehnologic, prin noi solutii mai eficiente de folosire a resurselor disponibile.

Cu tehnologii moderne putem reduce atat gradul de poluare, cat si consumul de resurse.

In Romania, la un locuitor reveneau 2,4 kg emisii de dioxid de carbon in anul2001, fata de 0,4 kg in Olanda, 0,3 kg in Franta si 0,6 in SUA. De asemenea, emisiile de CO₂ pe locuitor in Romania reprezinta 40,3% fata de cel din Olanda, 60,1% fata de cel din Franta si 21,5% fata de cel din SUA.

Este important sa nu cadem in capcana tarilor dezvoltate, care doresc sa transfere industriile poluante in alte tari, protejand natura proprie.

Rolul si locul statului in procesele durabile

Principalele misiuni ale statului sunt:

- de a organiza coeziunea sociala;

- de reglementare a functionarii pietei libere;

- de corectare a esecurilor acestora in plan economic si social;

- de arbitru intre diferiti factori economici si sociali;

- de a echilibra bugetele si de a resorbi deficitele din perioadele de recesiune;

- aplicarea descentralizarii;

In acelasi timp statul furnizeaza o serie de servicii:

- siguranta nationala;

- apararea;

- combaterea criminalitatii;

- apararea vietii si a bunurilor persoanelor;