SISTEME ADMINISTRATIVE PUBLICE CENTRALE IN STATE CU MONARHIE CONSTITUTIONALA Unitate de analiza: Marea Britanie, Spania, Suedia, Belgia)

SISTEME ADMINISTRATIVE PUBLICE CENTRALE IN STATE CU MONARHIE CONSTITUTIONALA Unitate de analiza: Marea Britanie, Spania, Suedia, Belgia)

TEMATICA

Repere istorice ale monarhiei.

2. Caracteristicile regimului monarhic constitutional.

Sistemul politic si administrativ al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

3.1. Contextul politico-istoric si caracteristicile sistemului administrativ britanic.

3.2. Influenta Sistemul juridic britanic asupra constituirii si functionarii Institutiilor publice ale statului.

Institutiile fundamentale ale Marii Britanii.

4.1. Parlamentul Marii Britanii.

4.2. Regina Marii Britanii.

4.3. Guvernul Marii Britanii.

Sisteme politice si administarative in alte state cu monarhie constitutionala.

1. Regatul Spaniei.

2. Regatul Suediei.

3. Regatul Belgiei.

OBIECTIVE FUNDAMENTALE avute in vedere prin parcurgerea si insusirea continutului cursului:

Sa se identifice caracteriticile specifice regimului politic monarhic constitutional.

Sa se individualizeze tarile europene cu regim monarhic constitutional

Sa prezinte structura sistemul politic si administrativ central din Marea Britanie evidentierea structurii de stat (unitar/federal), a modului de organizare si functionare ale acesteia;

Sistemul politic si administrativ central ale altor state cu monarhie constitutionala: Regatul Spaniei, Suediei si Belgiei

Sa se compare structura si functionarea sistemelor de administratie publica din tarile analizate cu sistemul administrativ romanesc;

Repere istorice ale monarhiei

Originea si legitimitatea monarhiei

Monarhia, ca forma de guvernamant are radacini adanci in istoria umanitatii.

Originea si legitimitatea monarhiei este esentialmente unica de natura religioasa, rezultat al venerarii unui singure divinitati :

Dumnezeu in religia crestina;

Budha in religia hindusa;

Alah in religia musulmana etc.

Succesiunea ereditara

o      A constituit procedeul de desemnarea si transmiterea prerogativelor constitutionale ale monarhului in majoritatea regimurilor monarhice, cu nuante concret istorice diferite, de la o regiune la alta, de la un regat la altul.

o      Succesiunea tronului, ca efect al ereditatii, s-a infaptuit in mai multe modalitati in functie de conjunctura istorica:

Succesiune in linie directa (parinte-fiu/fica)

Succesiune in linie paterna sau/si succesiune in linie materna

Succesiune bazata pe recunoasterea dreptului primului nascut.

Succesiune in linie colaterala (unchi-nepot; frate-sora)

In Evul Mediu, teoria traditionala a "monarhiei de drept divin", puternic sustinuta de regii catolici si de miscarile protestante, si pana tarziu in sec. al XVIII-lea, pretindea ca "autoritatea coroanei este un dar divin care se exercita in numele Divinitatii".

In perioada Moderna, spiritele reformatoare si progresiste ale vremii si ideologia liberala promovata de Revolutia Franceza (1789), determina o noua conceptie cu privire la autoritatea coroanei atribuindu-i o semnificatie pamanteana:

o      Regele era considerat de catre constitutionalisti, un organ al statului, cu prerogative stabilite prin act fundamental, Constitutie, adoptat de reprezentantii natiunii .

o      Puterea regelui este o putere proprie, care ii apartine prin insasi natura functiunii regale. Odata regele investit cu aceasta calitate, el detine puterea direct de la natiune, si nu in virtutea unei delegatiuni divine.

In secolul al XIX constitutiile moderne ale statelor marcheaza disparitia Statului de drept divin si inlocuirea cu un nou concept de stat monarhic constitutional.

Monarhia constitutionala este aplicata astazi intr-o serie de tari ca: Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Olanda, Suedia, Spania etc.

2. Caracteristicile regimului monarhic constitutional

investirea sefului statului (monarh, rege, imparat) cu atributii limitate privind conducerea politica efectiva a statului;

desemnarea Sefului Statului prin succesiune ereditara;

depolitizarea functiei de sef al statului;

colaborarea stransa intre puterea legislativa exprimata prin Parlament ca organism de suveranitate nationala si puterea executiva bicefala - reprezentata de Seful Statului (monarh) si Guvern;

antreneaza raspunderea politica a Guvernului si membrilor sai fata de Parlament;

Seful Statului (monarhul) raspunde si poate fi sanctionat, in baza unei proceduri speciale, doar pentru fapte expres prevazute de lege:

o      inalta tradare,

o      nerespectarea constitutiei si a legilor tarii;

Valorificarea acestor avantaje ale regimului parlamentar depinde de personalitatea monarhului, conjunctura politica, vointa partidelor politice de a construi sau nu o monarhie constitutionala.

3. SISTEMUL POLITIC SI ADMINISTRATIV

AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD

3.1. Contextul politico-istoric si caracteristicile sistemului administrativ britanic

Ca tip istoric de stat si ca sistem constitutional, statul englez, format intr-un spatiu geografic relativ inchis datorita despartirii Angliei prin Canalul Manecii de platforma continentala a Europei, se caracterizeaza printr-o remarcabila stabilitate privind practica parlamentara.

Insularitatea, izolarea relativa de alte influente si practici politice, imposibilitatea unei comparatii a eficientei diferitelor metode de guvernare practicate pe continent, au influentat considerabil filosofia si practica politica, procesul de conducere sociala si psihologia actului de supunere a poporului britanic fata de autoritatile publice si fata de lege;

Inca de la sfarsitul sec. al XIV-lea, institutiile constitutionale britanice erau deja conturate, iar la sfirsitul sec. XVI-lea erau clar definite, ca efect al unei gindiri politice dezvoltate si a unui pragmatism judiciar, valabil si astazi.

Procesul de formare a institutiilor de guvernare - in special a Monarhiei si Parlamentului, a parcurs etape distincte:

o      Prioritar s-a constituit Coroana, ca simbol al autoritatii publice;

o      Constituirea Parlamentului - in anul 1295 ca reactie a burgheziei in fata absolutismului monarhic.

Camera Inalta (aristocratilor) - cu influenta majora in viata politica a statului (rol consultativ al Coroanei)

Camera Inferiora - alcatuita din 2 reprezentanti ai burgheziei si 2 cetateni din fiecare comitat/oras) - pozitie inferioara in raport cu camera aristocrata.

o      Reforma sistemului electoral din 1832 a impus definitiv Camera Comunelor in viata parlamentara, stabilind modalitatea de constituire a Camerei Comunelor prin vot cenzitar dat de electorat;

o      Reformele ce i-au urmat din 1867, 1872, 1884, 1918, au sporit gradul de participare a electoratului la vot, iar ultima a introdus sufragiul universal.

o      Regimul parlamentar britanic s-a definitivat in secolul al XVIII-lea, prin constituirea unui Guvern responsabil in fata Camerei Comunelor.

3.2. Influenta Sistemul juridic britanic asupra constituirii si functionarii Institutiilor publice ale statului

Sistemul juridic britanic se sprijina pe principiul legalitatii (domnia legii), rezultat al jurisprudentei si perpetuarii dreptului cutumiar.

In anul 1215 apare primul document oficial (scris) constitutional - Magna Charta Libertatum, care marcheaza inceputul constitutinalismului modern englez.

Constitutia actuala este o constitutie nescrisa fiind alcatuita din cutume si traditii constitutionale, la care se adauga texte legislative cu o vechime considerabila si legi de data recenta care reglementeaza institutii juridice cu caracter constitutional.

Cutumele si jurisprudenta continua insa sa se aplice si astazi, cu valoare de lege, ca simboluri constitutionale, traditionale, fara a fi codificate. Astfel de cutume, cu valoare deosebita in stabilirea institutiilor fundamentale si a raporturilor dintre guvernanti si guvernati sunt:

o      formalismul acordului Monarhului la dizolvarea Camerei Comunelor;

o      desemnarea Primului Ministru din cadrul partidului politic care a obtinut victoria in alegerile generale;

o      regula ca Primul Ministru sa fie membru al Camerei Comunelor;

o      stabilirea mandatului Camerei Comunelor;

o      solidaritatea ministeriala in cazul demisiei Primului Ministru;

o      obligatia monarhului de a nu se opune si de a semna legea votata de Parlament etc.

4. Institutiile fundamentale ale Marii Britanii.

Conform Constitutiei, institutiile reprezentaive ale statului britanic sunt:

o      Parlamentul

o      Regele

o      Guvernul

4.1. Parlamentul Marii Britanii

Parlamentul britanic - reprezinta una din cele mai vechi institutii constitutionale engleze fiind alcatuit din Regina, Camera Lorzilor si Camera Comunelor;

Are o structura bicamerala traditional-istorica cu nuante specifice incluzand Camera Lorzilor si Camera Comunelor

S-a format ca organism politic in jurul Regelui, pentru strangerea de subsidii (taxe/impozite) si pentru consilierea monarhului in problemele regatului.

Camera Lorzilor include aristocratia sau nobilimea britanica cu radacini adinci in istoria Marii Britanii.

o      Initial Camera Lorzilor purta titulatura de Magnum Concilium si reprezenta un organism de nobiliar constituit in preajma Coroanei;

o      Pozitia superioara fata de Camera Comunelor, ca rezultat al pozitiei privilegiate fata de Coroana;

o      Puterea politica a Camerei Lorzilor provenea din compozitia sa sociala incluzind: aristocratia engleza si Inalti prelati ai Regatului.

o      Membrii Camerei Lorzilor dobandeau functia de parlamentar pe cale ereditara.

o      Camera Lorzilor a constituit pana la sfarsitul sec. XVIII-lea centrul real al puterii politico-administrative si sociale din Marea Britanie;

o      Declinul politic al Camerei Lorzilor, generat pe de o parte de conflictele si tensiunile create in randul aristocratiei iar pe de alta parte de tensiunile din mediul social ale bugeziei si claselor de mijloc, au determinat consolidarea si ascensiunea rolului politic al Camerei Comunelor.

o      Componenta actuala a Camerei lorzilor include

Membrii aristocrati care au mandat ereditar;

Lorzi numiti de Guvern sau de Monarh (Life Peerage Act - adoptat de Pralament in 1958 );

26 lorzi spirituali (inalti prelati);

11 lorzi cu functii juridice

Lordul cancelar (detinea in trecut si functia de secretar principal al Monarhului)- conduce lucrarile Camerei

Camera Comunelor

organism colegial al carui membri sunt desemnati in baza votului exprimat de catre electorat in alegerile generale organizate din 5 in 5 ani.

o      Votul universal a fost introdus in Anglia prin reforma electorala din 1918.

o      Sistemul electoral din Marea Britanie este bazat pe scrutinul uninominal majoritar cu un singur tur de scrutin.

o      Legea electorala asigura o reprezentare specifica pentru intreg Regatul Marii Britanii incluzand Anglia, Tara Galilor, Scotia si Irlanda de nord.

o      Fiecare membru al Camerei Comunelor reprezinta o circumscriptie electorala. Numarul circumscriptiilor si delimitarea circumscriptiilor electorale se stabilesc periodic din 10 in 10 ani pentru teritoriile Regatului Britanic.

Conditiile de eligibilitatea pentru functia de parlamentar al Camerei Comunelor

o      stabilite de cutumele traditionale - au in vedere incapacitatile evidente (minoritate, incapacitate mintala) sau incapacitati speciale ( calitatea de membru al Camerei Lorzilor);

o      Legea electorala 1975 prevede si alte conditii de eligibilitate:

nu pot fi alesi in camera Comunelor titularii unor functii publice, judiciare sau executive ( cei care se afla in serviciul Coroanei, militarii, politistii, magistratii);

Primul Ministru si Secretarii de stat pot fi numiti in functii ministeriale din randul membrilor Camerei Comunelor beneficiind de 95 de fotolii parlamentare, restul ministrilor provenind din Camera Lorzilor.

Camera Comunelor este prezidata de un Speaker, ales din randul membrilor Camerei la inceputul fiecarei legislaturi pentru un mandat de 5 ani.

Dreptul de dizolvare a Camerei Comunelor revine Monarhului de facto, Primul Ministru propune dizolvarea, iar monarhul se conformeaza.

Functii ale Parlamentului

Functia legislativa - revine aproape exclusiv Camerei Comunelor.

o      Astfel un proiect de lege aprobat de Camera Comunelor dar respins de Camera Lorzilor, poate fi aprobat de catre Regina, ca act cu putere de lege;

o      Camera Lorzilor pastreaza inca puterea de a influenta, prin avizele sale asupra proiectelor de lege, continutul si forma definitiva a acestora.

Functia judiciara - revine Camerei Lorzilor.

o      Camera Lorzilor indeplineste rolul unei Curti Supreme de Apel;

o      Lorzii legisti se pronunta asupra legalitatii actelor puterii executive;

o      Camera Lorzilor are competenta de a judeca inaltii demnitari, pusi sub acuzare de Camera Comunelor.

Functia constitutionala - revine Camerei Lorzilor.

o      Regina prezinta Mesajul Tronului;

o      Primul Ministru autorizeaza includerea in Guvern a unor lorzi.

Functia de control parlamentar - exercitata asupra Guvernului apartine deopotriva celor doua camere.

o      Prerogativa Parlamentului de a cere membrilor guvernului si Guvernului in intregul sau, sa raspunda d.p.d.v. politic pentru activitatea desfasurata si modul de indeplinirea atributiilor ce le revin;

o      Ministrii raspund solidar cu intreg Guvernul pentru activitatea executiva a acestuia;

o      Ministrii raspund individual pentru comiterea unor fapte care ii fac nedemni cu functia pe care o indeplinesc in activitatea guvernului.

o      Procedura de judecare a ministrilor pentru savarsirea unor infractiuni grave (tradare, luare de mita, inselaciune s.a.) se desfasoara de catre cele doua camere astfel:

Declansarea urmaririi de catre Camera Comunelor;

Judecarea propriu-zisa de catre Camera Lorzilor.

o      Raspunderea politica a ministrilor fata de Parlament isi are temeiul juridic in increderea pe care Parlamentul o manifesta fata de acestia prin numirea lor in functie.

4.2. Regina Marii Britanii.

Statutul juridic si politic al monarhului intr-un regim parlamentar ilustreaza cel mai bine sintagma "Regele domneste, dar nu guverneaza"

Regele Angliei este un simbol al monarhiei traditionale.

Rolul politic al monarhului este pur formal, fara responsabilitati politice.

Atributiile monarhului sunt expres prevazute de cutume sau de acte cu caracter constitutional:

o      Desemnarea primului-ministru;

o      Desemnarea unor inalti demnitari sau functionari publici (ministri, judecatori, ofiteri in fortele armate, diplomati);

o      Sanctionarea legilor (dreptul de veto) -atributie recunoscuta prin cutuma dar care nu s-a mai exercitat din sec. XVIII-lea;

o      Prezinta "Mesajul Tronului" in fata Camerei Lorzilor deschiderea fiecarei sesiuni parlamentare (pledaoarie in favoarea programului guvernamental al partidului ajuns la guvernare);

o      Inmanarea ordinelor si distinctiilor;

o      Dizolvarea Camerei Comunelor la propunerea primului-ministru;

o      Declararea starii de razboi si incheierea pacii;

o      Incheierea tratatelor internationale;

o      Recunoasterea altor state si guverne;

o      Sef al Bisericii anglicane.

4.3. Guvernul Marii Britanii

Reprezinta organul executiv care reflecta victoria electorala a partidului politic declarat cistigator in alegeri;

Doua forte politice traditionale isi disputa dorinta de a fi la guvernare:

o      Partidul laburist - aflat astazi la guvernare

o      Partidul Conservator - aflat in opozitie

Potrivit cutumelor traditionale, investitura guvernului presupune:

o      desemnarea ca premier a liderului partidului cistigator in alegeri;

Primul ministru are o pozitie dominanta in Guvern si in intreaga viata politica a statului britanic;

P.M. poarta raspundere politica asupra activitatii intregului guvern pe care il conduce si este solidar raspunzator alaturi de ministrii sai.

Demisia Primului Ministru determina demisia intrgului Guvern.

o      Constituirea Guvernului de catre premier cu numirea ministrilor majoritari din rindul partidului aflat la guvernare;

o      Guvernul cuprinde un nr. mare de membri cu functii determinate:

Titulari de departamente (ministri);

Ministri juniori (secretari de stat);

Cabinet restrans constituit din titularii celor mai importante departamente ministriale.

Atributiile Guvernului vizeaza in principal:

o      Atributii executive prin care sunt stabilite coordonatele generale de dezvoltare politica, economica si administrativa a statului britanic.

Guvernul trebuie sa convinga Parlamentul asupra oportunitatii acestor directii de actiune obtinindu-i astfel increderea.

Daca majoritatea membrilor Parlamentului (Camerei Comunelor) isi exprima neincrederea fata de Guvern, monarhul cere dizolvarea Parlamentului si organizarea de noi alegeri generale. Daca dupa alegeri si constituirea noului Parlament, Guvernul nu obtine nici increderea acestuia, va fi obligat sa demisioneze.

o      Atributii in procesul legislativ. Aproximativ 90% din legile adoptate de Parlament reprezinta initiativa legislativa a Guvernului. Prin majoritatea parlamentara disciplinata, strins legata de partidul de guvernamant, Guvernul reuseste sa-si transpuna programul de guvernare in veritabile legi.

o      Atributii cu caracter financiar - prezentarea spre aprobare Parlamentului a proiectului de buget.

Shadow Cabinet (Cabinetul din umbra) -

o      reprezinta o institutie originara format dintr-un numar de deputati ai opozitiei parlamentare desemnati si condusi de liderul partidului din opozitie.

o      Menirea acestui organism este de a "deveni" un Guvern potential pentru o eventuala alternativa la putere (in cazul cistigarii alegerilor generale).

SISTEME POLITICE SI ADMINISTARATIVE IN ALTE STATE CU MONARHIE CONSTITUTIONALA

1. Regatul Spaniei

Pentru Spania, monarhia a fost considerata ca o solutie « salvatoare » a statului aflat in criza politica instituita dupa moartea dictatorului Franco (1939-1975),

Venirea la putere a Regelui a facut posibila trecerea de la dictatura la democratie.

Spania are o monarhie constitutionala ereditara cu regim politic de tip parlamentar.

Seful statului este regele care indeplineste doar functii onorifice de reprezentare oficiala a statului.

Puterea legislativa este exercitata de un Parlament unicameral (Congresul deputatilor), cu membri alesi prin vot egal direct secret.

Puterea executiva si responsabilitatea administrativa revine Guvernului (Consiliu de ministri)

Formula de investitura a Guvernului se mentine in limitele parlamentarismului clasic si cunoaste trei etape:

o      propunerea candidatului la postul de Presedinte al Guvernului;

o      prezentarea de catre candidat a programului politic de guvernare in fata Congresului Deputatilor si solicitarea votului sau de incredere;

o      numirea Presedintelui Guvernului si a membrilor acestuia.

Atributiile Presedintelui Guvernului privesc in principal:

o      Atributii  de management general al politicii interne

o      Atributii de management in domeniul politicii internationale,

o      Atributii in domeniul administratiei civile

o      Atributii in domeniul administratiei militare si apararii statului

Functiile Guvernului (Consiliului de Ministri):

o      Functie politica- elaboreaza politica interna si internationala;

o      Functie reglementatoare - aproba decretele, legile si hotararile de guvern inainte de prezentarea acestora in Parlament;

o      Functie administrativa si economica - reproiecteaza structura organizatorica a sistemului si formuleaza propunerea de buget.

2. Regatul Suediei

Suedia este o monarhie constitutionala ereditara.

Seful statului este regele care indeplineste doar functii onorifice nefiind implicat in politica:

o      Functia de reprezentare oficiala a statului.

o      Regele deschide sesiunea anuala a Parlamentului

o      Formal el propune si candidatul pentru functia de Prim Ministru, propunere, care este preluata de catre Purtatorul de Cuvant al Parlamentului.

Puterea legislativa este exercitata de un Parlament unicameral, format din 349 de membri, alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani.

Puterea executiva este exercitata de Cabinet, condus de un Prim Ministru, desemnat de Presedintele parlamentului si aprobat de Parlament.

Membrii Cabinetului sunt numiti de Primul-ministru.

Deciziile guvernamentale revine Cabinetului, care poarta si responsabilitatea colectiva in privinta vietii politicii interne si externe.

3. Regatul Belgiei

Regele

Puterile constitutionale ale Regelui sunt ereditare, in descendenta directa, naturala si legitima, pentru urmasii sai de sex masculin, in ordinea nasterii si cu excluderea perpetua a femeilor si a descendentilor lor (art. 60 din Constitutie).

Persoana Regelui este inviolabila, ministrii lui fiind responsabili.

Actele Regelui se contrasemneaza de un ministru, care isi asuma, astfel, responsabilitatea. Actul care nu este contrasemnat de ministru nu produce efecte juridice.

Atributii ale Regelui:

o      numeste si revoca pe ministri,

o      confera gradele militare,

o      Numeste inalti functionari in functii administrative si diplomatice,

o      comanda fortele armate,

o      declara razboi si incheie pace,

o      incheie tratate de alianta si de comert

o      Regele poate sa dizolve, concomitent, cele doua Camere (Camera Reprezentantilor si Senatul), ori succesiv, convocand apoi alegatorii (`n termen de 40 de zile), pentru a desemna noi organe legislative (atr. 71). De asemenea, el mai are dreptul de a am|na deschiderea sedintelor Camerelor, dar aceasta numai pe timp de o luna `n cursul aceleiasi sesiuni (art. 72).

o      Alte atributii ale Regelui Belgiei sunt cele legate de conferirea titlurilor nobiliare si a ordinelor militare, baterea monedei si reducerea pedepselor.

Consiliul de ministrii

Consiliul de ministri, exceptand, eventual, pe primul ministru, trebuie sa cuprinda un numar egal de ministri de expresie franceza si de expresie olandeza.

Membrii Consiliului de ministri trebuie sa fie, in mod obligatoriu, cetateni belgieni (art. 86 din Constitutie).

Membrii familiei regale nu pot fi ministri.

Ei nu pot fi exonerati de responsabilitatile lor, in cazul unui ordin verbal sau scris al regelui.

Ministrii pot fi acuzati de Camera Reprezentantilor, si trimisi spre a fi judecati de Curtea de Casatie.

Ministrul condamnat de Curtea de Casatie nu poate fi gratiat de Rege, decat la cererea expresa a uneia din cele doua Camere (Camera Reprezentantilor sau Senatul).

Verificare:

Individualizati caracteristicile regimului parlamentar in state cu monarhie constitutioanla.

Prezentati premisele, coordonatele istorice si caracteristicile monarhiei.

Individualizati caracteristicile sistemului administrativ britanic.

Prezentati structura  sistemul politic si administrativ central din Marea Britanie evidentierea structurii de stat (unitar/federal), a modului de organizare si functionare ale acesteia;

Organizarea si functionarea Parlamentului in Marea Britanie.

Regele in administrasia de stat din Marea Britanie.

Investitura, organizarea si functionarea Guvernului in Marea Britanie.

Investitura Guvernului in alte state cu monarhie constitutionala:

Spania; Suedia; Belgia,.

Studiu comparativ intre regimul parlamentar din state republicane si regimul parlamentar din state cu monarhie constitutionala.