JURISDICTIA ADMINISTRATIVA SI ACTUL ADMINISTRATIV JURISDICTIONAL

JURISDICTIA ADMINISTRATIVA SI ACTUL ADMINISTRATIV JURISDICTIONAL

&4. Determinari terminologice

Dupa intrarea in vigoare a Constitutiei Romaniei din 1991 s-a pus problema daca "se mai poate vorbi despre jurisdictii administrative".

Au existat autori care au pretins ca noua lege fundamentala a Romaniei nu mai recunoaste aceasta institutie, care ar fi devenit astfel implicit caduca si ca singura activitate de jurisdictie pe care o recunoaste Constitutia este cea realizata de inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti, in baza articolului 126.

In prezent, o asemenea problema nu se mai poate pune, avand in vedere ca prin Constitutia revizuita si republicata, jurisdictiile administrative speciale sunt recunoscute in mod expres.

Se impune insa clarificat raportul dintre jurisdictie si justitie, deoarece intre termenul de jurisdictie si cel de justitie nu exista identitate.

Jurisdictia, in acceptiunea lato sensu, credem ca poate fi definita ca o activitate de solutionare a unor litigii ivite in viata publica sau privata, dupa o procedura asemanatoare celei judecatoresti si in urma careia se da o solutie motivata.

In functie de autoritatea publica in a carei competenta intra solutionarea litigiului respectiv, putem identifica mai multe tipuri de jurisdictii:

jurisdictie constitutionala, exercitata prin Curtea Constitutionala, singura autoritate speciala si specializata de jurisdictie constitutionala din Romania, dupa cum proclama expres art. 1 din Legea nr. 47/1992, cu modificarile ulterioare;

jurisdictie judiciara sau justitie, realizata, in conformitate cu art.l26 din Constitutie, de inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante stabilite de lege.

Constatam astfel ca intre termenii de jurisdictie, pe de o parte, si justitie, pe de alta parte, exista o relatie de la intreg la parte, sau, in termenii logicii formale, de la genul proxim la diferenta specifica.

Justitia este specie, iar jurisdictia este genul.

jurisdictie administrativa, realizata prin intermediul unor organe administrative cu atributii jurisdictionale.

&5. Definitia si trasaturile jurisdictiei administrative si ale actului administrativ jurisdictional

Jurisdictia administrativa reprezinta un tip special de jurisdictie, infaptuita de organe de natura administrativa, care sunt investite cu atributii jurisdictionale.

Doctrina o defineste prin raportare la cateva elemente de baza care ii determina specificitatea si anume:

din punctul de vedere al obiectului, ea reprezinta o solutionare a unei "cai de atac";

din punctul de vedere al procedurii, regasim principii specifice procedurii judiciare si anume: posibilitatea partilor de a fi ascultate de instanta (ambele sau cel putin una din ele), posibilitatea de a fi reprezentate, contradictorialitatea si independenta partilor;

din punctul de vedere al rezultatului, specific jurisdictiei administrative este faptul
ca din ea rezulta o hotarare motivata, ca natura juridica un act administrativ cu atributii jurisdictionale.

Cumuland toate aceste note definitorii, vom defini jurisdictia administrativa ca fiind activitatea de solutionare a unui litigiu administrativ, dupa norme procedurale specifice procedurii judiciare, in urma careia rezulta un act administrativ cu caracter jurisdictional.

Prin art.21 alin.(4) din Constitutie, introdus in urma revizuirii, jurisdictiile speciale administrative sunt recunoscute, dar se proclama caracterul lor facultativ si gratuit. Prin acest text, s-a urmarit sa se inlature abuzurile administratiei. Au fost adoptate reglementari dupa 1990, cum ar fi Legea nr. 105/1997, prin care se impuneau, cum se exprima plastic profesorul Iorgovan, doua praguri de cai administrativ jurisdictionale, una la nivelul directiilor judetene si alta la nivelul Ministerului Finantelor, fiecare dintre acestea impunand plata unor taxe de timbru inrobitoare care, daca nu erau achitate, atrageau respingerea plangerii de catre organul administrativ jurisdictional. In acest fel, "jurisdictia administrativa conditiona puterea judecatoreasca" situatia care trebuia si a fost eliminata prin textul revizuit al articolului 21 alin. (4).

Atributii jurisdictionale sunt conferite unei autoritati administrative prin lege, iar acest lucru se realizeaza fie expres, fie in mod implicit, prin reglementarea unei proceduri care sa poata fi calificata ca "procedura administrativ jurisdictionala.

&6. Actul administrativ jurisdictional

Actul adoptat in cadrul unei activitati de jurisdictie administrativa poarta denumirea de act administrativ jurisdictional. Actuala lege a contenciosului administrativ ofera pentru prima data o definitie acestui tip de act, care reprezinta, potrivit articolului 2 alin (1) litera d), actul emis de o autoritate administrativa investita, prin lege organica, cu atributii de jurisdictie administrativa speciala.

In ceea ce ne priveste, definim actul administrativ jurisdictional ca fiind acel act administrativ tipic emis de un organ al administratiei publice investit prin lege cu atributii jurisdictionale, prin care se solutioneaza cu putere de adevar legal un litigiu din sfera administratiei active, dupa principii specifice procedurii judiciare.

Din definitie desprindem urmatoarele trasaturi ale actului administrativ:

este un act administrativ tipic din punctul de vedere al organului de la care emana, care este un organ al administratiei publice investit prin lege cu rezolvarea unor litigii;

este adoptat ca urmare a rezolvarii unui conflict juridic nascut intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, acestea din urma fiind de drept public sau de drept privat;

referindu-se la un litigiu determinat, actul are caracter individual;

litigiul se solutioneaza cu forta de adevar legal, aceasta trasatura apropiind actul administrativ jurisdictional de hotararile pronuntate de instantele judecatoresti;

stabilitatea mai mare de care se bucura si in baza careia este exceptat de la principiul revocabilitatii actelor administrative, dar care nu este identica stabilitatii de care se bucura actele puterii judecatoresti;

procedura dupa care se elibereaza este similara procedurii judiciare, in ea se regasesc principii comune acesteia si anume: contradictorialitatea, independenta, posibilitatea partilor de a fi reprezentate de un aparator;

obligatia motivarii actului, care il apropie pe acesta de sentintele instantelor judiciare.