EFECTELE ACTELOR ADMINISTRATIVE

EFECTELE ACTELOR ADMINISTRATIVE

Sub aceasta titulatura, analizata uneori in doctrina sub denumirea de eficienta actelor administrative, iar de alti autori sub cea de efectele juridice ale actelor administrative, intelegem sa evocam, intr-o acceptiune mai larga, toate consecintele unui act administrativ.

Aceste consecinte, la randul lor, sunt de doua feluri:

consecinte (efecte) juridice, care vor constitui obiectul nostru de analiza;

alte consecinte (efecte), de natura economica, sociala, culturala etc. care nu intra in sfera de analiza a prezentei lucrari.

In ceea ce priveste efectele juridice ale actelor administrative, urmeaza sa analizam trei aspecte:

momentul de la care ele incep sa se produca;

intinderea efectelor juridice ale actelor administrative;

incetarea acestor efecte juridice.

MOMENTUL DE LA CARE ACTUL ADMINISTRATIV INCEPE SA PRODUCA EFECTE JURIDICE

Se impune dintru inceput precizarea daca avem in vedere organul emitent sau alte subiecte de drept.

1. Astfel, pentru organul emitent, actul administrativ produce efecte din chiar
momentul adoptarii sale. Aceste efecte constau in:

obligatia de a-1 face cunoscut, prin publicare sau comunicare;

obligatia de a nu-1 modifica sau abroga decat dupa procedura ingaduita de lege.

2. Pentru celelalte subiecte de drept, si anume pentru cele care cad sub incidenta actului, trebuie facuta distinctia intre felul actului, respectiv daca avem de-a face cu un act normativ sau cu un act individual.

Legislatia si doctrina au fundamentat teza dupa care actele normative produc efecte juridice de la data publicarii lor, iar actele individuale de la data comunicarii lor.

Aceasta problema nu mai poate fi privita atat de categoric, deoarece, cum am mai avut prilejul sa aratam, sunt acte individuale pentru care Constitutia prevede obligativitatea publicarii lor in Monitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei lor, in caz contrar. Este vorba despre decretele Presedintelui, despre Hotararile de Guvern, care pot fi atat normative, cat si individuale.

Apreciem ca se impune reformularea tezei privind momentul de la care actele administrative produc efecte juridice, de o maniera care sa acopere toate aspectele. Vom spune astfel ca actele administrative incep sa produca efecte juridice din momentul in care ele au fost aduse la cunostinta, in formele prevazute de lege.

In acest mod, avem in vedere atat modalitatea comunicarii, specifica actelor individuale, cat si cea a publicarii, cu admiterea unor exceptii.

Regula aducerii la cunostinta a actelor administrative trebuie corelata cu principiul ancestral de drept, concentrat in adagiul nemo censetur ignonare legem, potrivit caruia nu este posibil sa te aperi in justitie invocand necunoasterea legii.

Acestui drept al statului, de a-ti impune cunoasterea legii si de a nu te absolvi de vina in cazul in care nu o cunosti, ii corespunde obligatia lui, de a face aceasta lege (in sens larg "lege") cunoscuta.

Potrivit articolului 78 din Constitutie, legea intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.

De la principiul ca actele administrative produc efecte juridice din momentul in care au fost aduse la cunostinta, exista unele exceptii:

o prima categorie de exceptii vizeaza actele administrative recognitive sau declarative.

In principiu, actele administrative produc efecte juridice pentru viitor, sunt active, nu retroactive.

Exemplu de acte declarative sunt certificatele de stare civila, care atesta faptul juridic al nasterii sau decesului care s-a petrecut inaintea emiterii lor si care constata astfel o situatie juridica preexistenta, ele producand efecte juridice de la o data anterioara emiterii lor.

a doua categorie de exceptii o reprezinta actele administrative care produc efecte
juridice de la o data ulterioara aducerii lor la cunostinta.

Astfel, potrivit art.78 din Constitutie, legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.

Aceasta a doua modalitate "este utilizata mai ales in acele cazuri in care intrarea in vigoare a legii presupune o serie de operatiuni prealabile, care pot solicita un anumit interval de timp".

Posibilitatea intrarii in vigoare la o data ulterioara publicarii subzista si in cazul Ordonantelor, al Hotararilor de Guvern si al Decretelor Presedintelui. Astfel, articolul 11 alin. (2) din Legea 24/2000 republicata in 2004 prevede ca legile si ordonantele emise de Guvern in baza unei legi speciale de abilitare intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, sau la o data ulterioara prevazuta in textul lor. In ceea ce priveste ordonantele de Urgenta, articolul 11 alin. (2) din acelasi act normativ prevede ca ele intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, sub conditia depunerii la Camera competenta sa fie sesizata, daca in continutul lor nu este prevazuta o data ulterioara.

Desprindem astfel concluzia recunoasterii unor categorii de acte administrative care produc efecte juridice ulterior aducerii lor la cunostinta, realizata prin publicare in Monitorul Oficial sau alta modalitate recunoscuta de lege.

INTINDEREA EFECTELOR JURIDICE ALE ACTELOR DMINISTRA TIVE

Abordarea acestei probleme impune distinctia dupa cum ne aflam in prezenta unui act administrativ cu caracter normativ sau individual.

Actele cu caracter normativ produc efecte juridice pentru dreptul administrativ, dar si pentru alte ramuri de drept, cu exceptia celui penal.

Fundamentul acestei exceptii il regasim in art.73 alin.(3) lit. "h", potrivit caruia "infractiunile, pedepsele si regimul executarii lor" sunt de domeniul legii organice.

Cat priveste actele cu caracter individual, acestea sunt izvoare de drept, in principal, pentru dreptul administrativ, dar si pentru alte ramuri de drept. Exemplu actele de stare civila produc efecte juridice si in sfera civilului, a dreptului familiei.

INCETAREA PRODUCERII DE EFECTE JURIDICE DE CATRE ACTELE ADMINISTRATIVE

Orice act juridic, inclusiv actul administrativ, produce efecte juridice pana in
momentul in care are loc scoaterea din vigoare a respectivului act.

Se cuvine sa facem distinctie intre incetarea producerii de efecte juridice, in general, si incetarea producerii unor efecte determinate, si anume obligatia de executare, care se produce prin faptul material al aducerii ei la indeplinire.

Scoaterea din vigoare a unui act administrativ, la randul ei poate avea loc in mai multe moduri:

prin anulare, de instanta de judecata, care isi fundamenteaza acest drept pe dispozitiile art.52 si 126 alin.(6) din Constitutie si ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ;

prin revocare, de organul ierarhic superior, in baza raportului de subordonare ierarhica;

prin retractare, de organul care l-a emis;

prin abrogare, care se poate dispune de organul emitent, organul ierarhic superior sau Parlament, unica autoritate legiuitoare a tarii;

incetarea efectelor actului in alte moduri.

Exemplu interventia unui fapt material, cum ar fi decesul persoanei sau executarea unei obligatii materiale, precum desfiintarea sau edificarea unei constructii.

La aceasta categorie trebuie sa avem in vedere si prescriptia, care este reglementata de Ordonanta de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, astfel cum a fost ea aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002.