Evolutia comertului exterior al Romaniei, in contextul cerintelor actuale
Tranzitia de la economia centralizata la o economie libera, de tip concurential a surprins economia romaneasca intr-o stare de dezvoltare , caracterizata in principal, prin criza aparatului productiv, disproportionat, ineficient si puternic dependent de importul de materii prime si energie, supraevaluarea monedei nationale cat si de starea de subcapitalizare a economiei reale. Evolutia relatiilor economice externe ale Romaniei, activitatea de comert exterior, a fost influentata si determinata hotarator de factori interni si de factorii externi, conjucturali, care sunt inerenti dezvoltarii economiei mondiale in general. Sau pierdut piete de desfacere si sau structurat noi curente de schimburi. Astfel , factorii externi care au produs efectele cele mei puternice asupra comertului exterior, sunt legati in principal, de:
a) – lichidarea monopolului de stat asupra comertului exterior si inlocuirea sa cu o legislatie coerenta, dinamica, de natura sa promovezecomertul romanesc in general;
Cresterea numarului agentilor economici cu activitate in comert exterior si diversificarea tipurilor de organizare a acestora;
Liberalizarea exportului si importului;
Reducerea sau suspendarea stimulentelor si subsidiilor la export;
Modificarea frecventa a taxelor vamale la import, a accizelor si a modului de aplicare a TVA si a altor impozite;
Accesul discriminatoriu la fondurile valutare;
Rigiditatea bancilor in relatiile cu agentii economici ce desfasoara activitati de comert exterior si mai ales disparitia BANCOREX;
Activitatea greoaie si prea birocratica a EXIMBANK si nu in ultimul rand,
Interventia politica brutala in activitatea de comert exterior.
b)- Restructurarea economiei nationale , proces ce a condus, prin scaderea productiei si la scaderea cantitativa majora a exporturilor si care a fost determinat de existenta dezechilibrelor structurale, utilizarea de tehnologii energofage, lipsa unui management propriu al economiei de piata. La aceasta se adauga reducerea calitativa si cantitativa a pietelor pentru exporturile romanesti de produse si mai ales pentru exporturile complexe.
Printre factorii externi, mentionam:
Dezintegrarea CAER, care a antrenat reducerea drastica a exportului si importului;
Dezmembrarea fostului URSS, aparitia de noi state si procesul de tranzitie al tarilor Central si Est Europene;
Conflictul din Golf, embargoul si atacul asupra Irakului, partener comercial independent al Romaniei;
Starea conflictuala din tarile fostei Iugoslavii, intreruperea traficului pe Dunare si embargoul impus de Natiunile Unite;
Tendinta puternica de integraresau asociere a unor tari din zona;
Acesti factori ca si masurile luate de administratie au dus in final la:
Evolutia contului curent-constant negativa;
Balanta comerciala a fost cronic deficitara;
S-au produs schimbari in structura exportului si importului;
Necesitatea indatorarii externe (pentru acoperirea deficitului de contul curent).
Cresterea participarii tarii noastre la comertul international, la un sistem de comert predictibil, deschis, sigur si nediscriminatoriu constituie una din premisele dezvoltarii economice romanesti, comertul exterior constituindu-se in motorul economiei nationale, cu actiune de multiplicare pentru ecasta. Pentru eficientizarea activitatii de comert exterior, se au in vedere urmatoarele obiective:
Cresterea participarii Romaniei la comertul international;
Participarea la un comert deschis, predictibil, sigur si nediscriminatoriu, ceea ce se va realiza prin accesul tuturor comerciantilor potentiali la comertul international, accesul la informatii si retele de informatii, la logica comerciala si procedurile eficiente ale pietei moderne;
Specializarea agentilor economici;
Introducerea larga a standardelor internationale si a masurilor de facilitare a unui comert eficient.
Eficienta economica poate fi obtinuta ca rezultat al facilitatii comertului, imbunatatirii accesului acestuia la informatii de marketing si adoptarea de noi concepte de afaceri.
Viziunea Strategiei Nationale de Export este focalizata pe o singura directie cruciala: sa stimuleze si sa amplifice capacitatea intreprinderilor de a capta, crea si retine mai multa valoare in tara, intr-o si prin incurajarea inovatiei si diversificarii atat a ofertei pentru export, cat si a pietelor de export. Este nevoie sa ne focalizam pe dezvoltarea competentei, pe valorificarea potentialului resurselor umane, pe crearea unei mentalitati antreprenoriale la nivel de intreprindere, pe coordonarea si intarirea retelei de sprijinire a comertului si pe imbunatatirea calitatii mediului de afaceri - atat pentru firmele romanesti, cat si pentru investitorii straini.
Pradigmele Strategiei Nationale de Export, adic acele adevaruri incontestabile, necesare in procesul strategic, pe care atat comunitatea exportatorilor, cat si autoritatile publice le sustin sunt: Scopul strategic extins: prima mare noutate a SNE este ca nu se limiteaza in a aborda problematica externa a competitivitatii la export,ci abordeaza toate componentele din angrenajul competitivitatii exporturilor, cele din interior, operationale, de granita, de dezvoltare, inclusiv regionala, locala.
Parteneriatul public-privat (PPP) si dialogul structurat, lucrul in retea (networking) combinand dialogul si managementul de sus in jos (top-down) cu cel de jos in sus (bottom-up).O a doua mare noutate a SNE a constat in implicarea in mod activ atat a sectorului public, cat si cel privat. Prin urmare toate entitatile care au fost interesate in competitivitatea exportului si in dezvoltarea acestuia au fost implicate de la inceput in procesul de elaborare.
O a treia mare noutate a Strategiei Nationale de Export, a fost aceasta analiza a lantului valoric, abordare, cu tehnici moderne de analiza pentru care a fost organizat, sub patronajul Ministerului Economiei si Comertului, Directia de Comert Exterior, un seminar cu experti internationali in luna februarie 2007. Pentru a focaliza strategia, prioritatile trebuie stabilite in cadrul fiecarui sector si intre sectoare. Pentru a obtine acest lucru a fost folosita abordarea lantului valoric. Modelul lantului valoric ofera un cadru prin care pot fi identificate oportunitati pentru a imbunatati eficienta pe lant (si, prin aceasta, a-i creste competitivitatea), respectiv a capta si retine o mai mare proportie din valoarea produselor si serviicilor in interiorul tarii,a creste competitivitatea sectorului prin identificarea de noi lanturi valorice; a creste contributia sectorului la obiectivele de dezvoltare
Implementare si masurare impact cu metode avansate de lucru - Tabelul cu Scoruri Ponderate (Balanced Score Card, BSC). A patra noutate a SNE aste aceea ca se va aplica metodologiei Tabelului cu Scoruri Ponderate (BSC), un instrument de management pentru monitorizarea si masurarea impactului strategiei. Metoda este eficienta si practicata pe scara larga in mediile corporatiste si publice din tarile dezvoltate.
A cincea noutate a SNE este ca aceasta priveste dezvoltarea exporturilor din toate perspectivele, unghiurile relevante pentru societatea romaneasca (In mediile corporatiste si publice din exterior, strategiile au perspective din care sunt vazute obiectivele lor). In acest document sunt patru perspective din care strategia trebuie sa fie relevanta in realizarea viziunii strategice, iar aplicarea ei monitorizabila si masurabila ca impact . Cele patru perspective (unghiuri de relevanta, prisme) sunt:
- perspectiva de dezvoltare, cu cea mai mare relevanta printre cei interesati, care sunt, din aceasta perspectiva, nu numai comunitatea exportatorilor, dar si restul persoanelor si entitatilor care pot contribui la dezvoltare economica prin export.
- perspectiva de competitivitate sectoriala, cu cea mai mare relevanta sectoriala, la nivelul comunitatii de afaceri a sectorului.
- perspectiva clientului, cu cea mai mare relevanta pentru nevoile specifice ale clientilor exportatori .
- perspectiva institutionala, relevanta pentru intarirea capacitatii institutionale de a dezvolta exporturile si de a asigura managementul SNE.
Din perspectiva de dezvoltare a tarii, cea ce se adreseaza tututor cetatenilor ei, SNE vizeaza importante zone de interes strategic, respectiv considera ii strategice:
Considerentul strategic nr.1,
Componenta de dezvoltare a strategiei. Astfel, strategia va aduce urmatoarele aporturi la dezvoltare:
- dezvoltarea regionala : Implementarea de proiecte si programe de dezvoltare rurala orientate spre export (turism rural, IT&C, mobila, artizanat, viticultura); programe pentru stimularea crearii de aliante de afaceri, inclusiv asociatii de marketing, la nivel local in cadrul sectoarelor care au potential local de multiplicare ridicat, ex.: produsele agricole si procesarea de alimente; incurajarea descentralizarii capacitatii de export de la orase catre zone rurale, in scopul de a crea noi aptitudini si oportunitati de angajare; incurajarea crearii de aliante intre producatori
- crearea de locuri de munca: Sprijinirea si intarirea sectoarelor angajatoare cheie (ex.: confec ii, etc.);Crearea de noi oportunitati de angajare in sectoare noi (ex.: sectoare cu continut tehnologic inalt si sectoare de servicii, turism rural, ferme ecologice), pentru a evita somajul in masa pe masura ce Romania isi pierde competitivitatea in sectoarele traditionale intensive in consum de energie sau alte resurse; Dezvoltarea unei politici si a unui cadru competitiv care sa conduca la investitii straine in aceste sectoare
- protectia mediului: Dezvoltarea unei politici cadru care sa maximizeze managementul si folosirea resurselor naturale in mod sustenabil, si in acelasi timp sa minimizeze riscurile aduse mediului de sectoarele productive; Facilitarea si stimularea conformarii exportatorilor la standardele de mediu; Protectia mediului si a biodiversitatii la nivel regional.
Considerentul Strategic nr. 2
Concentratii economice de export, clustere : sprijin pentru o infrastructura de comert moderna, inclusiv infrastructura de comunicare electronica;stimulare training, cercetare, educatie adaptate la nevoile clusterului la nivel local;stimularea crearii de centre colective pentru schimbul de informatii, training, invatare;programe pentru a facilita cercetarea in clustere si stimularea clusterelor emergente;
Considerentul Strategic nr. 3
Promovarea investitiilor si USD-urilor orientate spre export :stimularea autoritatilor locale pentru a invata din modelele de buna practica de marketing teritorial atunci cand isi pregatesc si promoveaza oferta economica regionala atat mediului de afaceri intern cat si celui extern si potentialilor investitori;atitudine locala pro-activa si parteneriat public-privat pentru a atrage companii transnationale (CNT) sa relocalizeze in Romania o parte din operatiunile lor de lant valoric;stimularea formarii de clustere de IMM-uri furnizoare in jurul investitiilor strategice in industria automobilelor, constructoare de masini, echipamente, chimica.
Din perspectiva competitivitatii sectoriale, considerentele strategiei vizeaza:
Considerentul Strategic nr. 4: Eficientizarea lanturilor valorice si prioritati sectoriale ale sectoarelor strategice importante, vizand:
- Confec ii : Eforturi interne de marirea exporturilor directe (trecerea de la sistemul “Lohn”) cu o rata anuala medie de 5% prin incurajarea firmelor sa se modernizeze functional spre design si retail (ex.: prin crearea unui centru de moda si design si deplasarea spre e- businnes si e-commerce); imbunatatirea eficientei in cadrul lantului valoric existent, in special in ceea ce priveste depozitarea, documentatia si logistica de transport prin training si o cooperare mai buna intre producatorii si furnizorii de servicii din sector; implementarea sistemului de management al mediului (ISO 14001). Cresterea volumului productiei la un ritm mediu anual de 3,4% (2,4% in sub-sectorul incaltaminte din piele); cresterea furnizarii de materii prime prin dezvoltarea productiei de fibre.
- Mobila cu valoare adaugata mare in procesarea lemnului prin Promovarea de tehnologii 'curate' ca parte a activitatilor de modernizare si dotare cu aparatura; Extinderea folosirii sistemului informatic in activitatile de productie, management, design, financiar-contabile;Adaptarea aptitudinilor manageriale si de marketing la cerintele necesare pentru dezvoltarea exporturilor; Diversificarea continua a structurii productiei in conformitate cu nevoile consumatorului, luand in considerare domeniile de specializare;Infiintarea scolii de design pentru mobilier si decoratiuni interioare;Infiintarea de capacitati de productie separate pentru fabricarea de componente de mobilier; Redotarea capacitatilor existente de fabricare a produselor semi-fabricate si prefabricate necesare industriei mobilei;
- Externalizarea (outsorcing) IT&C, un sector cu vocatie strategica prin imbunatatirea ratei de penetrare IT in economia si in societatea romaneasca; Promovarea activa a oportunitatilor de externalizare off-shore si a ofertei, deoarece baza unei strategii globale de externalizare a companiilor este cunoasterea optiunilor globale si regionale de externalizare si luarea de decizii de externalizare in mod activ. Este prin urmare esential ca piata globala de externalizare sa aiba cunostinta de oferta de export romaneasca; Stimularea initiativelor de inovare industriala si a capacitatilor de cercetare si dezvoltare; Eforturi de imbunatatire a proceselor interne pentru a imbunatati competitivitatea (adoptarea ISO, CMM, TQM si alte standarde recunoscute international); Dezvoltarea de capacitati de marketing international; folosirea mai buna a resurselor existente; Intarirea legaturilor dintre sectorul IT si mediul academic; Continuarea procesului de armonizare a legislatiei nationale in domeniul competitiei pe pietele pentru servicii de comunicatii electronice; Dezvoltarea unui serviciu de previziuni (in comunicatii); Suport imbunatatit pentru ariile curiculare ale Universitatilor in domeniul IT&C (inclusiv aptitudini antreprenoriale);
- Procesarea metalelor catre o specializare mai buna si un efect in aval pentru alti exportatori industriali prin bunuri exportabile cu valoare adaugata mare cum ar fi sinele de cale ferata, cu benzi si placi de otel inoxidabil, rezistente la caldura sau produse acoperite cu otel; capacitatea de adaptare la cererile consumatorilor pentru comenzi bine individualizate, inclusiv licitatii internationale importante; crearea unui lant valoric nou ca o ramura industriala puternica producand echipamente din metal/materiale pentru protectia mediului exportabile; contributia la lantul local a altor sectoare strategice cum ar fi constructia de masini sau componente pentru industriile mijloacelor de transport prin specializarea accentuata in productie in zone nisa cum ar fi parti de automobile presate/sudate. Aceste specializari ca furnizori interni pot fi extinse si la export; crearea de centre de servicii siderurgice capabile sa infiinteze societati mixte sau structurarea de consortii de companii romanesti pentru a castiga proiecte internationale; modernizarea continua a fluxurilor de productie pentru a face fata standardelor internationale de calitate si de mediu;
- Externalizarea industriala focalizata pe industria componentelor auto si alte industrii prin cresterea capacitatii furnizorilor locali de componente auto de a-si adapta productia si de a indeplini cerintele de calitate ale producatorilor de automobile; cresterea capacitatii de atragere a USD-urilor in productia de componente de automobile;dezvoltarea de noi aptitudini de marketing si manageriale in industriile in amonte;acces mai bun la finantare pentru companii; crearea unei retele de centre pentru cercetare aplicata, inovare si transfer de tehnologie; Constientizarea mediilor de afaceri asupa conditiilor de calitate impuse fie de catre standardele internationale fie de catre cumparatori internationali pentru a exporta; Promovarea activa a exportatorilor potentiali la evenimente promotionale (ziua furnizorilor) pentru a veni in intampinarea interesului companiilor mari de a cauta optiuni regionale de externalizare; Dezvoltarea capacitatilor in cadrul companiilor si asociatiilor romanesti de a se pregati pentru piata internationala; furnizarea de informatii cheie( market intelligence) pentru externalizarea industriala romaneasca; Acoperirea decalajului dintre inovarea aplicabila industrial si mediul academic.
- Eficienta, noi specializari si valoare adaugata in chimie in subsectoare dinamice cum sunt:
o Industriile anvelopelor si articolelor din cauciuc prin Promovarea de specialisti romani in marketing, publicitate si promovarea brandurilor, cu scopul de a identifica si aborda noi lanturi de furnizare de produse; Sprijinirea relansarii productiei interne de materii prime necesare pentru productia de anvelope. Urmatoarele sunt prevazute in dezvoltarea industriei anvelopelor din Romania: Cresterea volumului productiei la o rata anuala de 3,5% prin modernizarea capacitatilor de productie viabile si prin constructia de noi capacitati; Cresterea cotei anvelopelor radiale de turism in cadrul productiei si diversificarea gamei in conformitate cu cerintele utilizatorilor principali; Procese ecologice de productie si protectie a mediului in conformitate cu normele de mediu europene.
o Mase Plastice prin: Noi furnizori ieftini de materii prime; Acorduri comerciale si cooperare pe termen lung intre furnizorii si producatorii de bunuri exportabile; Transfer de tehnologie si robotizarea unor operatiuni externe; Introducerea si dezvoltarea graduala a unui sistem national de management al calitatii specific sectorului si o certificare si inspectie de calitate specifica; Cresterea competentelor si a pregatirii pentru meserii;
o Ingrasaminte prin: O promovare mai buna si marketing agresiv pentru produsele romanesti de acest tip. Adaptarea la normele de mediu ale UE; Eforturi de imbunatatire a proceselor interne pentru a creste competitivitatea; Dezvoltarea de capacitati de marketing; Folosirea mai buna a resurselor existente.
o Farmaceutice prin: crearea unui centru de logistica colectiv pentru a se asigura o furnizare mai ieftina de materii prime; crearea de canale de distributii proprii in strainatate capabile sa faca fata procedurilor de certificare necesare pentru a fi acceptate pe piata si operatiunilor de marketing local pentru exportatorii de medicamente; marketing si constructie de marca-brand building mai agresiv pentru exportatorii principali actuali: Sicomed, Terapia si Antibiotice: Tintirea in principal a pietelor traditionale cum ar fi Moldova si Rusia dar si UE;
- Produse electro-tehnice pentru piata internationala cu cerere in schimbare prin crearea unui centru logistic pentru furnizarea materiilor prime; cresterea numarului de furnizori locali prin legaturi mai bune cu acestia si prin sprijinirea lor sa isi adapteze productia, deschiderea de reprezentante de marketing si comerciale proprii peste hotare.
- Agricultura organica prin cresterea rolului organizatiilor non-guvernamentale (ONG) in acest sector prin programe pentru dezvoltarea comertului cu produse ecologice; cresterea numarului unitatilor exportatoare implicate activ in programele pentru dezvoltarea comertului cu produse agricole ecologice in zone dezavantajate; facilitarea exploatarilor comerciale in agricultura ecologica, capabile sa actioneze pe piata;
Asocierea micilor producatori din domeniul agriculturii ecologice in scopul de a coopera in marketingul produselor ecologice;cresterea volumului de productie al agriculturii ecologice; cresterea numarului de noi companii implicate in activitati exportatoare de produse agricole ecologice primare si procesate;imbunatatirea capacitatii in termeni de produse si valoare adaugata; cresterea serviciilor orientate spre exportul produselor agricole ecologice; diversificarea speciilor exportabile cultivate (ex.:legume, fructe) si a gamei de produse procesate (ex.: paine, produse de patiserie). Cresterea participarii producatorilor agricoli ecologici la evenimente economice din tara sau din strainatate (BioFach 2006).
- Viticultura, cultura, turism rural, sticlarie si artizanat, creatori de imagine prin excelenta, calitate, traditie, competenta si sinergii intre lanturile valorice si efecte de antrenare si multiplicare
o Vin prin: aducerea vinurilor romanesti intr-o noua categorie de pret; restructurarea si reconversia viilor pentru a imbunatati sortimentele si calitatea vinurilor; cresterea investitiilor pentru modernizarea capacitatilor de procesare; cresterea implicarii organizatiilor de producatori pe piata vinurilor, sub incidenta economiei si a legislatiei; asigurarea asistentei in ceea ce priveste pregatirea profesionala, specializarea si pregatirea persoanelor care lucreaza in sectorul viticol; cresterea cotei exporturilor de vin de vita nobila de la 10% la 20%; adaptarea structurii exporturilor la specificul pietelor tinta; trecerea la vinuri cu valoare adaugata ridicata(>3€/sticla).
o Cultura prin: identificarea nevoilor si dezvoltarea bazei materiale, identificarea si atragerea de parteneriate interne si internationale, identificarea de noi oportunitati si nise pe piata, revitalizarea sectoarelor audio-vizuale cu potential economic ridicat, cum ar fi: animatia, publicitatea, filmele utilitare; retinere a valorii prin transpunerea optica a sunetelor si chiar a imaginilor in interiorul tarii noastre; multiplicarea lantului deja existent prin atragerea integrala sau partiala de munca din afara in tara noastra; Relansarea varietatilor de produse cum ar fi: animatia, filmele stiintifice si utilitare, precum si a altor lanturi valorice care pot fi exploatate prin colaborarea cu alte ramuri economice pentru promovarea produselor lor in strainatate.
o Turism rural prin pregatirea si formarea profesionala pe meserii a personalului pentru a corespunde nevoilor de servicii bune si ospitaliere cerute de catre clienti, ca si factor de succes critic;norme si reguli clare pentru clasificarea si evaluarea hotelurilor la standarde UE printr-o lege speciala pentru turismul rural; promovarea agresiva in tara (birouri de informare) si in afara tarii; imbunatatirea competentelor companiilor private in domeniu, atat pentru exportatorii aflati la inceput, cat si pentru cei dezvoltati; branding de sector.
o Sticlarie, ceramica si artizanat prin: castiguri mai mari prin branding si marketing colectiv al producatorilor regionali; cresterea activitatilor in domeniile design si produse noi; transfer de know-how si competente in mestesuguri si artizanat din Germania prin parteneriatul structural international german-roman creat intre UCECOM si Camera de Artizanat din Koblenz:
- Servicii cu potential ridicat
o Tratament balnear prin: Combinarea sinergiilor acestui sector cu al altora cum ar fi turismul rural, consumul ecologic, cultura si artizanatul; armonizarea legislatiei din acest domeniu cu legislatia medicala; promovarea studiilor stiintifice si medicale care sa arate avantajele factorilor de terapie naturala unici; reinvierea in educatia medicala a specializarii de balneolog, in conformitate cu nevoile afacerilor; o mai buna promovare a acestui serviciu in strainatate; constientizarea avantajelor de catre autoritatile locale.
o Serviciile de evenimente promotionale in tara prin: transformarea evenimentelor expozitionale nationale interne specializate in mobila, imbracaminte, subcontractare si componente industriale (mai ales componente auto) in evenimente internationale sau regionale combinate cu conferinte in care grupurile tinta ar trebui sa contina pe langa vanzatori si cumparatori si experti, organisme de certificare a calitatii, PR, cercetatori, autoritati; aducerea Romaniei pe harta evenimentelor de externalizare IT/C off-shore intr-o zona unde nu se tine inca nici un eveniment la nivel regional (Europa de Sud-Est si Balcani); crearea de evenimente mondiale pe tema agriculturii organice si turismului rural, etc.
o Transporturi prin: dezvoltare de unitati logistice regionale la nivel de asociatie in beneficiul companiilor; crearea de verigi intre transportatori (asociatii si companii) si alte sectoare exportatoare (imbracaminte, mobila, chimie, automobile, componente) pentru a folosi servicii locale de transport in activitatile de transport internationale.
Efecte sinergice intre sectoare prin aliante de afaceri intre companii si asociatii care actioneaza mai ales la nivel regional. Marketingul comun al ofertelor de export agregate de acest tip, la nivel de comunitati locale, va creste exporturile tuturor exportatorilor din respectivele comunitati; combinarea ofertei agregate la nivel local si promovarea unui program pentru produse de turism rural, artizanat, vinuri, ferme organice si culturale; crearea de cataloage combinate de oferte de export.
Considerentul Strategic nr. 5
Probleme si prioritati in interior, de dezvoltarea capacitatii si diversificare
Oferta romana de export are o capacitate limitata de adaptare la cerintele cumparatorilor de pe pietele straine. Dezvoltarea si diversificarea produselor sunt scazute. Prin urmare strategia de export ar trebui sa nu se axeze numai pe evenimente promotionale in afara sau pe operarea unei retele de reprezentante comerciale pe pietele straine si sa vizeze imbunatatirea si dezvoltarea serviciilor de sprijin, in interior, border–in in trei directii:
Considerentul strategic nr. 6.
Probleme si prioritati de granita sau operationale (mediu de afaceri pro-export si reducerea costurilor tranzactiilor) prin: optimizarea legislatiei din industria mobilei/procesarea lemnului si dezvoltarea rurala si tratamentul balnear; restructurare si reconversie in industria viticola; noi legi pentru cinematografie; initiativa legislativa pentru sectorul IT; netaxarea profitului reinvestit in IT; prevenirea si combaterea competitiei neloiale pe piata audio-vizuala; prevenirea si combaterea fraudelor vamale la importul de textile; eficienta in activitatea de vamuire; o mai buna comunicare si un dialog intre autoritatile vamale si asociatiile sectoriale; o campanie nationala de constientizare a importantei beneficiilor comertului electronic si e-business; imbunatatirea legislatiei privind facilitarea comertului; simplificarea procedurilor de trecere a frontierei; cresterea securitatii in portul Constanta pentru a facilita comertul containerizat; scaderea duratei medii de trecere a frontierei pentru bunuri si persoane in tarile Europei de Sud-Est; aducerea la zi a legislatiei privind organismul ROMPRO, ca unic organism public-privat specializat in domeniul facilitarii comertului; diseminarea informatiilor privind acordurilor de liber schimb curente si incurajarea folosirii lor; identificarea solutiilor pentru simplificarea procedurilor de vize pentru oamenii de afaceri si soferi in Europa de Sud-Est;eforturi internationale comune pentru adoptarea Certificatului International de Greutate; certificarea portului Constanta ca o locatie sigura pentru comert international.
Considerentul strategic nr. 7:
Probleme si prioritati externe: Accesul pe piata si dezvoltarea pietei, promovarea exportului si brandingul
Organizatia nationala de promovare a comertului, C.R.P.C. trebuie sa dezvolte in continuare capacitatile si competenta de a furniza servicii care sa permita firmelor sa depaseasca constrangerile curente. In Romania exista institutii promotionale cu o capacitate semnificativa de furnizare de servicii. Focalizarea strategica urmeaza sa se faca pe :
o Diversificarea serviciilor
o Cresterea competentelor in livrarea serviciilor
Pentru a depasi limitarile si constrangerile existente este nevoie sa focalizam eforturile dupa cum urmeaza: Diversificarea pietelor de export, care este esentiala pentru a diminua riscurile unei dependente exagerate de anumite piete de export si pentru a capta o parte mai mare din comertul international; Reducerea supra dependentei intreprinderilor de piata interna si cresterea constientizarii privind oportunitatile de export in randul exportatorilor potentiali; O activitate de marketing mai puternica la nivel de companie pentru a depasi dependenta de un numar limitat de importatori; Imbunatatirea in continuare a activitatilor de diseminare si consultanta intrucat pe majoritatea pietelor produsele comercializabile trebuie sa se conforme la standarde si norme de calitate care se diversifica semnificativ. Informatii de calitate privitoare la piata sunt dificil de obtinut si consultanta in acest domeniu poate fi vitala. Imbunatatirea metodelor de identificare a oportunitatilor internationale din exterior; Mai multe informatii despre subiecte cum ar fi reglementarile de import, practicile de afaceri, canalele de distributie, etc; Cresterea numarului de branduri recunoscute mondial. imbunatatirea criteriilor de selectie pentru companiile care beneficiaza de sprijin public pentru promovarea exporturilor in strainatate la evenimente cum ar fi targurile, expozitiile, misiunile comerciale si targurilor ambulante;Imbunatatirea criteriilor de selectie intre diferitele evenimente care combina 'piete tinta' cu sectoare strategice. Introducerea conceptului de ofensiva de export pe pietele tinta si criteriile de selectare a pietelor tinta; Cresterea eficientei activitatii reprezentantelor comerciale romane de peste hotare adaptata la nevoile exportatorilor; Cresterea calitatii serviciilor oferite de organizatiile de promovare in directia promovarii exporturilor; Cresterea cooperarii si colaborarii dintre furnizorii de servicii de promovare. Imbunatatirea eficientei sistemului national de promovare a exporturilor si cresterea graduala a finantarii de la buget.
In viziunea strategiei, branding-ul exporturilor trebuie sa devina un vector esential al noului brand de tara printr-o valorificare mai buna a efectului tarii de origine in comportamentul consumatorilor si prin corelarea initiativelor pe palierele economice esentiale:
o nivel micro, unde companiile ar trebui sa fie stimulate sa inceapa constructii de marca - brand building prin campanii de constientizare, servicii de consultanta si branding;
o nivel mezo, unde asociatiile ar trebui sa faca lobby pentru branding intre membri si sa inceapa construirea imaginii sectoarelor sau regiunilor prin marketing teritorial sau sectorial;
o nivel macro, acolo unde brandingul exporturilor romanesti trebuie sa se bazeze pe initiative de promovare prin intermediul instrumentelor de promovare a exporturilor existente, sau chiar prin crearea de noi instrumente in aceasta privinta;
o nivel agregat micro, mezo si macro, acolo unde eforturile de branding pentru exporturile romanesti trebuie sa fie integrate in initiative mai mari de branding pentru Romania;
o nivel inter-sectorial unde institutiile de sprijinire a brandingului trebuie sa coopereze si sa creeze conexiuni cu institutii de sprijin in managementul calitatii, dezvoltarea competentelor sau promovarea inovarii, cercetarii aplicate, transferului de tehnologie si drepturile intelectuale deoarece brandurile puternice nu sunt recunoscute de piata doar datorita tehnicilor de comunicare.
Pietele tinta difera de la un produs si serviciu la altul. Tratarea pietelor tinta in strategie in strinsa legatura cu domeniile strategice este o necesitate . In baza informatiilor primite de la grupurile sectoriale s-a format matricea pietelor si produse/servicii tinta, ca parte integranta a strategiei.
Din perspectiva clientului, urmatoarele abordari sunt strategice:
Considerentul strategic nr. 8:
Segmentarea clientilor in
o Exportatori curenti – aceia care deja sunt angajati in export.
o Exportatori aspiranti – aceia care sunt gata de a exporta, dar le lipseste capacitatea sa o faca
o Exportatori potentiali – aceia care nu sunt interesati si nu sunt constienti de beneficiile exportului sau le este tema de a se implica in activitati de export.
Actualmente reteaua de sprijin a comertului se focalizeaza aproape in intregime pe exportatori existenti, ignorand exportatorii aspiranti si potentiali. Daca Romania vrea sa isi creasca capacitatea de export, atunci aceasta abordare trebuie sa se schimbe.
Exportatori curenti sutinuti pentru: Pregatirea in design; Brand building (constructie de marca si imagine) si promovare (ex.: cresterea participarii la evenimente de promovare specializate de peste hotare); Constientizarea importantei protejarii brandurilor si a drepturilor de proprietate intelectuala pe noi piete; O mai buna promovare pe piete straine folosind nu numai evenimentele promotionale dar si promovarea electronica prin portaluri specializate; Promovarea ofertei de export regionale combinate; Trecerea la produse cu calitate mai ridicata (vin, sticlarie); Crearea de centre de marketing pentru micii producatori pentru marketing pe pietele externe; Stimularea capacitatii de asociere la nivel regional; Modernizarea aptitudinilor tehnice ale fortei de munca, inclusiv programe pentru tineri prin scheme de pregatire adecvate; Imbunatatirea activitatilor de marketing pe pietele externe; Certificarea in standarde de calitate specifica cum ar fi CMM in IT&C;
Exportatori aspiranti: stimularea participarii la targuri specializate;promovarea mai buna a ofertei lor de export; cunostinte mai bune despre piata; pregatire in managementul exporturilor si strategii de export;programe pentru exportatorii aspiranti care sa asigure capacitatea de a creste productia la nivelul comenzilor internationale.
Exportatori potentiali: Exportatorii potentiali sunt aceia care au nevoie de incurajare si sprijin inainte de a investi intr-un efort de export desi ar trebui sa primeasca un nivel minim de servicii de sprijin generale, unde trebuie sa se dea prioritate urmatoarelor; Mai mare disponibilitate a informatiilor comerciale privind oportunitatile pe pietele straine; Programe de campanii de constientizare si intalniri la nivel local pentru a incuraja companiile sa devina internationale, sa se extinda in afara; Identificarea pietelor tinta si asistenta la nivel de intreprindere pentru a penetra pe aceste piete; Furnizarea de sfaturi generale si de evaluarii ale capacitatii de export; Asistenta pentru a incuraja aliantele de afaceri intre producatori pentru a creste capacitatea de productie si a diversifica productia si marketingul extern; Furnizarea de informatii specifice cum ar fi standarde internationale; Furnizarea de informatii si statistici relevante despre piata care sa reflecte importanta crescanda a acestor activitati datorita globalizarii si delocalizarii; Oferirea de asistenta intreprinderilor locale pentru a-si creste capacitatea de adaptare la cerinte specifice ale clientilor; Intarirea know-how-ului si transferul de cunostinte intre exportatorii actuali si exportatorii potentiali din cadrul asociatiilor sectoriale.
Considerentul strategic nr. 9 :
Managementul calitatii; Dezvoltarea institutionala a organismului de standardizare national ca si structura capabila sa dezvolte activitatii de standardizare si servicii de sprijinire la nivelul cerintelor europene si internationale si practicii din domeniu; Dezvoltarea capacitatii laboratoarelor de testare in mod similar conditiilor din UE pentru masurarea caracteristicilor sau performantei materialelor si produselor exportate; Dezvoltarea de noi domenii de acreditare in conformitate cu cerintele pietii (sisteme de management al sanatatii si sigurantei ocupationale, sistem de management al securitatii informatiei, etc.); Asistarea companiilor pentru a putea face fata cerintelor crescande ale pietei (pentru implementarea sistemelor de management si dezvoltarea propriilor capacitati de testare, etc.); Promovarea culturii de calitate de catre structurile non-guvernamentale, asociatiile profesionale si organismele/organizatiile din infrastructura calitatii; Promovarea companiilor care au TQM si Model de excelenta prin organizarea Forumului National de Calitate 'Prin calitate spre UE”;
Servicii de sprijin pentru managementul calitatii specific sectorului: imbunatatirea managementului calitatii si certificarea sistemelor de calitate pentru industria automobilelor; dotarea laboratoarelor de control al calitatii din industria vinului si introducerea programului de urmarire; cresterea constientizarii exportatorilor certificati ISO din industriile de mobila, textile si constructoare de masini;introducerea unui program de calitate pentru industria IT, incluzand certificarea in sisteme de calitate specifice recunoscute mondial, cum ar fi CMM; crearea unui sistem national si regional de certificare pentru produse ecologice;realizarea unui program national de aliniere la standardele UE de mediu a producatorilor din industriile electrice, electronice, chimice.
Considerentul strategic nr. 10
Cercetarea si dezvoltarea, inovarea si transferul tehnologic in favoarea exportatorilor:
Sprijin pentru intreprinderi referitor la achizitia, transferul si adaptarea de tehnologii avansate;
Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de firme inovatoare, mai ales in domeniile high-tech- cadru legislativ adecvat, inclusiv prevederi fiscale si financiare,dezvoltarea de infrastructuri si zone adecvate (incubatoare, parcuri tehnologice), stimularea investitiilor publice si private in firmele inovatoare (crearea unui Venture Capital Fund, bazat pe surse publice si private de fonduri).
Incurajarea unei mai mari participari a intreprinderilor in programele finantate public de cercetare, dezvoltare si inovare (proiecte individuale sau interconectate ale intreprinderilor; proiecte de cercetare colaborativa, bazata pe cooperare tehnologica intre companii, institutii de cercetare si dezvoltare si universitati); Sprijin direct pentru intreprinderi pentru dezvoltarea de capacitati de cercetare in-house: angajarea de personal specializat, crearea de departamente de cercetare si dezvoltare, dezvoltarea de laboratoare specializate;
Considerentul strategic nr. 11:
Cresterea competentei la nivel national:Strategia tinteste si initiative cu un impact direct si important in cadrul comunitatii de afaceri prin:
o Extinderea retelei de consultanta in dezvoltarea afacerilor prin conexiuni internationale cum ar fi crearea unei echipe de consultanti in Romania care sa fie certificata de ITC, printr-un parteneriat institutional intre CCIR si ITC si certificand diplomele de competenta pentru: expertii comerciali, consilierii comerciali, asociatii comerciale, in urmatoarele domenii : analiza integrata a diagnosticelor, managementul exporturilor, organizarea si tehnica comerciala, comertul electronic, retele internationale de furnizare-vanzare, servicii de sprijin specializate pentru promovarea exporturilor;
o Dezvoltarea de cunostinte si aptitudini care sa acopere cerintele de competenta ce tintesc la imbunatatirea competitivitatii (folosirea uneltelor de management al afacerilor, capacitatea de a dezvolta strategii clare axate pe prioritati, notiuni fundamentale de evaluare a performantei exporturilor, colectarea si procesarea de informatii de evaluarea, pregatirea studiului diagnosticului, etc.).
o Cresterea capacitatii institutionale si administrative pentru a face fata cerintelor pietei comunitare europene.
Dezvoltarea competentelor manageriale, vocationale si de marketing pentru nevoile specifice ale sectoarelor; pregatire in tehnologii de mediu pentru industria mobilei; pregatire in design, mobila si textile; noi aptitudini de marketing pentru piete de externalizare in crestere: IT, componente industriale; pregatire vocationala permanenta si crearea unui centru de pregatire pentru forta de munca din industria constructoare de nave si industria constructoare de masini;program de pregatire pentru managementul exporturilor in industria vinului; cresterea nivelului de calificare in productia audio-video; pregatirea managerilor IT in dezvoltarea afacerilor si marketingul pe pietele de externalizare IT; sesiuni de pregatire pentru design industrial;
Considerentul strategic nr. 12.
Finantarea comertului, Crearea de capacitati si diversificarea ofertei in sectorul national financiar; Cresterea resurselor bugetare pentru finantarea promovarii exporturilor si activitatilor care dezvolta exporturi; Acces mai usor la credite pentru export; Dialog structural si o comunicare si cooperare mai buna intre banci, companii de asigurari si exportatori; Capacitate crescuta de management al riscului. Intarirea PPP pentru facilitarea accesului la credite si instrumente financiare noi in productia de mobila pentru export, IT, textile; scheme de micro-finantare rurala; oferta de credite bancare specializata in conformitate cu nevoile si posibilitatile micilor producatori de vinuri, ferme organice, artizanat, turism rural;crearea unui fond de garantare a creditelor agricole; dezvoltarea unei piete imobiliare.
Considerentul strategic nr. 13:
Informatiile de comert:
CRPC, in stransa cooperare cu MEC, caruia ii este subordonat, trebuie sa isi asume aceasta responsabilitate de coordonare nationala a furnizarii informatiilor comerciale. In efortul sau de coordonare, CRPC trebuie sa:organizeze reteaua de furnizori de servicii si legaturile necesare pentru comunicarea in retea; creeze o “mentalitate de interconectare si furnizare a serviciului” intre furnizorii de informatii : stimuleze furnizorii si sa evite suprapunerea activitatilor; sa actioneze ca furnizor de referinte privind ,, cine/ ce furnizeaza ,, intr-o maniera performanta; stimuleze specializarea;evalueze permanent cererea (ce informatii pot fi furnizate si pentru care sectoare); asigure cresterea capacitatii si a competentei furnizorilor de informatii.
Pentru a imbunatati furnizarea de informatii MEC, CRPC si alti furnizori de servicii vor lua si alte initiative cum ar fi:
Din perspectiva institutionala: Romania are deja un Consiliu de Export, o institutie PPP legal infiintata cu atributii clare si la confluenta a doua retele importante care, impreuna, formeaza reteaua de sprijin a comertului:
Pentru a fi coordonate corect este necesara intensificarea activitatii CE in domeniu. PPP trebuie sa fie intarit in continuare.
Considentul strategic nr. 14:
Reteaua de sprijin a strategiei ( RSS )
Acest proces de cooperare in cadrul retelei nationale de sprijin a strategiei este inca incipient si fragil. Accentul trebuie sa fie pus pe intarirea capacitatii Consiliului de Export (CE) de coordonare a RSS, sa formalizeze si sa institutionalizeze reteaua, in special prin luarea sub coordonarea sa a celor 23 de echipe specializate. In viziunea noastra trebuiesc luate urmatoarele masuri:
Considerentul strategic nr. 15
Reteaua de furnizare a serviciilor (RFS).
Faptul ca nu exista nici o entitate gata sa functioneze ca interfata unica - care ofera servicii si informatii, intre organizatii de promovare si exportatori este o mare provocare. RFS trebuie sa se formeze si exportatorii trebuie sa fie informati despre facilitatile existente in retea. Prin urmare trebuiesc luate actiuni pentru a:
- organiza un Forum National al tuturor componentelor retelei pentru a ridica nivelul de constientizare al importantei retelei nationale in furnizarea serviciilor si importanta coordonarii RFS-ului.
- crearea unui punct de referinta ('punct focal') in Centrul Roman pentru Promovarea Comertului, autoritatea nationala de promovare a comertului . Acest punct focal trebuie mai intai sa ofere informatii despre oportunitatile/serviciile oferite in cadrul intregii retele de sprijin. CRPC trebuie sa asigure credibilitatea retelei in fata clientului prin:
Pentru a asigura neutralitatea, credibilitatea si eficienta in coordonarea responsabila de catre CRPC a retelei de furnizare de servicii, acesta trebuie sa lucreze impreuna cu Consiliul de Export intr-un dialog structurat.
Pentru a putea vedea evolutia comertului exterior romanesc, vom urmari evolutia exporturilor FOB, comparativ cu importul CIF, in perioada 1991-2007, cu datele furnizate de catre Institutul National de Statistica.
Perioada analizata se caracterizeaza prin ample modificari in domeniul comertului exterior, concretizate in elaborarea si aplicarea de noi politici comerciale, printr-o evolutie dinamica a acestuia, in comparatie cu celelalte sectoare ale economiei romanesti.
Dinamica comertului exterior romanesc in perioada 1991-2007
|
ANUL |
SOLD balanta comerciala |
||
|
Milioane lei (ROL) |
|||
|
1991 |
341594 |
463932 |
-122338 |
|
1992 |
1397899 |
2005396 |
-607497 |
|
1993 |
3775942 |
5087390 |
-1311448 |
|
1994 |
10272827 |
11919074 |
-1646247 |
|
1995 |
16214041 |
21173572 |
-4959531 |
|
1996 |
24961934 |
35680039 |
-10718105 |
|
1997 |
60681529 |
81738321 |
-21056792 |
|
1998 |
73702594 |
105673287 |
-31970693 |
|
1999 |
131664158 |
164007443 |
-32343285 |
|
Milioane lei (RON) la curs oficial |
|||
|
2000 |
22641 |
28727 |
-6086 |
|
2001 |
32985 |
45178 |
-12193 |
|
2002 |
45905 |
59114 |
-13209 |
|
2003 |
58525 |
79735 |
-21210 |
|
2004 |
76794 |
106457 |
-29663 |
|
2005 |
80663 |
117946 |
-37283 |
|
2006 |
91495,89 |
144109,06 |
-52613,17 |
|
2007 |
98083,6 |
170192,8 |
-72109,2 |
Cap. 1 Evolutia schimburilor comerciale ale Romaniei pe principalele grupe de produse
In prezent, cea mai mare pondere din
exporturile Romanesti, o au cele realizate cu Uniunea
Oportunitati sporite pentru exportul
unor produse agroalimentare sunt create si prin facilitatile de acces pe
pietele
Comert international cu bunuri pe sectiuni
- Milioane lei -
|
Cod |
Denumire sectiuni |
2006 |
2007 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Exporturi FOB |
91471,7 |
98009,8 |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
0 |
Produse alimentare si animale vii |
1992,8 |
2185,8 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
1 |
Bauturi si tutun |
163,1 |
646,6 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
2 |
Materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibil |
5192,0 |
5192,3 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
3 |
Combustibili minerali,lubrefianti si materiale conexe |
9200,0 |
7453,0 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
4 |
Uleiuri, grasimi si ceara de origine animala si vegetala |
195,4 |
204,4 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
5 |
Produse chimice si produse conexe nespecificate in alta parte |
5425,2 |
5651,4 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
6 |
Produse prelucrate clasificate in principal dupa materia prima |
18515,5 |
21744,2 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
7 |
Masini si echipamente de transport |
27343,2 |
33246,7 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
8 |
Articole manufacturate diverse |
23393,5 |
21645,5 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
9 |
Marfuri si tranzactii neclasificate un alta sectiune |
51,0 |
39,9 |
Importuri CIF |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
0 |
Produse alimentare si animale vii |
6483,3 |
8836,4 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
1 |
Bauturi si tutun |
1283,9 |
1038,8 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
2 |
Materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibil |
3580,9 |
4418,7 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
3 |
Combustibili minerali,lubrefianti si materiale conexe |
19524,3 |
18385,9 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
4 |
Uleiuri, grasimi si ceara de origine animala si vegetala |
305,0 |
477,6 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
5 |
Produse chimice si produse conexe nespecificate in alta parte |
16197,1 |
17393,8 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
6 |
Produse prelucrate clasificate in principal dupa materia prima |
33648,1 |
39407,5 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
7 |
Masini si echipamente de transport |
50762,0 |
64695,1 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
8 |
Articole manufacturate diverse |
12279,9 |
15133,9 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
9 |
Marfuri si tranzactii neclasificate un alta sectiune |
21,7 |
24,3 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Soldul operatiunilor de comert international FOB/CIF |
-52615,5 |
-71802,2 |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
0 |
Produse alimentare si animale vii |
-4490,5 |
-6650,6 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
1 |
Bauturi si tutun |
-1120,8 |
-392,2 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
2 |
Materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibil |
1611,1 |
773,6 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
3 |
Combustibili minerali,lubrefianti si materiale conexe |
-10324,3 |
-10932,9 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
4 |
Uleiuri, grasimi si ceara de origine animala si vegetala |
-110,6 |
-273,2 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
5 |
Produse chimice si produse conexe nespecificate in alta parte |
-10771,9 |
-11742,4 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
6 |
Produse prelucrate clasificate in principal dupa materia prima |
-15132,6 |
-17663,3 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
7 |
Masini si echipamente de transport |
-23418,8 |
-31448,4 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
8 |
Articole manufacturate diverse |
11113,6 |
6511,6 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
9 |
Marfuri si tranzactii neclasificate un alta sectiune |
29,3 |
15,6 |
Cap 2
Evolutia Produsului Intern Brut in 2007 fata de 2006 Un indicator macroeconomic, ce arata evolutia economica din Romania este Produsul intern brut (PIB), care in anul 2007 a fost estimat la suma de 404708,8 milioane lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 6,0 procente comparativ cu anul 2006. Din punct de vedere al formarii produsului intern brut, se remarca aportul pozitiv, la cresterea pe ansamblu al PIB, al activitatilor din servicii si constructii, cele doua ramuri detinand impreuna o pondere de 58,8% in PIB. Valoarea adaugata bruta din sectorul serviciilor a inregistrat o crestere de 7,1%, iar volumul de activitate din sectorul constructiilor s-a situat cu 33,6% peste nivelul anului 2006. Valoarea adaugata bruta in industrie a marcat o crestere de 5,1%, iar in agricultura, silvicultura si piscicultura si-a scazut volumul de activitate cu 16,9%. In anul 2007, volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 1.6% fata de anul precedent. Analiza factorilor care au contribuit la cresterea de 6,0% a produsului intern brut evidentiaza contributia dominanta a serviciilor (+3,5%) si a constructiilor (+2,4%). Industria a contribuit cu numai 1,2%, desi are o pondere de 23,5% in PIB. Pentru analiza evolutiei in termeni reali a principalelor agregate macroeconomice este necesara deflatarea acestora utilizand indici de pret corepunzatori. Indicii de pret ai Valorii Adaugate Brute in anul 2007 -in % fata de anul 2006-
Produsul intern brut in preturi curente se calculeaza ca suma a valorii elementelor sale componente exprimate in preturi curente. In mod similar, PIB in preturi constante se determina pe baza aceleiasi relatii de calcul, cu mentiunea ca valoarea fiecarui element component pe baza indicilor de pret corespunzatori. Indicele de pret al PIB se calculeaza prin raportarea valorii in preturi curente a acestui agregat la valoarea exprimata in preturi constante si inglobeaza efectele tuturor modificarilor de pret intervenite in economie. Evolutia produsului intern brut, din punct de vedere al utilizarii evidentiaza o crestere semnificativa a cererii interne (+13,2) si in mod special a consumului final individual efectiv al gospodariilor populatiei (+10,2%) si a formarii brute de capital fix (+28,9), net superioare cresterii PIB. Consumul final individual efectiv al gospodariilor populatiei, in anul 2007, a fost influentat, in sens pozitiv, de cresterea volumului de marfuri vandute cu amnuntul (+19,3%) si a volumului serviciilor de piata prestate populatiei (+3,7%). Evolutia formarii brute de capital fix (+28,9%) in anul 2007 a fost determinata de majorarea volumului de investitii, componenta principala a acestui agregat. Astfel, investitiile in constructii noi au crescut cu 13,3%, iar cele in utilaje (inclusiv mijloace de transport) au inregistrat o crestere de 26,8% fata de anul 2006. Cresterea volumului importurilor de bunuri si servicii (+26,1%) a devansat-o pe cea a exporturilor de bunuri si servicii (+8,7%), ceea ce a condus la majorarea deficitului Balantei Comerciale si de plati ale Romaniei. Astfel in anul2007 deficitul balantei de plati a fost, in termeni reali, cu 72,4% mai mare fata de anul 2006. Analiza factorilor care contribuit la cresterea de 6% a produsului intern brut evidentiaza, din punct de vedere al utilizarii PIB, contributia semnificativa a consumului final individual efectiv al gospodariilor populatiei (+8,0%), axplicata atat prin ponderea mare a acestei componente in utilizarea PIB (77,0%) cat si prin majorarea volumului sau, comparativ cu anul 2006. Formarea bruta de capital fix a contribuit cu 7,4% la cresterea produsului intern brut. In cadrul Sistemului de Sustinere si Promovare a Exporturilor cu finantare de la bugetul de stat, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale deruleaza Programul de prime la export pentru produse agroalimentare si Programul de crestere a competitivitatii produselor agricole (in anul 2006,au fost alocate de la buget prime totale in suma de 14108 mii lei). In vederea armonizarii legislatiei Romanesti in domeniul Mecanismelor Comerciale cu cea a Uniunii Europene, Romania a introdus intr-o maniera simplificata sistemul certificatelor de export - import si sistemul garantiilor, pentru anumite produse agricole, (H.G. 255/2006). Conform prevederilor acestei hotarari: - la export, sistemul certificatelor si al garantiilor se instituie pentru vinurile imbuteliate cu denumire de origine controlata si vinurile spumante imbuteliate, pentru care se acorda prima de export; - la import, sistemul certificatelor si al garantiilor se instituie in regim preferential, in cadrul contingentelor tarifare stabilite cu Uniunea Europeana, pentru carne de pasare si carne de porc. Exportul Romaniei in anul 2007, conform INSSE :
Concluzii si propuneri In conditiile unei economii de piata, caracterizata printr-o oferta de bunuri, inclusiv alimentare, deosebit de complexa, se manifesta o concurenta acerba intre producatori si comercianti in ceea ce priveste satisfacerea la un nivel cat mai ridicat a cerintelor consumatorilor, aflate intr-o continua schimbare, dar fara de care realizarea eficientei economice si in final, a profitului este putin probabile. De aceea pe o piata concurentiala cu o astfel de anvergura, consumatorii urmaresc nu numai caracteristicile generale si particulare ale gamei sortimentale existente, ci si posibilitatile pe care le au in legatura cu alegerea unor bunuri alimentare de calitate si care prezinta siguranta in consum. Altfel spus, ii preocupa intr-o masura din ce in ce mai mare problemele legate garantarea calitatii bunurilor pe care le achizitioneaza, precum si responsabilitatile ce le revin acelor operatori economici ce se fac vinovati de producerea si comercializarea unor produse care le pot afecta sanatatea sau interesele economice immediate si pe termen lung. In aceste conditii, problematica legata de asigurarea inocuitatii bunurilor alimentare, de-a lungul intregului lant alimentar, capata o importanta deosebita. Deoarece agentii economici nu apeleaza intotdeauna la practici dintre cele mai oneste, este necesara interventia organismelor statale – prin intermediul diverselor reglementari (legi, norme, standarde, etc.) – in ceea ce priveste impunerea unor cerinte specifice pe intregul circuit alimentar, care sa dea incredere consumatorilor ca bunurile pe care le achizitioneaza nu le vor afecta siguranta, sanatatea si interesele lor legitime. Strategia economico – politica adoptata de administratie pana in prezent poate fi caracterizata ca fiind, in primul rand, una de supravietuire. Este necesar un program concret si coerent de creare a unei economii realmente moderne si eficace, astfel incat sa sporeasca optimismul si increderea populatiei in reforma. ANEXA 1 STANDARDUL reprezinta ansamblul de reguli tehnice obligatoriu prin care se stabilesc, potrivit nivelului dezvoltarii tehnice intr-un anumit moment, caracteristicile tehnico-economice pe care trebuie sa le indeplineasca un produs precum si prescriptiile privind receptia, marcarea, depozitarea, transportul. Cerintele si documentele necesare pe plan mondial in sistemul calitatii sunt sintetizate cu standardele internationale ISO 9000 si ISO 9004 inclusiv si anume: -ISO 9000. Sistemele calitatii. Conducerea si asigurarea calitatii. Linii directoare pentru alegere si utilizare. -ISO 9001.Sistemele calitatii. Model pentru asiguarea calitatii in proiectare, dezvoltare, productie, montaj si service. -ISO 9002. Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj. -ISO 900 Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectii si incercari finale. -ISO 9004. Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Linii directoare. ISO 9004 si ISO 9000 dau liniile directoare privind scopurile conducerii calitatii pentru toate organizatiile. ISO 9001, 9002, 9003 sunt utilizate pentru asigurarea externa a calitatii in situatii contractuale. La ISO 9004 se face apel pentru a crea si implementa un sistem al calitatii si pentru a stabili in ce masura este aplicabil fiecare element al sistemului calitatii. Dupa consultarea acestui standard international, furnizorul si beneficiarul vor consulta ISO 9001, 9002 si 9003 pentru a stabili care dintre standarde este relevant pentru contract si ce adaptari specifice, daca e cazul, sunt necesare. ISO 9001 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in mai multe etape care pot cuprinde proiectare, dezvoltare, productie, montaj si actiuni post livrare. ISO 9002 este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in timpul fabricatiei si montarii. ISO 9003 se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor exclusiv pana la incercarile finale sau testare. Anexa 2 Fonduri Structurale si de Coeziune alocate Romaniei, pe obiective si pe ani, pe perioada 2007-2013 - euro , preturi curente-
Programarea financiara globala a PND 2007-2013 - milioane Euro –
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
.com