Implementarea sistelului gis la nivelul primariei sectorului 4

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

PROIECT

IMPLEMENTAREA SISTELULUI GIS LA NIVELUL PRIMARIEI SECTORULUI 4

1. Documentarea asupra domeniului de activitate vizat si asupra institutiei publice pentru care se va elabora proiectul

Prezentarea succinta a institutiei

Sediul Primariei Sectorului 4 este situat in B-dul George Cosbuc nr. 6-16, sector 4, Bucuresti.

Primaria Sectorului 4 este o institutie bugetara, avand personalitate juridica, reprezentata prin Primarul Sectorului 4, Inimaroiu Constantin Adrian.

Obiectul activitatii sale este administratia publica locala, respectiv solutionarea problemelor curente ale colectivitatilor locale si ducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului Local Sector 4.

Pozitia acesteia in structura sistemului din care face parte

Primaria Sectorului 4 este organizata si functioneaza potrivit prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si in conformitate cu hotararile Consiliului Local Sector 4 privind aprobarea organigramei si numarului de posturi ale aparatului propriu de specialitate.

Primarul, Viceprimarul Secretarul Sectorului 4, impreuna cu aparatul propriu de specialitate constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita Primaria Sectorului 4, care aduce la indeplinire hotararile Consiliului Local Sector 4 si dispozitiile Primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

Primarul Sectorului 4 este seful administratiei publice locale a Secorului 4 si al aparatului propriu de specialitate, pe care il conduce si controleaza, conform art. 66(1) din Legea 215/2001.

Informatii referitoare la modul de desfasurare a activitatii in urmatoarele domenii:

- resurse umane

Structura organizatorica a Aparatului Propriu al Primarie Sectorului 4 cuprinde : directii, servicii, birouri si compartimente.

I.       DIRECTIA JURIDICA(1+5)

I.1. Serviciul contencios(1+7)

I.2. Serviciul legalitatea actelor (1+8)

I.3. Serviciul stare civila(1+12)

I.4. Serviciul autoritate tutelara(1+9)

II.    DIRECTIA RELATII CU COMUNITATEA LOCALA (1+15)

II.1.              Serviciul electoral, monitorizare acte administrative (1+5)

II.2.              Serviciul informatii si relatii publice (1+7)

II.3.              Serviciul relatii asociatii de proprietari (1+13)

II.4.              Compartiment programe(1+4)

III. DIRECTIA ECONOMICA (1)

III.1.           Serviciul financiar (1+8)

III.2.           Serviciul contabilitate, buget (8+1)

III.3.           Serviciul urmarire contracte (5+1)

IV. DIRECTIA URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI (1+19)

IV.1.           Serviciul urbanism (1+7)

IV.2.           Biroul avize autorizatii publicitare(1+5)

IV.3.           Serviciul cadastru si fond funciar(1+9)

IV.4.           Serviciul disciplina in constructii(1+25)

V.    DIRECTIA DE CONTROL (1)

V.1.              Serviciul control comercial (1+21)

V.2.              Biroul control sanitar (1+10)

V.3.              Serviciul protectia mediului (1+8)

V.4.              Serviciul autorizare libera initiativa(1+14)

VI. DIRECTIA GOSPODARIRE COMUNALA (1)

VI.1.           Serviciul administrarea domeniului public (1+22)

VI.2.           Serviciul salubrizare (1+14)

VI.3.           Serviciul parcari (1+19)

VII.          DIRECTIA INVESTITII (1)

VII.1.        Serviciul licitatii (1+20)

VII.2.        Serviciul urmarire investitii (1+17)

VIII.       DIRECTIA ADMINISTRATIVA (1+39)

VIII.1.     Serviciul administrarea pietelor(1+7)

VIII.2.     Serviciul administrativ gospodaresc(1+12)

IX. DIRECTIA RESURSE UMANE (7+1pers)

IX.1.           Serviciul organizare, salarizare

IX.2.           Serviciul managementul calitatii

IX.3.           Biroul evidenta militara, protectia muncii

X.    DIRECTIA INSPECTIE GENERALA(1+18)

XI. DIRECTIA AUDIT PUBLIC INTERN (1+8)

XII. SERVICII AFLATE IN DIRECTA SUBORDONARE A PRIMARULUI(1)

Compartimentul control intern (1+5)

Serviciul relatii cu presa cabinet primar (1+7)

Serviciul informatica (1+9)

Serviciul spatiu locativ si cu alta destinatie.(1+10)

 - Procesul bugetar la nivelul Primariei Sector 4 (economic-financiar):

Primarul Sectorului 4, in calitatea sa de ordonator principal de credite, dupa repartizarea pe unitati administrativ-teritoriale de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, venituri repartizate si aprobate municipiului Bucuresti prin legea bugetului de stat pe anul 2006, prin repartizarea pe bugete componente a sumelor din cota defalcata din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor capitalei, precum si pe baza veniturilor proprii si a transferurilor consolidate a supus aprobarii Consiliului Local al Sectorului 4 proiectul bugetului local pe anul 2006 pana in data de 15 ianuarie 2006.

Consiliul Local Sector 4 a adoptat proiectul bugetului local dupa ce acesta a fost votat pe capitole si anexe, insa fara a verifica daca a avut loc afisarea sau nu la sediul Primariei Sector 4 a acestui proiect de buget local si daca locuitorii Sectorului 4 au depus sau nu contestatii privitoare la acesta.

I. Proiectarea cheltuielilor in bugetul Primariei Sector 4 reprezinta una din etapele procesului de elaborare a proiectului de buget local. Compartimentul de specialitate din cadrul institutiei publice in activitatea caruia intra elaborarea bugetului local pentru dimensionarea cheltuielilor bugetare a folosit metoda clasica automata : pentru previzionarea veniturilor si cheltuielilor pentru anul 2006 au fost luate drept baza veniturile si cheltuielile aferente anului 2005.

Astfel, bugetul propriu al Primariei Sector 4 pentru 2006 cuprinde urmatoarele cheltuieli defalcate pe capitole si subcapitole:

Autoritati executive

Primaria Sector 4,

Directia de Administrare a Unitatilor de Invatamant si Sanitare Sector 4,

Directia Generala de Impozite si Taxe Locale Sector 4,

Invatamant

Invatamant prescolar,

Invatamant primar si gimnazial,

Invatamant liceal,

Invatamant profesional,

Invatamant special.

Alte institutii si actiuni sanitare (sanatate)

- Directia de Crese Sector 4

4. Cultura, religie si actiuni privind activitatile sportive si de tineret

- Casa de cultura « Nicolae Balcescu »

5. Asistenta sociala

- Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4,

- Unitatea medico-sociala « Sf. Luca »,

- Centrul de ingrijire si asistenta nr. 1.

6. Servicii si dezvoltare publica si locuinte

iluminat,

salubritate,

intretinere gradini publice, parcuri, zone verzi,

alimentarea cu apa, statii de epurare, colectare, statii pompare,

canalizare,

alte actiuni privind dezvoltarea publica si locuinte.

7. Transporturi si comunicatii

strazi.

8. Alte actiuni

Centrul Militar,

Protectia Civila,

Alte cheltuieli (alegeri),

9. Dobanzi aferente datoriei publice locale si alte cheltuieli,

10. Rambursari imprumuturi acordate,

11. Fondul de rezerva la dispozitia Consiliului Local.

II. Definitivarea nivelului cheltuielilor

Pentru stabilirea nivelului cheltuielilor bugetare pentru 2006, la nivelul Primariei sector 4 s-au avut in vedere urmatoarele criterii:

a)             cheltuielile prognozate trebuie sa fie egale cu veniturile prognozate a fi realizate,

b)            cheltuielile efective ale anului 2005 la care s-a adaugat coeficientul de inflatie prognozat pentru anul 2006.

III. Executia cheltuielilor reprezinta activitatea de efectuare a cheltuielilor prevazute si aprobate prin bugetul local, astfel incat sumele ce au fost prevazute la partea de cheltuieli bugetare sunt limite maxime ce nu pot fi depasite.

Operatiunile implicate la nivelul Primariei sector 4 in legatura cu executia cheltuielilor bugetare respecta urmatoarele etape :

angajarea cheltuielilor bugetare, care se face : - fie prin angajament legal

- fie prin angajament bugetar

- individual sau global,

lichidarea cheltuielilor bugetare, realizata prin verificarea existentei angajamentelor si realitatea sumei datorate pe baza de factura fiscala, factura sau state de plata ;

ordonantarea cheltuielilor bugetare, reprezentand documentele interne prin care se da dispozitie sa se intocmeasca instrumentele de plata,

plata cheltuielilor bugetare.

Primele 3 etape sunt efectuate de Primarul Sectorului 4 - in calitatea sa de conducator al institutiei publice si de ordonator principal de credite, iar cea de-a patra etapa se realizeaza, de regula, prin virament (O.P.H.T.) sau prin casierie, insa doar in limita aprobata de Trezoreria de sector si numai pentru cheltuieli bugetare marunte.

IV. Incheierea executiei bugetare si rezultatul acesteia

Primarul Sectorului 4 a prezentat Consiliului Local Sector 4 contul executiei bugetului local in vederea aprobarii.

Astfel, ordonatorul principal de credite in contul anual de executie a bugetului local al Primariei Sector 4 a urmarit structura de mai jos :

Venituri Cheltuieli

Prevederi bugetare initiale Credite bugetare initiale

Prevederi bugetare definitive Credite bugetare definitive

Incasari realizate Plati efectuate

Trimestrial, in exercitiul bugetar, Primarul prin compartimentul de specialitate din cadrul Primariei Sector 4 intocmeste dari de seama contabile asupra executiei bugetare care se depun la Directia Generala a Finantelor Publice. Situatiile financiare anuale, inclusiv anexele acestora in care se prezinta pe fiecare program : obiectivele, rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate, precum si situatiile privind angajamentele legale sunt intocmite de acelasi compartiment de specialitate al Primariei Sector 4 si sunt avizate de Primar, in calitatea sa de ordonator principal de credite.

Rezultatul executiei evidentiaza soldul bugetului local ca urmare a executiei bugetare a veniturilor si cheltuielilor, care poate fi :

- excedent - atunci cand resursele devanseaza nevoile,

- deficit - atunci cand veniturile incasate nu acopera cheltuielile efectuate.

La inchiderea exercitiului bugetar pe anul 2004, rezultatul executiei bugetului local al Primariei Sector 4 a fost excedentar. Excedentul realizat s-a utilizat prin virare in fondul de rulment pastrat intr-un cont distinct, deschis la Trezoreria Sector 4.

Modalitati de finantare a activitatii desfasurate ; particularitati

Modalitatile de finantare a activitatii desfasurate sunt stabilite in baza Legii nr.215/2001 "Legea administratiei publice locale". Autoritatile administratiei publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proportional cu competentele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune in mod liber.

Consiliul Local al Sectorului 4 aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii.

Prin regulamentul aprobat de Consiliul Local Sector 4 sunt determinate conditiile in care se pot percepe taxele speciale si de aprobare de catre locuitorii interesati, precum si modul de repartizare a acestora pe locuitor.

Investitiile publice realizate de autoritatile locale pot fi finantate in proportii variabile, prin intermediul urmatoarelor trei surse de finantare:

rezervele de trezorerie ale unei autoritati, respectiv soldul pozitiv net al incasarilor fata de cheltuieli care apare in contul curent.Aceasta varianta nu este recunoscuta de legislatia romana, autoritatile locale neavand dreptul de dispunere asupra soldului pozitiv net.

subventiile de investitii, astfel de subventii putand privi anumite proiecte conform criteriilor definite.

imprumutul, prin emiterea unui imprumut sau prin alte forme de credit.

Posibilitati de obtinere a unor resurse financiare din sponsorizari ; continutul acordului de sponsorizare ; exemple

Primaria Sectorului are posibilitatea de a obtine resurse financiare din sponsorizari. In acest sens am anexat situatia contractelor de sponsorizare efectuate cu ocazia Zilei Femeii din perioada martie 2006 precum si formular de contract de sponsorizare.

Nivelul si structura cheltuielilor si a veniturilor Primariei in ultimii doi ani

Nivelul si structura veniturilor si cheltuielilor conform bugetelor anilor 2004, 2005 si 2006 sunt prezentate in tabelul urmator :

- realizarea si furnizarea de servicii

La nivelul PRIMARIEI SECTORULUI 4

Directia Relatii cu Comunitatea Locala  are ca obiect de activitate asigurarea legaturii intre Primarul Sectorului 4, Viceprimarii, Secretarul Primariei sector 4, compartimentele din structura organizatorica a Primariei si institutiile administratiei publice centrale, administratiei publice locale, alte unitati, cetateni, in scopul informarii si solutionarii problemelor care sunt in competenta Primariei Sectorului 4. Indeplineste atributiile ce decurg din aplicarea Ordonantei 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aplicarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si raspunde de relatia cu societatea civila, conform Legii nr. 52/2003 privind transpareanta decizionala in administratia publica.

In vederea indeplinirii obiectului de activitate, Directia Relatii cu Comunitatea Locala stabileste relatii de cooperare /colaborare cu toate compartimentele din structura organizatorica a Primariei Sectorului 4, precum si cu institutii ale administratiei centrale, locale, agenti economici, Guvernul Romaniei, Institutia Avocatul poporului, Presedintie, serviciile mass - media etc.

La nivelul DIRECTIEI URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

Serviciul urbanism

Gestioneaza Planul Urbanistic General (P.U.G.) al Municipiului Bucuresti pe raza administrativa a sectorului 4 ;

Initiaza si propune spre aprobarea Consiliului Local proiecte de hotarari la nivel de Planuri Urbanistice Zonale (P.U.Z) si Planuri Urbanistice de Detaliu (P.U.D.) ;

Elaboreaza si asigura prezentarea si promovarea documentatiilor urbanistice la nivel de Planuri Urbanistice Zonale (P.U.Z) si Planuri Urbanistice de Detaliu (P.U.D) ;

Participa la rezolvarea reclamatiilor si a sesizarilor persoanelor fizice sau juridice referitoare la domeniul (obiectul ) de activitate ;

Asigura legatura cu serviciile ce au atributii in domeniul urbanismului ;

Emite in baza documentatiilor de urbanism, aprobate de organele competente, certificate de urbanism si autorizatii de construire, conform competentelor ;

Identifica posibilitati si avanseaza propuneri pentru dezvoltarea urbanistica a sectorului ;

Urmareste realizarea lucrarilor de constructii autorizate, verifica in teren declaratia de incepere a lucrarilor, asigurand reprezentare la receptia finalizarii lucrarilor respective ;

Participa la sedintele Consiliului Local al Sectorului 4,la Comisia de Urbanism si asigura informatiile solicitate ;

Intocmeste si prezinta materiale, rapoarte referitoare la activitatea serviciului ;

Serviciul cadastru si fond funciar

• Elibereaza titlurile de proprietate emise in baza legilor fondului funciar;
• Completeaza planurile cadastrale si registrul cadastral cu terenurile redobandite prin sentinte judecatoresti, prin dispozitiile Primarului General si prin titlurile de proprietate obtinute in baza legilor fondului funciar;
• Elibereaza adeverinte care atesta dreptul de proprietate a terenurilor;
• Intocmeste procese-verbale de punere in posesie;
• Identifica, masoara terenurile si pune in posesie proprietarii acestor terenuri;
• Colaboreaza cu alte servicii la identificarea si masurarea terenurilor care se incadreaza in aplicarea Legii fondului funciar si a Legii Cadastrului;
• Ia in evidenta si comunica institutiilor si serviciilor Dispozitiile Primarului General privind modificarea denumirii strazilor si a numerelor postale de pe raza sectorului 4;
• Ia in evidenta cererile persoanelor care beneficiaza de prevederile Legii nr. 42/1990, Legii nr. 44/1994 si Legii nr. 15/2003, urmand sa fie analizate in functie de disponibilitatile de teren sau in vederea acordarii de despagubiri;
• Intocmeste centralizatoare referitoare la numarul gospodariilor populatiei, terenurile din proprietate pe categorii de folosinta, suprafetele cultivate si productia obtinuta, efectivele de animale (din speciile: bovine, porcine, ovine, cabaline) si familiile de albine, mijloace de transport si masini agricole;
• Analizeaza si solutioneaza cererile pentru acordarea unui sprijin financiar pentru producatorii agricoli;
• Participa la audientele tinute de primar, Viceprimarii, vor asigura detalii specifice problemelor solicitate de persoana audiata;
• Colaboreaza la redactarea proiectelor de hotarari specifice serviciului;
• Intocmeste referate de specialitate si colaboreaza cu Serviciul contencios in vederea elaborarii proiectelor de dispozitii ale Primarului si de hotarari ale Consiliului Local sector 4 specifice activitatii serviciului;

Serviciul disciplina in constructii

• Executa in permanenta controale privind respectarea disciplinei in constructii in sector;
• Controleaza respectarea normelor privind autorizarea constructiilor;
• Rezolva si raspunde in scris la sesizarile si audientele cetatenilor referitoare la semnalarea cazurilor de abatere privind disciplina in constructii;
• Actioneaza pentru prevenirea cazurilor de indisciplina in constructii prin avertizarea cetatenilor care intentioneaza sa execute lucrari fara obtinerea prealabila a avizelor si autorizatiilor de constructii;
• Verifica si ia masurile care se impun privind obligatiile santierelor de constructii in conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii modificata si completata prin Legea nr. 453/2001, Legea 401/2003 si ale H.C.G.M.B. si H.C.L.S. 4;
• Intocmeste somatii si procese-verbale de contraventie persoanelor fizice sau juridice care incalca prevederile legale privind disciplina in constructii, informand, acolo unde este cazul, Inspectia de Stat in Constructii din M.L.P.A.T.;
• Sesizeaza Administratia Financiara a sectorului spre urmarire si retinere a debitelor contraventionale de la persoanele care nu au achitat jumatate din minimul amenzii, in 48 ore de la data aplicarii contraventiei;
• In colaborare cu organele de politie si alte servicii publice trece la executarea in baza hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile investite cu titlu executoriu, privind cazurile de incalcare a prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii modificata si completata prin Legea nr. 453/2001, Legea 401/2003;
• Conform prevederilor O.G. nr. 20/1994 primeste cererile proprietarilor care solicita expertizarea tehnica a constructiilor si le inainteaza Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
• Intocmeste referate de specialitate si colaboreaza cu Directia Juridica in vederea elaborarii proiectelor de dispozitii ale Primarului si de hotarari ale Consiliului Local Sector 4 specifice activitatii serviciului;

- domeniul tehnic

• ECHIPAMENTE

- DOTARI

- calculatoare

- plottere

- imprimante B/W

- imprimante color

- scannere A₃-A₄

- camera digitala

- GPS, PAD

- statii totale

- SOFTURI

Sistemele Informatice Geografice au fost, pana nu demult, aplicatii de lux. Astazi, versiuni puternice pentru calculatoarele personale au facut aceste aplicatii posibile de abordat de un numar mare de utilizatori.

Exista urmatoarele clase consacrate de produse GIS:

- produse Expert GIS;

- produse Desktop GIS;

- produse GeoEngineering;

- produse Web GIS;

- produse AM/FM

- produse DBMSs.

Pe scurt fiecare categorie:

Produsele Expert GIS

Sunt produse cu functionalitate GIS completa si complexa. Ele necesita de obicei echipamente hardware foarte puternice (statii grafice) si sunt destinate specialistilor.

Acestia reprezinta 1-2% din numarul de utilizatori (si numarul lor nu este in crestere) si isi petrec 80-90% din timp creand si mentinand datele geografice (spatiale).

Acesti experti sunt oameni care cunosc semnificatia unor notiuni ca acuratetea datelor, proiectii geografice, topologie si sunt cheia succesului unui proiect GIS.

Produsele Desktop GIS

Sunt produse cu functionalitate GIS redusa si sunt destinate PC-urilor. Au interfata cu utilizatorul foarte prietenoasa si au reprezentat o revolutie in domeniul GIS, deoarece pun aceasta tehnologie la indemana tuturor utilizatorilor de calculatoare din lume, indiferent de domeniul lor de activitate si de cunostintele soft.

cresterea performantelor PC-urilor si a solutiilor soft cat si dezvoltarea conceptului client/server au determinat o sporire considerabila a volumului de date disponibile acum pe PC-uri.

De aceea, piata produselor desktop GIS este in continua ascensiune (creste cu un ritm cu 24,9% mai ridicat decat in cazul altor categorii de produse GIS).

De asemenea, nu trebuie uitat ca si preturile produselor desktop GIS sunt accesibile.

Cu toate acestea, nu trebuiesc ignorate limitele acestor produse. De exemplu, ele nu pot prelucra volume mari de date, informatiile geografice sunt greu de condensat si necesita totusi o instruire speciala a utilizatorilor.

Produsele desktop GIS au de 10 ori mai multi utilizatori decat produsele expert GIS. Acestia conduc activitatile de luare a deciziilor si lucreaza cu date geografice 10-20% din timpul lor.

Produsele GeoEngineering

Desi sunt asemanatoare cu produsele desktop GIS, ele au rezultat din integrarea

produselor CAD cu produsele GIS (desktop).

Produsele GeoEngineering sunt de fapt produse CAD cu functionalitati GIS. Ca urmare, pot avea mai putine functii GIS decat produsele desktop GIS.

Produsele Web GIS

Sunt destinate publicarii hartilor pe Internet. De obicei sunt alcatuite dintr-un server Web

GIS si un client (o componenta aditionala care se instaleaza in Netscape Navigator sau Internet Explorer).

Aceste produse permit realizarea de interogari simple, furnizand rapid raspunsuri precise.

Modul de lucru este ilustrat in figura de mai jos: partea client instalata in browser   formuleaza o cerere catre serverul Web GIS, iar acesta furnizeaza informatia ceruta (harta, imagine raster, text).

Produsele AM/FM (Facilities Management)

Sunt produse Expert GIS sau Desktop GIS special concepute pentru managementul retelelor utilitare (edilitare): apa, gaz, canalizare, telefoane, etc.

Asta nu inseamna ca retelele utilitare nu pot fi administrate decat cu un produs AM/FM.

Aceste retele pot fi administrate si cu un GIS obisnuit. Ínsa un produs AM/FM usureaza administrarea, deoarece dispune de functii specializate.

Produsele DBMSs (DataBase Management System spatial enabled)

Sunt de fapt Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date care ofera posibilitatea de a stoca si datele spatiale specifice unui GIS in bazele de date clasice.

Fata de stocarea datelor spatiale in baze de date GIS (spatiale), aveti avantajul ca puteti

stoca atat obiectele geografice cat si atributele lor intr-o singura baza de date (clasica).

Astazi exista numai doua produse din aceasta categorie: OracleSC si SDE.

Pentru gestiunea datelor culese prin metodele propuse, am dezvoltat programul MapInfo in limbajul Delphi 7.0. Pentru afisarea 2D, programul foloseste biblioteca MapObjects de la ESRI, iar pentru afisarea 3D, biblioteca OpenGL. Programul este structurat pe patru module: analiza terenului, calcule topografice, creare/editare straturi si vizualizare 3D. De asemeni se mai folosesc si MicroStation, MGE, Arc/ Info, Arc/ View.

II Elaborarea unui diagnostic general si a unei analize SWOT, cauzele care au generat punctele forte si slabe

PUNCTE FORTE

• Datele sunt mai bine organizate

Baza de date topo-cadastrala cu ajutorul GIS-ului contine atat planul cadastral digital cat si atributele aferente acestuia.

• Facilitatea actualizarilor

Toate datele GIS se includ intr-un soft de aplicatie specific fiecarui utilizator ale carui facilitati se refera la actiuni de interogare, modificare si editare.

• Analize, statistici si noi cautari mult mai usoare

De asemenea se pot efectua rapoarte grafice si tabelare centralizate privind teritoriile administrative, proprietari, elementele cadastrale etc.

. Datele alfanumerice si grafice migreaza dintr-o documentatie digitala in alta, eliminandu-se redundanta datelor.

. Actualizarea si gestionarea datelor este usoara totul prelucrandu-se IT.

. Este foarte important pentru specialistii administratiei publice faptul ca din documentatiile deja elaborate, pe baza analizelor geografice efectuate asupra datelor, pot obtine documentatii noi care sa stea la baza proiectelor de viitor cu atragerea noilor surse de finantare.

. Bazele de date se utilizeaza si in realizarea si exploatarea subsistemelor informatice integrabile si din alte domenii de activitate ale administratiei publice, care la randul lor formeaza sistemul informatic integrat al institutiei.

Transparenta deciziilor - totul realizandu-se digital accesul de luare a deciziilor este foarte transparent tinandu-se seama ca informatiile datelor sunt incadrate intr-o banca de date

Cresterea eficientei managementului sistemul GIS detine un potential ridicat de eficientizare datorita lucrului de date U si AT in format IT.

PUNCTE SLABE

• Costuri ridicate

Cu privire la achizitionare si implementarea sistemului GIS, plus necesarul de resurse financiare pentru specializarea functionarilor in domeniul IT.

• Modificari din teren (erorii)

Precizia unei harti digitale depinde de precizia datelor originale utilizate, de algoritmii de prelucrare si de rezolutia la care este tiparita sau afisata harta.

• Dificultati in formarea de personal

Fiind un sistem complet automatizat, trebuie sa fie populat cu personal cu experienta, bine instruit.

OPORTUNITATI

Dezvoltarea colaborarii PS4 cu organismele guvernamentale, organismele de mediu internationale si institutii financiare internationale pentru promovarea unei campanii de educatie asupra notiuni si importantei GIS la nivelul urbanismului, adresata mai ales populatiei adulte.

Existenta programelor cu finantare externa pentru lucrari de amenajare a teritoriului, garantate de statul roman.

Construirea unei surse importante de informatii obiective si actuale pentru adm centrala si locala cu privire la urbanism si amenajarea teritoriala.

Crearea unor seturi de date conforme cu specificatiile si standardele europene.

Existenta unui domeniu mass-media puternic, cu un rol important in semnalarea problemelor si actiunea de constientizare a populatiei referitor la importanta acestui sistem.

• Integrarea in Uniunea Europeana
• Programul GMES

AMENINTARI

Necorelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism, cu alte planuri/programe care contin si componenta de mediu;

• Schimbari ale actelor normative;

Existenta mai multor softuri pe piata ale caror rezultate nu pot fi partajate si comparate;

• Disfunctionalitatile din administratia publica cu privire la PUG;

III. Etapa de fundamentare a proiectului

Necesitatea si oportunitatea proiectului

Volumul si complexitatea bazelor de date cadastrale grafice si a celor descriptive asociate documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism precum si programelor de dezvoltare aflate in gestiunea primariilor asupra arhitectului sef a crescut considerabil fapt care obliga sa se traca la procesarea informatizata a lor. Mai mult, informatizarea gestiunii este profitabila mai ales atunci cand intre autoritati si institutiile de proiectare, firmele de executie si administratorii sistemelor se utilizeaza platforme cooperante si corelate.

Este foarte util ca toate documentatiile detinute de o unitate administrativa sa fie in format GIS deoarece ele acopera teritoriul comunelor, judetelor, regiunilor si a tarii asemeni unui puzzle. Informatiile se aduna in timp si se "potrivesc" la locul lor deoarece sunt referentiate geografic.

Oportunitatea principala acordata de GIS in cadrul administratiei publice locale este crearea unui instrument de integrare si de gestiune automata a datelor cadastrale (sub aspect tehnic, economic si juridic) care sa genereze suportul informational necesar organismelor, serviciilor si persoanelor care solicita, desfasoara activitati sau indeplinesc sarcini atat in domeniile urbanismului si amenajarii teritoriului, cat si pentru atributiile tehnice si economice ale institutiilor publice.

Acest instrument asigura inventarirea, organizarea si distribuirea informatiilor specifice, arhivarea datelor si constituirea istoricului urban precum si interrelationarea utilizatorilor potentiali prin stabilirea unor referinte comune unice.

Realizarea GIS in cadrul administratiei publice locale este impusa de lipsa unui instrument de analiza obiectiva, cuprinzatoare, interdisciplinara si rapida, ca suport al deciziei de orice tip, la nivelul unitatilor teritorial administrative.

Prezentarea potentialului uman, material, informational si financiar

- potentialul uman

In cadrul proiectului sunt implicate un numar de 32 de persoane din cadrul :

• Ministerul Transporturilor Constructiilor si Turismului
• Centrul National de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie si Teledetectie
• Primaria sectorului  4
• IGFCOT Bucuresti

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Geodezie din Bucuresti

Universitatea Bucuresti, Facultatea de Geografie, Sectia Cartografie si Cadastru

- potentialul material (softweri+surse tehnice)

ArcView este o aplicatie software GIS ce permite vizualizarea, cartografierea, crearea si analiza datelor geografice. Folosind ArcView puteti intelege contextul geografic al datelor dumneavoastra. Aceasta aplicatie ofera totodata suportul decizional necesar pentru rezolvarea cat mai rapida a problemelor si luarea corecta a deciziilor.

Folosind ArcView veti putea

• Realiza suportul decizional pe baza informatiei geospatiale.
• Vizualiza si analiza datele spatiale in diferite moduri.
• Construi foarte rapid si foarte usor seturi noi de date geografice.
• Crearea hartilor de calitate pentru publicare.
• Gestioneaza toate fisierele, bazele de date si resursele de date de pe Internet doar cu o singura aplicatie.
• Particulariza interfata utilizator doar cu operatiile pe care trebuie sa le realizati.

ArcView este cea mai utilizata aplicatie software GIS din clasa desktop deoarece ofera o modalitate foarte usoara de utilizare a datelor geografice. Dispunand de un numar variat de simboluri si de capacitati cartografice, veti putea foarte usor crea harti de calitate-ridicata. ArcView va usureaza gestionarea si editarea datelor in cadrul organizatiei. De fapt, orice producator de date geografice va poate oferi datele intr-un format compatibil cu ArcView. Deoarece datele poate fi integrate din diferite surse, proiectele pot obtinute de pe retele locale sau Internet.

ArcView simplifica operatiile de analiza complexa si de gestionare a datelor permitandu-va modelarea vizuala a proceselor sub forma unei diagrame de flux a acestora. Aceasta aplicatie este foarte usor de utilizat atat de utilizatorii nespecialisti, cat si de cei avansati. Dezvoltatorii de aplicatii isi pot personifica aplicatia ArcView folosind limbajele de programare standard. ArcView este o aplicatie software GIS desktop stand-alone din clasa de produse ArcGIS Desktop.

Datele folosite intr-un sistem informational geografic provin dintr-o mare varietate de surse, atat analogice cat si digitale, dintre care amintesc:

- cataloage si tabele de coordonate;

- fisiere, liste de date rezultate din prelucrari;

- baze de date cartografice existente;

- harti topografice si speciale tiparite sau originale de editare ale acestora;

- jurnale si carnete electronice de teren;

- inregistrari fotogrammetrice si de teledetectie analogice si digitale;

- determinari cu receptoare GPS.

- potentialul informational

Un GIS poate utiliza informatii provenind din surse diferite, in formate diferite si ajuta la operatii asemenea analizei. Conditia esentiala pentru datele sursa este aceea ca locatiile pentru variabile sa fie cunoscute. Pozitionarea poate fi reprezentata prin coordonatele x, y si z longitudine, latitudine si inaltime, ori prin sisteme precum coduri postale. Oricare dintre variabilele care pot fi identificate spatial pot fi incluse intr-un sistem GIS.

Un GIS poate, de asemenea, sa converteasca informatiile digitale existente, care nu sunt sub forma de harti, in formate pe care sa le recunoasca si sa le foloseasca. De exemplu, imaginile digitale provenite de la sateliti, pot fi analizate in scopul de a produce un strat de informatii digitale despre zonele urbane.

De asemenea, informatiile demografice in format tabelar pot fi convertite intr-un format cartografic, servind ca strat de informatii tematice intr-un GIS

Tehnicile GIS permit combinarea de informatii de diferite tipuri (cifre, imagini, harti etc.), componente hardware si software, toate aflate sub directa coordonare si determinare a componentei umane.

- potentialul financiar

Buget alocat 68.425 euro

Rezultatele estimate vis-a-vis de proiect :

Din punct de vedere administrativ, realiza un sistem eficient de implementare care sa duca la realizarea obiectivelor propuse, la reducerea timpului de lucru administrativ (baza de date), crearea unei transparente urbanistice (bancile de date) si mai ales prelucrare cat mai rapida a cererilor si avizelor necesare populatiei.

Din punct de vedere al mediului, realizarea unui sistem telematic pentru managementul on-line al zonelor intravilane si extravilante degradate;

Programul de localizare geografica a zonelor afectate din punct de vedere ecologic, utilizand tehnologiile[1] GPS /GIS (sisteme globale de pozitionare si informatii geografice), va sta la baza sistemului integrat de asistare electronica a deciziilor in domeniul protectiei zonelor. Drept criteriu de selectie a metadatelor s-a ales riscul antropic asupra spatiului intravilan, risc generat de depozitarea necontrolata a deseurilor. Aceasta tehnologie va oferi suportul pentru controlul localizarii si monitorizarii depozitelor ilegale si va putea fi utilizata ca tehnologie multimedia pentru furnizarea de informatii video si audio legate de zonele afectate de poluare antropica.

Pastrarea in bune conditii si managementul sustenabil al resurselor funciare in concordanta cu cerintele dezvoltarii durabile socio-economice, prin elaborarea modelelor si implementarea conceptului "productii curate" in exploatarea si administrarea zonelor;

Pentru promovarea dezvoltarii durabile este strict necesara aplicarea unor noi practici de productie si consum, bazate pe cele mai avansate cunostinte stiintifice, mai ales a celor ecologic viabile. Conceptul de productii curate abordeaza problema poluarii pe noi principii, tinand cont de capacitatea de suportare a mediului la agresiunea antropica. Proiectul va oferi solutii tehnice, metodologice si tehnologice pentru implementarea conceptului "productii curate". Prin elaborarea modelelor de productii economic eficiente si sanatoase pentru mediu se va asigura, de asemenea, managementul integrat al deseurilor, precum si schimbarea atitudinii cetatenilor fata de mediu si resursele naturale, prin generarea de alternative financiar atractive in spiritul dezvoltarii durabile.

IV Elaborarea fisei de proiect cu fisa standard

Informatii de baza

Numar proiect

Titlul: IMPLEMENTAREA SISTEMULUI GIS IN CADRUL SECTORULUI 4

Sectorul in care se incadreaza tema dezvoltarea institutionala: consolidarea administratiei publice si a institutiilor pentru ca acestea sa poata functiona eficient in conformitate cu cadrul U.E., locatia proiectului identificandu-se in cadrul Primariei Sectorului 4 - Directie de Urbanism si Amenajare Teritoriala.

Obiectivul general:

Implementarea unui sistem informational geografic (GIS) pentru realizarea bancilor de date pentru cadastru urbanism si amenajarea teritoriului la nivelul local al sectorului 4, constand in utilizarea sa ca suport pentru decizie in exercitare a functiilor de administrare, exploatare, intretinere si dezvoltare a patrimoniului urban al sectorului.

Obiective specifice:

1. Crearea cadrului organizational pentru realizarea unei infrastructuri de date GIS.
2. Construirea bazelor de date in urbanism si amenajare teritoriala din sectorul 4.
3. Imbunatatirea radicala a calitatii informatiilor privind utilizarea terenului.
4. Crearea unor sectoare de date cu specificatii si standarde care s-au impus la nivelul international.
5. Implementarea unui sistem informatic care sa includa procedee pentru verificarea calitatii si actualizarea datelor.
6. Asigurarea unui flux de date continuu intre organizatiile implicate ca utilizator / furnizor al GIS si comunitatea sectorului 4.

Parteneriatul de aderare si prioritati in planul national de aderarea a Romaniei

POS- infrastructurii de transport- Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

Descrierea proiectului

Istoric si justificare

Pe plan national : Incepand din anul 1993, primariile au fost nevoite sa achizitioneze materiale care sa permita formarea unei banci de date urbane teritoriale. Cresterea numarului cererilor catre Primarie privind inchirierea, concesionarea sau retrocedarea de terenuri a dus la necesitatea stabilirii averii municipii, lucru impus si de Hotararea de Guvern 113/1992, privind inventarierea patrimoniului unitarilor administrativ-teritoriale.

Pornind de la documentele din arhivele proprii, atatea cate au mai ramas dupa 1989, precum si de la arhivele apartinand regiilor de interes local, s-a creat cu ajutorul Fox Pro o baza de date a bunurilor imobile ce continea imobilele si terenurile proprietatea municipiilor. Insa cu toate acestea gestionarea terenurilor folosind aceasta baza de date era ineficienta, localizarea suprafetelor pe suportul grafic de hartie (constand in planurile cadastrale) facandu-se greoi. S-a tras concluzia necesitatii unei baze de date grafice cu delimitarea si localizarea suprafetelor respective.

La inceput acest lucru a parut tuturor extrem de usor si rapid de realizat. In acest scop s-a folosit AutoCAD 12 si prin scanarea hartilor desenele au fost trecute in format electronic. Insa asocierea elementelor grafice cu informatii de tip atribut nu era tocmai un lucru usor de realizat, la fel cum nu era usor de realizat nici definirea elementelor grafice ca elemente caracteristice cu atribute asociate.

S-a incercat pe plan local (suprafete mai reduse) realizarea unui sistem care cuprinzand atat date de tip atribut cat si date de tip grafic, sa poata lega aceste doua baze intre ele si sa se poata face o interogare a acestora functie de cerintele aparute. Dar aceasta lucrare nu a putut fi dusa pana la capat, deoarece la acea data se stia prea putin despre ceea ce inseamna GIS si beneficiile pe care le poate aduce, si bineinteles datorita lipsei de specialisti in domeniu. Insa un lucru pozitiv ca urmare a acestei incercari s-a realizat: conducerile locala a fost constientizata de necesitatea si beneficiile acestui sistem, s-a ajuns la concluzia implementarii cu ajutorul unor firme de specialitate. Din acest motiv au fost solicitate firme specializate -din diferite judete- privind cadastrul pentru realizarea ridicarilor topografice si IGFCOT Bucuresti pentru realizarea planurilor cadastrale si a GIS-ului.

Primariile au optat in general pentru solutia de varf disponibila la nivelul anilor 1996-1997 pe Windows NT si anume Modular GIS Environment (MGE) produs de Intergraph Corporation.

Prin natura activitatii de culegere a datelor necesare unui proiect, se considera ca pot fi folosite mai multe surse care contin informatii referite in sisteme de proiectie. MGE (Modular GIS Environment) permite pentru un set de harti elaborate in diferite sisteme de coordonate legarea lor intr-un sistem de proiectie comun. Deoarece domeniul sistemelor de proiectie este vast, MGE a implementat numai un numar limitat dintre acestea, lasand utilizatorului posibilitatea de a-si defini un set de sisteme de proiectie particular.

Multe pachete GIS includ functii de interpolare a datelor spatiale, prin care, plecand de la masuratori discrete, se determina valori ale caracteristicii respective in puncte unde nu exista observatii (modelare de fenomene).

Un sistem GIS utilizat in urbanism poate facilita crearea unei baze de date pe suport cartografic necesar procesului de planificare a dezvoltarii urbane si luarea de decizii, cat si realizarea cadastrului si intretinerii lucrarilor de cadastru.

Pe plan international : Ceea ce reprezinta astazi domeniul SIG are o istorie destul de recenta , ale carei inceputuri pot fi localizate in jurul anului 1960, odata cu aplicarea tehnicii de calcul in realizarea unor harti simple. Aceste harti puteau fi stocate si modificate in calculator si vizualizate, fie prin afisare pe ecran, fie prin imprimare pe hartie.

Conceptul de SIG apare pentru prima data pe continentul nord-american (Canada si Statele Unite), in urma cu mai bine de 40 de ani. Primul SIG este cel dezvoltat de canadieni in anul 1963, in cadrul unei operatiuni de inventariere a resurselor naturale.

Realizat la o scara foarte mica si cunoscand o continua perfectionare de-a lungul anilor, Canada Geographic Information System (CGIS) se afla si astazi in functiune.

Dezvoltarea sa a adus numeroase contributii conceptuale si tehnice la evolutia generala a sistemelor informationale geografice:

- utilizarea scanarii materialelor cartografice analogice;

- vectorizarea imaginilor scanate;

- structurarea datelor geografice pe straturi tematice;

- conceptul de tabel de atribute.

Pe harta analogica , analizele mentionate mai sus nu pot fi facute decat de catre om, pe baza unei imagini personale a spatiului geografic. Corectitudinea deciziilor rezultate in urma unei analize geografice depinde atat de calitatea hartii disponibile, cat si de cunostintele si experienta acumulate, in domeniul specific studiului efectuat de catre persoana care face acea analiza .

Dezvoltarea SIG dupa 1990 s-a bazat pe trei elemente principale -

dezvoltarea tehnologiei, nevoile utilizatorilor si ideile creative de dezvoltare de noi instrumente de analiza. Respectand evolutia istorica, o clasificare a sistemelor informationale geografice poate fi:

a) pachete SIG de 'generatia intai':

1. fara sisteme de fisiere atribut;

2. cu sisteme de fisiere 'flat';

b) pachete SIG de 'generatia a doua':

1. sisteme duale;

2. sisteme integrate;

c) pachete SIG de 'generatia a treia':

1. sisteme SGBDR extinse;

2. sisteme orientate obiect.

In urma unui studiu efectuat in anul 2001 de Daratech Inc. (firma din SUA renumita in domeniul studiului de piata al produselor IT ingineresti) reiese ca produsele ESRI si Intergraph sunt cele mai populare sisteme informationale geografice la ora actuala .

Privind aceasta tema au avut loc unele intruniri vizand o metoda unica europeana privitor la sistemul cadastral.

Astfel, primul Congres European de Cadastru care a avut loc in Valencia, Spania, in anul 2002 s-au pus bazele cooperarii in acest domeniu intre tarile europene. In acest cadru, s-a convenit constituirea unui "Comitet Permanent pentru Cadastru in Uniunea Europeana". A doua intrunire a fost a Comitetului Permanent pentru Cadastru in Uniunea Europeana, care a avut loc la Roma in 03 decembrie 2003 a aprobat un document oficial redactat in limbile engleza si franceza .

Justificare: Consideram ca proiectul este extrem de relevant si important, dat fiind aplicabilitatea practica, complexitate ceruta, aparatura deosebita, si rezultatele importante ce se sconteaza.

In prezent multitudinea de date si informatii conduc la necesitatea rezolvarii unor probleme cu un numar din ce in ce mai mare de cerinte, astfel incat este nevoie de software cat mai robusta si mai eficient in rezolvarea acestora. Consideram ca existǎ mai multe biblioteci (notiuni) accesibile pe acest domeniului public, puse la punct de institutii cu prestigiu in domeniu astfel in cat fiecare problematica sa fie rezolvata cat mai eficient de catre functionarii din domeniul GIS-ului din cadrul primariei. Din acest punct de vedere, credem cǎ realizarea unor baze de date IT si elaborarea de noi harti digitale, mai performante, justificǎ pe deplin prezentul proiect. Latura practicǎ, aplicativǎ implementat la nivelul Primariei sectorului 4, ne face sǎ consideram cǎ rezultatele aplicari GIS-ului vor fi bine primite de numerosii utilizatori atat externi cat si interni.

Activitati conexe

17 octombrie 2006: Ca urmare a mai multor dispozitii emise recent de Primarul Sectorului 4, Adrian Inimaroiu, la nivelul institutiei s-au constituit mai multe comisii de evaluare a ofertelor in vederea aplicarii procedurilor pentru atribuirea contractelor de servicii de proiectare ce au ca obiectiv amenajarea de parcari inierbate in mai multe zone ale sectorului.

17 august 2006:  Pentru a veni in sprijinul cetatenilor din sectorul 4, care se adreseaza  primariei cu probleme de urbanism, edilul Adrian Inimaroiu a solicitat conducerii directiei de specialitate sa monteze un avizier cu materiale informative. Astfel, la etajul III al Primariei Sectorului 4 se afla afisate incepand de ieri, 16 august, mai multe liste care cuprind situatia lucrarilor nefinalizate, fiind specificat numarul de intrare al lucrarii, numele si adresa solicitantului, numele angajatului Directiei de Urbanism la care se afla in lucru dosarul, precum si persoana la care a ajuns pentru aprobari finale (Sef Serviciu Urbanism, Arhitect Sef, Secretar, Primar). De asemenea, la avizier este afisata si situatia PUD-urilor in curs de rezolvare.

Proiectul GIS implementat la nivelul Municipiului Bucuresti (2001-Neuron S.R.L.)

Rezumatul proiectului

Proiectul isi propune elaborarea documentatiei de amenajarea teritoriului si de urbanism la nivel local (la nivelul sectorului 4) necesitand o relatie permanenta la nivelul administratiilor publice centrale si locale pentru fundamentarea documentatiei de amenajarea teritoriului, regasirea si aplicare ea acestora in documentatia de urbanism (PUG, PUZ, PUD), documentatie ce reprezinta elementul de fundamentare obligatoriu pentru eliberarea certificatelor de urbanism.

Informatiile oferite de documentatia de urbanism privind: delimitarea teritoriului intravilan in relatiile cu teritoriul administrativ, modul de utilizare a teritoriului intravilan, zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare etc. devin instrument de transpunere la nivel local, a directionarilor cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului si stabilesc reguli clare aplicabile direct asupra sectoarelor, pana la nivelul parcelelor cadastrale.

4.4.6. Prezentarea detaliata a activitatilor proiectului pe componente (liniile mari ale proiectului)

Pentru realizarea proiectului de implementarea a "GIS-ului la nivelul sectorului 4" se are in vedere atingerea primei activitati si anume crearea Serviciului GIS in cadrul Directiei de Urbanism si Amenajare Teritoriala. Pentru realizarea acestui servici in cadrul primariei este necesar in primul rand achizitionarea mobilierului (componenta tehnica de investitie) si a unui numar de calculatoare (componenta tehnica de investitii) care vor fi dotate cu softweri (componenta tehnica de investiti) specifice de cadastru (precizate la potential material).

Urmatoarea activitate vizeaza, lucrarile topografice, acestea vor realizate cu statia totala (teodolitul-componenta tehnica de investitie) si divizate in trei faze una secundara-faza de laborator si doua principale - faza de teren si faza de cabinet.

Faza de laborator: Asa cum am precizat in activitatea "Stabilirea structurii de date geospatiale existente", se are in vedere realizarea unei analize a componentelor materiale preexistente si anume hartile cartografice, care vor ajuta la o informare preliminara. Aceasta faza este urmata de una din fazele principale si anume:

I. Faza de teren: In cadrul fazei se vor deplasa cu ajutorul vehicolelor (componenta dehnica de investitie) pe teren unde vor fi urmarite trei aspecte: realizarea ridicarii topografice de ansamblu a zonei sectorului 4, asigurarea suportului topografic necesar prospectiunilor specifice terenului si lucrarilor urbanistice, rezultand astfel caietul de teren (componenta materiala) si in acelasi timp efectuarea activitati de "Determinarea coordonatelor X,Y,Z (inaltime, lungime si latime) al fiecarui element din cadrul terenului"si de realizare a unor schite de teren (componenta material, realizata cu ajutorul hartiei milimetrice,hartiei de calc, creioanelor ceramice si rotring).

II. Faza de birou: A cuprins descarcarea datelor sub diferite formate, prelucrarea si redactarea planurilor. Datele culese in teren au fost descarcate in computer cu software de specialitate. In final a fost redactate planuri topografice si harti electronice (componenta tehnice si de investitie) care stau ca baza elaborari Planului Urbanistic General, Planului de Amenajare a Teritoriului, Hartilor de amenajare etcimpreuna cu schitele realizate la nivelul terenului. Astfel, a fost realizata si activitatea "Realizarea planului electronic actualizat cu privire la U si AT".

Ex: Procesul tehnologic de culegere a datelor cartografice este prezentat in fig 1

Urmatoarele activitati "Stabilirea unui format de transfer de date recunoscut de toate sisteme utilizate de parteneri" si "Rezolvarea problemelor de comunicare la nivel organismelor implicate in proiect"are in vedere transferul de date cadastrale catre toti colaboratori ptr utilizarea acestora in diferite probleme sau proiecte insa trebuie avut eliminarea tuturor erorilor ce pot aparea: - eroarea de pozitie; - eroarea atributelor (datelor tematice); - eroarea conceptuala; - eroarea de consistenta.

Urmatoarele activitati "Definirea nomenclatoarelor" "Stabilirea nomenclatorului" si "Introducerea codificatilor unice ale Municipiului Bucuresti" vizeaza asadar alegerea unui nomenclator la nivelul Bucurestiului conform cu standardele Uniunii Europene si atribuirea fiecarei harti aceasta codificare (L35-125).

Activitatile "Implementarea si utilizarea aplicatiilor si instrumentele pentru actualizarea, intretinerea datelor in cadrul bazei si bancii de date" si "Standardizarea datelor geospatiale la nivelul sectorului 4" aceste au in vedere o actualizare permanenta a bazei si bancilor de date acestea realizanduse intr-o concordanta permanenta intre GPS si caietul de teren realizat la fata terenului.

Ultimile doua activitati "Adoptarea si publicarea datelor geospatiale" si "Implementarea modelelor necesare interogarii acestora in intranet si internet", prin acestea de are invedere arhivarea datelor ptentru necesarul intern al primariei si publicarea sub forma electronica pentru utilizarea de catre populatie sub forma de harti de interogare.

V. Elaborarea bugetului

mii euro

VI.  Care este implementul proiectului

- unitatea de implementare, Primariei sectorului 4, formata din membrii echipei de proiect aflati in institutie pentru a sustine implementarea proiectului

- unitatea contractanta: oficiul de plati si contractare PHARE si care este responsabila de licitare, contractare, administrare si contabilizarea platilor atrase de derularea proiectului

VII.  Anexele proiectului

ANEXA 1: Repartizarea in timp si componente a activitatii proiectului:

ANEXA 2 Repartizarea componentelor in timp si pe resurse financiare