Evaluarea Riscului, in termeni extrem de tehnici, este definita ca "procesul sistematic pentru estimarea tuturor factorilor de risc semnificativi care intervin intr-un scenariu de expunere cauzat de prezenta de pericole". Mai generic, Evaluarea Riscului reprezinta estimarea consecintelor asupra sanatatii umane a unui eveniment cu potential daunator, in functie de probabilitatea ca aceste consecinte sa se verifice.
Instrumentul 'Analiza de Risc' pentru evaluarea siturilor contaminate este in prezent una dintre procedurile cele mai avansate pentru evaluarea gradului de contaminare a unei zone si pentru definirea prioritatilor si modalitatilor de interventie.
Aceasta evaluare de risc se efectueaza dupa realizarea Planului de Caracterizare pentru definirea obiectivelor de remediat si a prioritatilor de interventie pentru siturile prezente in registru.
Cu termenul "Analiza de Risc" se sintetizeaza toate investigatiile si evaluarile necesare pentru a stabili intr-un sit specific riscul existent cu privire la sanatatea publica si la mediul natural si construit. Estimarea trebuie sa fie condusa fie pentru conditiile actuale sau pentru variatiile cele mai probabile ale acestor conditii in viitor. Pentru fiecare sit specific aceasta metodologie consta in prevederea modalitatilor si timpilor in care poluarea prezenta in sit ar putea atinge populatia si componentele de mediu ale zonei, adica in identificarea specifica a receptorilor care pot fi atinsi de contaminare, a parcursurilor active de migrare pentru substantele contaminate si a traseelor de expunere activa pentru situl examinat.
Documentul "Standard guide for Risk Based Corrective Action Applied at Petroleum Release Sites-RBCA" (ASTM E-1739-95) a fost elaborat in Statele Unite de un grup de lucru coordonat de ASTM (American Society for Testing and Materials) si compus din reprezentanti ai industriei petrolifere, USEPA, Agentii statale de control, societati de consultanta asigurativa, bancara si de mediu. Documentul a introdus termenul "Risk-based corrective action" (RBCA) care se refera la o noua filozofie pentru gestiunea siturilor contaminate. Conform acestei abordari, descrisa intocmai in documentul ASTM E-1739, publicat in 1995 pentru indrumarea interventiilor de remediere a siturilor contaminate de hidrocarburi, toate deciziile legate de alocarea resurselor, urgenta interventiilor, nivelele de remediere si masurile de remediere, sunt bazate pe riscuri potentiale, prezente si viitoare, pentru sanatatea umana si resursele de mediu. Acest document a fost ulterior actualizat si integrat in ghidul PS104-98, care abordeaza mai general eliberarile de substante chimice (ASTM, 1998). Procedura RBCA se bazeaza pe considerarea riscului si expunerii, pentru evaluarea carora sunt prevazute urmatoarele activitati:
Gestiunea riscului
Evaluarea absoluta de risc este un proces stiintific care necesita, in aplicarea sa totala si riguroasa, un angajament tehnic si economic relevant, in conformitate cu marimea datelor necesare (si deci a investigatiilor, probelor si analizelor de unde acestea se obtin) si a elaborarilor matematice ulterioare.
Procedura RBCA face referire la o abordare graduala bazata pe trei nivele (de la nivelul 1 la nivelul 3) de evaluare diverse, care difera in mod esential ca timpi si resurse economice necesare. Trecerea la nivele succesive presupune o caracterizare mai cu atentie a sitului si abandonarea anumitor ipoteze conservative. Este important de subliniat ca gradul de protectie a sanatatii si a mediului nu variaza in diferitele nivele de analiza: cu cresterea nivelului de analiza creste numarul de date si investigatii necesare, si de asemenea cantitatea de resurse si eficienta interventiilor corective, in timp ce se reduc presupunerile si se mentine invariabil gradul de protectie a sanatatii oamenilor si a mediului.
In acest mod procedura RBCA isi propune sa furnizeze un instrument practic care sa poata fi folosit ca referinta, si pentru organismele de control si legislative, in vederea dezvoltarii de programe si interventii bazate pe evaluarea riscurilor.
In cele ce urmeaza sunt puse in discutie pe scurt conditiile la care se refera diferitele nivele prevazute de procedura RBCA.
Analiza de risc condusa la acest nivel se refera la conditiile generale de protectie a sitului. Consta intr-o evaluare screening bazata pe comparatia intre concentratiile de contaminant relevante in sit si concentratiile limita de risc generice. Conducand analiza de risc in modalitate inversa si asumand un set de parametri sito-generici si conservativi, sunt calculate valorile de screening (RBSL, Risk Based Screening Level) ale concentratiilor in factorii de mediu (sol, apa).
Pozitia punctului de expunere coincide cu originea de contaminare, prin urmare sunt considerate doar tintele on-site.
Nivelul 2 de analiza face referire la conditiile specifice ale sitului si este deci o evaluare mai detaliata. Prevede utilizarea de modele analitice pentru estimarea concentratiei la punctul de expunere considerand un mijloc omogen si izotrop. Se subliniaza ca acesta este nivelul de analiza cel mai larg utilizat in evaluarile specifice de risc ale sitului.
Aplicand analiza de risc in modalitate inversa, cu aceeasi abordare pentru calculul RBSL, dar utilizand un set de parametri sito-specifici, este posibil sa se determine asa-numitele SSTL (Site Specific Target Levels), adica valori de concentratie-obiectiv specifice pentru situl in examen. Acest nivel de analiza presupune ca subiectii receptori se pot gasi in corespondenta cu sursa (on-site) sau la o anumita distanta de sursa de contaminare (off-site).
Nivelul 3 de analiza permite o evaluare sito-specifica foarte detaliata. Utilizeaza modele de transport numerice si analize probabilistice care permit considerarea eterogeneitatii sistemului si generalizarea geometriei sursei poluante si a conditiilor din jur.
Aplicarea sa necesita insa o mai mare cunoastere a sistemului fizic si, in consecinta, o faza de "site assessment" mai aprofundata cu o mai mare cantitate de date.
Ca si pentru nivelul 2, pozitia punctului de expunere este cea efectiva sau potentiala si din aplicarea acestui nivel deriva Site Specific Target Levels (SSTL).
Analiza de risc este bazata pe Modelul Conceptual al sitului si pe rezultatele analizelor conduse in Planul de Caracterizare. Pe parcursul fazei de caracterizare a sitului este necesar sa se obtina valorile sito-specifice ale principalilor parametrii enumerati in cele ce urmeaza:
continutul de apa al diferitelor nivele litologice intalnite
Ori de cate ori nu este posibila obtinerea de masuri directe, aceste valori vor trebui presupuse pe baza valorilor obtinute pentru zonele limitrofe sau a valorilor reprezentative pentru situatii similare.
Datele de evidenta (care se obtin in banci de date acceptate de autoritatile competente) in definirea comportamentului in mediu ale substantelor investigate sunt:
solubilitate;
coeficient de difuzare in aer si apa;
greutate moleculara;
constanta legii lui Henry;
presiunea de vapori;
coeficient de repartitie octanol/apa (Kow);
coeficient de repartitie in substanta organica (Koc);
coeficient de adsorbtie pe suprafetele solide (Kd);
coeficienti de degradare chimica si biologica;
densitate si vascozitate pentru poluantii prezenti in faza separata de cea apoasa.
O presupunere fundamentala pentru aplicarea unui nivel 2 de analiza se refera la alegerea utilizarii de modele analitice pentru estimarea factorilor de transport al speciilor chimice contaminante prin diverse sectoare de mediu. Aceasta comporta o simplificare extrema a modelului conceptual al sitului si deci utilizarea unui numar redus de parametrii caracteristici [EPA, 1998].
In general, aplicarea de modele analitice presupune:
. simplificarea geometriei sitului;
. simplificarea proprietatilor fizice ale sectorului de mediu prin intermediul caruia se realizeaza migrarea;
. definirea simplificata a geologiei si hidrologiei sitului;
. independenta parametrilor de input comparativ cu variabila timp;
. reprezentarea simplificata a mecanismelor de transport si dispersie.
Aceste incertitudini insite in utilizarea modelelor analitice sunt compensate de conservatorismul fie al ecuatiilor "fate and transport" fie al parametrilor introdusi ca input.
Principalele avantaje ale modelelor analitice se refera la simplitatea de implementare si aplicare, la necesitatea de introducere ca input a unui numar limitat de parametrii, stabilitatea lor numerica si conservatorismul output-urilor.
O limitare importanta a modelelor analitice este ca, in anumite cazuri, sunt atat de simplificate pana la punctul de a neglija aspecte importante ale sistemului de mediu real. In sinteza, principalele limitari privesc:
imposibilitatea de reprezentare a proprietatilor unui mijloc eterogen;
imposibilitatea de a tine cont de variabilele temporale ale fenomenelor simulate;
incapacitatea de a tine cont de prezenta surselor multiple de contaminare;
. imposibilitatea de a tine cont de iregularitatile legate de geometria sitului si de sursa de contaminare.
Factorii de transport intervin in evaluarea expunerilor indirecte adica acolo unde eventualii contaminanti pot ajunge tintele doar prin intermediul migrarii din sectorul de mediu sursa a contaminarii. In analiza de risc acest aspect are o relevanta importanta datorita faptului ca o subestimare sau supraestimare a factorilor de transport conduce la valori ale riscului sau la obiective de remediat prea joase sau respectiv prea mari.
Stabilita concentratia sursei (Cs), se calculeaza concentratia punctului de expunere (Cpoe) prin intermediul urmatoarei formule:
Cpoe = FT x Cs
unde prin FT este indicat factorul transport, care tine cont de fenomenele de atenuare care intervin pe parcursul migrarii contaminantilor.
Trebuie amintit ca, referindu-ne in acest studiu la analiza de nivel 2, formulele pentru calculul factorilor de transport sunt de tip analitic. Se utilizeaza in schimb modele numerice in cazul in care se realizeaza un studiu de nivel 3.
In cele ce urmeaza sunt enumerati factorii de transport care intervin in procedura de analiza de risc nivel 2:
LF = factor de percolare in panza freatica din sol superficial si/sau profund;
DAF = factor de atenuare in panza freatica;
VF = factor de volatilizare de vapori din sol superficial;
In general, principalele presupuneri pe care se bazeaza algoritmii sunt urmatoarele:
concentratia de poluanti este uniform distribuita in sol si este constanta pe toata perioada de expunere;
sol omogen, izotrop (se exclud deci solurile poroase pe fisuri, care necesita modelare specifica corespunzatoare unui nivel 3 de analiza);
nu se considera fenomenele de biodegradare (cu exceptia DAF) sau mecanismele de degradare/transformare a substantelor poluante in sol, in solutie apa sau in faza de vapori.
Reconstructia lumii reale (naturale si antropice), a elementelor sale si a interactiunilor intre acestea, prin instrumente matematice, poarta numele de "modelare". Aceasta abstractie permite, plecand de la o geometrie reala si deci complexa, sa se dea viata unei scheme fizico teoretice simplificate.
In cadrul unei analize de risc sanitar legata de contaminarea unui sit, este necesar deci sa se identifice 'Modelul Conceptual al Sitului' (MCS). Aceasta elaborare este rezultatul investigatiilor si analizelor de caracterizare a sitului si definirea sa cuprinde in esenta reconstructia caracterelor celor trei componente principale care constituie analiza de risc:
Sursa de contaminare
2) Traseul migrarii
3) Tintele contaminarii
Sursa de contaminare
Pentru a aplica procedura Analiza de risc este necesar sa se urmeze o schematizare conceptuala si fizica a elementelor din lumea reala printre care, in principal, geometria sitului si a sursei de contaminare.
In particular, sursa de contaminare se diferentiaza in sursa primara si sursa secundara [ASTM E-1739-95]. Sursa primara este reprezentata de elementul care este cauza poluarii (ex. Acumularea de deseuri); cea secundara este identificata cu sectorul de mediu obiect al poluarii (sol, apa, aer). Sursa secundara se poate gasi in doua sectoare de mediu, adica:
. zona nesaturata, la randul
sau clasificabila ca sol superficial (SS), cuprins intre 0 si
. zona saturata, sau apa subterana (GW).
In conformitate cu standardele de referinta, procedura de analiza de risc este aplicata referindu-se exclusiv la sursa secundara de contaminare. Prin urmare, toti parametrii aferenti sursei se refera la sectorul de mediu (sol superficial, sol profund si panza freatica) subiect al contaminarii.
In ceea ce priveste determinarea geometriei sursei fie in zona nesaturata sau in cea saturata se prevad urmatoarele:
. in vederea unei corecte evaluari a expunerii se precizeaza ca documentele US.EPA (A Supplemental Guidance to RAGS: Calculating the Concentration Term [1992], Soil Screening Guidance: User's Guide [1996]) considera sursa contaminarii pentru receptori on-site ca Zona de Expunere (Exposure Area). In interiorul acestei zone se presupune ca un receptor se misca intamplator pe parcursul intregii perioade de expunere (Durata de Expunere, ED) parcurgand in aceeasi perioada de timp fiecare punct al zonei. Desi receptorul poate in realitate sa nu aiba un comportament absolut cazual in interiorul zonei de expunere, presupunerea ca fractiunile de timp petrecute in fiecare parte a zonei sa fie egale rezulta precauta.
. pe baza definirii zonei de expunere
documentele US.EPA (A Supplemental Guidance to RAGS: Calculating the
Concentration Term [1992], Soil Screening Guidance: User's Guide [1996]) identifica
o zona minima de expunere sub care nu se poate considera in mod
normal ca receptorul poate ramane pe toata durata de expunere
(ED). Valoarea sugerata pentru aceasta zona minima de
expunere este de
Cel mai bun criteriu pentru identificarea parametrilor geometriei sitului este acela de a efectua masurari directe. In cazul in care acestea sunt disponibile, calculul valorii reprezentative a se introduce in procedura de analiza de risc este urmatorul:
Daca numarul datelor disponibile este inferior la 10 (N < 10), va fi selectata valoarea cea mai conservatoare, care coincide cu valoarea maxima sau minima conform parametrului in examinare;
Daca numarul datelor disponibile este mai mare sau egal cu 10 (N ≥ 10), atunci:
o daca valoarea minima este in mare parte conservativa, se selectioneaza ca valoare reprezentativa Lower Confidential Limit al 95% (LCL95%);
o daca valoarea maxima este in mare parte conservativa, se selectioneaza ca valoare reprezentativa Upper Confidential Limit al 95% (UCL95%).
In cazul in care nu sunt disponibile masurari directe, se procedeaza asa cum este indicat in cele ce urmeaza:
Ori de cate ori sunt disponibile, se utilizeaza date istorice derivand din bibliografia referitoare la studiile realizate anterior pe zona in examinare, cu conditia sa fie date credibile si provenind din surse acreditate;
In absenta datelor istorice, se aplica, unde este posibil, criterii de estimare indirecta.
Trasee de Migrare/Parcursuri de expunere
Traseele si modalitatile de expunere sunt cele prin care tinta potentiala intra in contact cu speciile chimice contaminante. Este o expunere directa daca traseul de expunere coincide cu sursa de contaminare; o expunere indirecta este in cazul in care contactul receptorului cu substanta poluanta vine ca urmare a migrarii acestuia si deci se realizeaza la o anumita distanta de sursa. In general, traseele de migrare pot fi impartite in urmatoarele categorii:
sol superficial (SS)
sol profund (SP)
aer outdoor (AO)
aer indoor (AI)
panza freatica (GW).
Fiecarui traseu de migrare pot sa-i corespunda mai multe cai de expunere. In particular:
solului superficial
contact dermic;
ingerare sol;
inhalare pulberi indoor;
inhalare pulberi outdoor;
inhalare vapori indoor;
inhalare vapori outdoor;
ingerare apa cu scop potabil;
solului profund
inhalare vapori indoor;
inhalare vapori outdoor;
ingerare apa cu scop potabil;
panzei freatice
inhalare vapori indoor;
inhalare vapori outdoor;
ingerare apa cu scop potabil.
Tinte ale contaminarii
In privinta tintelor contaminarii, in vederea executarii unei analize de risc sanitar, acestea sunt exclusiv umane. Acesti receptori se diferentiaza in functie de:
localizarea lor: intr-adevar trebuie luati in considerare in analiza toti receptorii umani cuprinsi in zona logica de influenta a sitului potential contaminat. In acest cadru, se definesc:
tinte on-site: receptori postati in corespondenta cu sursa de contaminare
tinte off-site: receptori postati la o anumita distanta de sursa de contaminare
destinatia utilizarii solului: in documentul prezent, tipurile de utilizare a solului sunt diferentiate in:
Rezidentiale, destinate persoanelor, fie adulti sau copii;
Recreativ, destinate persoanelor, fie adulti sau copii;
Industriale/Comerciale, destinate exclusiv persoanelor adulte.
Se subliniaza ca, prin tinta copii, in absenta datelor de expunere sito-specifice, se inteleg indivizi cu o varsta cuprinsa intre 0 - 6 ani.
Un scenariu de expunere este Rezidential cand in interiorul sau sunt prezente locuinte care sunt sau vor putea fi locuite. In acest teritoriu, rezidentii sunt in contact frecvent cu poluantii prezenti, angajarea de substante poluante este zilnica si pe termen lung cu posibilitatea deci de a genera riscuri ridicate de expunere.
Prin Recreativ se intelege un teren oarecare in care persoanele petrec o perioada limitata de timp jucandu-se, pescuind, la vanatoare sau dezvoltand o oricare activitate externa. Din moment ce pot fi incluse activitati foarte diferite intre ele este necesara o descriere sito-specifica pentru a defini gama de valoare a diferitilor coeficienti de expunere, care pot fi si foarte diferiti intre ei.
In scenariul de expunere Comerciala/Industriala persoanele expuse la cel mai mare risc de contaminare sunt lucratorii prezenti in sit, care sunt expusi contaminarii practic cu frecventa zilnica. Dezvoltand activitati fizice solicitante, lucratorii prezenti in sit vor fi in mare parte expusi la determinate cai expozitive.
Este necesara reperarea informatiilor specifice privind zona investigata cu scopul de a defini receptorii. Unele din aceste informatii se refera la:
utilizarea actuala a sitului si destinatia de utilizare prevazuta de instrumentele urbanistice;
utilizarea solului in jurul sitului (rezidentiala, industriala, comerciala, agricola, recreativa);
prezenta de puturi cu utilizare hidropotabila si de corpuri hidrice superficiale;
utilizarea apelor superficiale (potabila, irigatii, recreativ);
distributia populatiei rezidente si a altor activitati antropice.
In particular, daca cele doua destinatii ale utilizarii sitului (actuala si viitoare) nu coincid si este prevazuta o schimbare a destinatiei utilizarii sitului de la un scenariu mai putin restrictiv la un scenariu mai restrictiv, va fi necesar sa se prevada realizarea unei analize de risc interogativa in momentul concretizarii schimbarii de destinatie si/sau de utilizare a sitului. In instrumentele de planificare urbanistica trebuie sa se pastreze inregistrari ale rezultatelor privind analiza de risc realizata.
Riscul (R), ca definitie derivata initial din procedurile de siguranta industriala, este inteles ca simultaneitatea probabilitatii de intamplare a unui eveniment daunator (P) si a importantei daunei provocate de acelasi eveniment (D):
R = P × D
In cazul siturilor poluate, probabilitatea (P) de producere a unui eveniment este evidenta (P=1), factorul de periculozitate este dat de toxicitatea poluantului (T [mg/kg d]-1 ) si factorul de contact este exprimat in functie de debitul efectiv de expunere (E [mg/kg d]), pentru care, in general, riscul (R) derivant dintr-un sit contaminat este dat de urmatoarea expresie:
R = E × T
unde E ([mg/kg d]) reprezinta angajamentul persistent zilnic de contaminant (debit efectiv de contaminare) si T ([mg/kg d]-1) toxicitatea aceluiasi. Rezultatul R, este apoi confruntat cu criteriile de acceptabilitate individuale si cumulative ale riscului sanitar, pentru a decide daca exista conditii in masura sa cauzeze efecte nocive pentru sanatate.
Factorul E [mg/kg d)], adica angajamentul persistent zilnic de contaminant, este dat de produsul intre concentratie, calculata in corespondenta cu punctul de expunere (Cpoe) si debitul efectiv de expunere (EM), care poate reprezenta cantitatea de sol ingerata, de aer inhalat sau de apa contaminata bauta pe zi pe unitate de greutate corporala:
E = Cpoe x EM
Pentru determinarea acestora este necesar sa se defineasca modelul conceptual al sitului.
Evaluarea debitului efectiv de expunere EM se traduce in estimarea dozei zilnice a matricei de mediu considerata, care poate fi angajata de receptori umani identificati in modelul conceptual.
Estimarea debitului efectiv de expunere EM are, in general, caracter conservator conform principiului expunerii maxime posibile (RME, sau 'Reasonable Maximum Exposure'). RME reprezinta valoarea care produce cel mai mare grad de expunere care in mod logic se asteapta sa se intalneasca in sit. Fiecare RME este specific parcursului de expunere. Motivul pentru care este utilizat RME este acela de a gasi o valoare care, chiar respectand o situatie conservatoare, sa nu fie in afara gamei posibile de variatie a factorilor expozitivi.
Ecuatia generica pentru calculul debitului efectiv de expunere EM [mg/kg/zi] este urmatoarea:
EM = CR x EF x ED
BW x AT
unde CR este rata de contact cu mijlocul contaminat, specific pentru fiecare parcurs de expunere, EF frecventa de expunere, ED durata de expunere, BW greutatea corporala; cu simbolul AT se indica timpul mediu de expunere al unui individ sau a unei substante date. Pentru substantele cancerigene expunerea este calculata pe baza duratei medii de viata (AT = 70 ani), in timp ce pentru cele necancerigene este mijlocita pe baza perioadei de expunere.
Se considera oportuna evidentierea criteriilor fundamentale pe care se bazeaza procedura de analiza a riscului, criterii valide fie in cazul aplicarii modalitatii directe sau in aplicarea modalitatii inverse:
principiul cazului in mod logic cel mai rau ("Reasonable Worste Case") care se refera la toate fazele de aplicare a procedurii si trebuie mereu sa ghideze alegerea intre alternativele posibile;
principiul expunerii maxim posibile in mod logic ("Reasonable Maximum Exposure"), care prevede in relatie cu parametrii de expunere angajamentul de valori logic conservatoare in vederea prevenirii rezultatelor asiguratorii pentru tutela sanatatii umane.
Procedura de analiza absoluta de risc poate sa aiba un dublu obiectiv final: estimarea cantitativa a riscului pentru sanatatea umana a unui sit specific, in termeni de evaluare a consecintelor legate de situatia sa de poluare, si identificarea valorilor de concentratie acceptabile in sol conditionate de conditiile specifice ale sitului singular care constituie obiectivele de remediat specifice sitului (Concentratii Limita de Risc, CSR). Cele doua rezultate deriva din aplicarea procedurii conform a doua modalitati distincte: modalitatea directa (forward mode) sau inversa (backward mode).
Se noteaza ca analiza de risc absoluta este adresata evaluarii riscurilor cronice sau pe termen lung asociate contaminarii prezente in matricile de mediu (sol superficial, sol profund, ape subterane, ape de suprafata) datorate uneia sau mai multor surse identificabile si delimitabile si nu evaluarii riscurilor derivate din expunerea acuta sau profesionala la locurile de munca, pentru care se face trimitere la normele specifice.
Asadar procedura descrisa nu se aplica in urmatoarele situatii:
- evaluarea eficientei/eficacitatii interventiilor de punere in siguranta de urgenta si/sau a interventiilor care implica expunerea pe termen scurt;
- evaluarea riscului pentru om asociat situatiilor de contaminare difuza (izvoare neidentificabile si delimitabile, de exemplu: contaminare derivand din practici agricole);
- evaluarea sigurantei in santierele de lucru;
- evaluarea riscului potential pentru om asociat prezentei de valori de fond.
Riscul cancerigen
Calculul riscului se diferentiaza dupa poluant care poate fi cancerigen sau necancerigen. Efectele cancerigene sunt cuantificate prin intermediul estimarii probabilitatii sau riscului crescut de a contacta cancerul pe parcursul vietii din cauza expunerii la un potential agent cancerigen.
Ecuatia care permite calculul riscului cancerigen este urmatoarea:
R = E x SF
unde R (Riscul [adim]) reprezinta probabilitatea de cazuri de crestere a tumorii pe parcursul vietii, cauzate de expunerea la substanta, in confruntare cu conditiile de viata normale, SF (Slope Factor [mg/kg d]-1) indica probabilitatea de cazuri de crestere a tumorii pe parcursul vietii pe unitate de doza.
In cele ce urmeaza sunt prezentate trei opinii cu privire la riscul cancerigen, derivand din valori furnizate in literatura pentru cazuri reale de aplicare a analizei de risc:
risc R < 1x 10-6 (riscul de crestere este pentru un individ sub 1.000.000) este considerat nul sau nesemnificativ si nu este intreprinsa nici o actiune de remediere;
risc cuprins intre 1x10-6 si 10-4 (de la 1/1.000.000 la 1/10.000) necesita actiuni de remediere care sunt evaluate de la caz la caz;
risc R > 1x10-4 (1/10.000), actiune de remediere necesara cu siguranta, pentru aducerea valorii riscului in intervalul de acceptabilitate.
Riscul necancerigen
Potentialele efecte necancerigene (cronice, sub-cronice sau acute) sunt evaluate prin calculul indicelui de risc cronic (hazard index); pentru fiecare compus de interes si cale de expunere, indicele de risc cronic este exprimat ca raport intre doza introdusa si cea de referinta:
HI = E / RfD
unde HI (Hazard Index [adim]) este un 'Indice de Risc' care exprima cu cat expunerea la substanta depaseste doza tolerabila sau de referinta, RfD (Reference Dose [mg/kg d]) este estimarea expunerii medii zilnice care nu produce efecte adverse apreciabile asupra organismului uman pe parcursul vietii.
Doza de referinta (RfD) constituie valoarea limita de introducere indicata in mod conservativ si trebuie sa rezulte superioara dozei efectiv introdusa. Asadar, indicele de risc trebuie sa fie < 1, astfel incat sa nu existe posibilitatea de efecte adverse pentru sanatatea umana.
Riscul pentru sanatatea umana este apoi diferentiat intre individual si cumulativ. Se defineste:
. Riscul si indicele de pericol individual (R si HI): riscul datorat unui singur contaminant pentru una sau mai multe cai de expunere.
. Riscul si indicele de pericol cumulativ (RTOT si HQTOT): riscul datorat cumularii efectelor mai multor substante pentru una sau mai multe cai de expunere.
Pentru substantele cancerigene valorile de risc considerate tolerabile sunt:
substante cancerigene: TR = 10-6 (valoare individuala)
substante cancerigene: TRCUM = 10-5 (valoare cumulativa)
Pentru substantele necancerigene valorile de risc considerate tolerabile sunt:
substante necancerigene: THI = 1 (valoare individuala)
substante necancerigene: THQCUM = 1 (valoare cumulativa)
Software-urile utilizate in principal in cadru national si international pentru realizarea de analize de risc de nivel 2 in cadrul activitatilor de remediere a siturilor contaminate sunt:
ROME versiunea 2.1
BP-RISC versiunea 4.0
GIUDITTA versiunea 3.0
RBCA Tool Kit versiunea 1.2
Trebuie luat in considerare ca un software pentru realizarea unui nivel 2 de analiza de risc consta esential in implementarea unui cod al unei proceduri de analiza de risc; totusi structura tuturor software-urilor examinate poate fi schematizata in urmatoarele puncte:
Introducerea proprietatilor specifice si geometrice ale sitului si sursei;
Introducerea concentratiei reprezentative;
Selectionarea poluantilor si definirea proprietatilor chimico-fizice si toxicologice;
Identificarea cailor de migrare si de expunere in concordanta cu modelul conceptual;
Calculul factorilor de transport al contaminantilor pentru diferite cai de migrare;
Calculul expunerii, notarea parametrilor de expunere si a concentratiei la punctul de expunere;
Calculul Riscului, notarea expunerii si a proprietatilor toxicologice.
Toate software-urile concorda in mod substantial in ecuatiile de utilizat pentru calculul expunerii prin intermediul diferitelor modalitati prevazute si propun acelasi criteriu pentru calculul riscului R si al indicelul de pericol individual HQ. Software-urile se diferentiaza in schimb prin valoarea parametrilor de expunere a se utiliza in interiorul ecuatiilor pentru calculul factorilor de expunere. Intr-adevar, fiecare software contine o baza de date de valori pentru toti parametrii necesari pentru calculul riscului (ex. parametri de expunere, parametri chimico-fizici, toxicologici, geologici).
Pentru o utilizare corecta a software-urilor mentionate se face trimitere la manualele de utilizare respective.
Anexa 1: Fisa pentru inventarierea siturilor industriale potential contaminate
Anexa 2: Fisa pentru inventarierea depozitelor de deseuri necontrolate
Anexa 3: Fisa pentru inventarierea depozitelor de deseuri abandonate
Anexa 4: Fisa pentru relevarea non-conformitatilor de mediu intalnite pe teritoriu
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
