IMBUNATATIREA SI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT, ENERGETICE ENERGIE SI ASIGURAREA PROTECTIEI MEDIULUI

FUNDAMENTARE

Prioritatea 2 are drept scop imbunatatirea infrastructurii nationale de transport, energie si mediu, in vederea rezolvarii principalelor probleme in domeniu si valorificarii oportunitatilor existente. De asemenea, va completa actiunile prevazute de alte prioritati. In mod concret, aceasta prioritate vizeaza: 1) extinderea oportunitatilor de dezvoltare, 2) imbunatatirea canalelor de distributie ale intreprinderilor (in special in sectorul agricol), 3) valorificarea infrastructurii de transport, in vederea cresterii mobilitatii fortei de munca, 4) valorificarea infrastructurii de transport, energie si mediu pentru atragerea activitatilor productive, 5) valorificarea oportunitatilor create de investitiile de mediu pentru atragerea activitatilor productive, 6) valorificarea oportunitatilor create de investitiile de mediu pentru crearea unei piete de bunuri si servicii ecologice.

Extinderea oportunitatilor de dezvoltare in intreaga tara. Lipsa sau slaba dezvoltare a infrastructurii este recunoscuta ca unaul din principalele bariere in calea valorificarii oportunitatilor de crestere economica. Exemplele variaza de la marile orase, carora le lipseste o retea de apa potabila adecvata, la lipsa sau slaba alimentare cu energie si apa in zonele rurale, la statiunile balneare si turistice putin accesibile turistilor straini din cauza unui sistemul de drumuri insuficient dezvoltat. Daca nu se rezolva aceste importante probleme, masurile prevazute la prioritatea 1 pentru atragerea investitorilor straini si autohtoni, vor avea un efect limitat.

Imbunatatirea canalelor de distributie ale intreprinderilor. Romania este integrata din ce in ce mai mult intr-un sistem productiv global, caracterizat prin raspandirea tehnicilor de productie fara stocuri intermediare si prin scaderea timpului scurs intre productie si livrare. In acest context, investitiile in infrastructura de transport si imbunatatirea accesibilitatii sunt esentiale pentru asigurarea competitivitatii sistemului productiv. Acest lucru este valabil pentru intreaga tara, insa problema accesului in zonele rurale este mai acuta si reprezinta o piedica in calea dezvoltarii acestor zone, in distribuirea produselor agricole, in special a celor proaspete. Aceasta problema va fi prezentata mai detaliat sub prioritatea 4.

Valorificarea infrastructurii de transport, in vederea cresterii mobilitatii fortei de munca. InO caracteristica a economieia romaneastisca este absenta unei nu exista o piata piete regionalae a muncii bine definitea. In consecinta, perturbatiile pietei muncii in anumite judete au ca efect migrarea in zone indepirtate si depopulare sau intoarcerea la agricultura de subzistenta in cadrul aceluiasi judet. Aceasta se datoreaza conexiunilor slabe dintre judetele aceleiasi regiuni si lipsei facilitatilor de transport, care sa raspunda necesitatilor inter-judetene. Investitia in infrastructura de transport este astfel o componenta cheie a strategiei prezentate sub prioritatea 5.

Valorificarea infrastructurii de transport, energie si mediu pentru atragerea activitatilor productive. Existenta si fiabilitatea utilitatilor publice (mai ales alimentarea cu energie electrica) este o conditie de baza in planificarea investitiilor in orice zona. In acest sens, actiunile care se desfasoara sub aceasta prioritate si sub prioritatea 1 (in special parcurile de afaceri) trebuie sa fie strict coordonate si sa actioneze in sinergie.

Valorificarea oportunitatilor create de investitiile de mediu pentru atragerea activitatilor productive. Investitiile de mediu nu reprezinta doar un cost neamortizabil impus de conformarea cu standardele UE, ci si o oportunitate de crestere economica, deoarece creste atractivitatea localitatilor (sanatate, calitatea vietii) si inlatura obstacolele din calea dezvoltarii (cazul turismului). Actiunile de conformare cu standardele de mediu pot stimula inovarea tehnologica si productia cu valoare adaugata ridicata si se pot corela cu schemele de certificare ISO 14000, prevazute sub prioritatea 1.

Valorificarea oportunitatilor create de investitiile de mediu pentru crearea unei piete de bunuri si servicii ecologice. Investitiile de mediu vor crea conditiile pentru dezvoltarea unei piete pentru bunuri si servicii ecologice (de obicei cu valoare adaugata ridicata) si vor stimula crearea unei industrii a mediului. De asemenea, va reprezenta un stimulent pentru a investi in cercetare si dezvoltare, completand astfel, substantial, initiativele deja existente sub prioritatea 1.

OBIECTIVE

Obiectivul global al acestei prioritati – „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, energie si asigurarea protectiei mediului” este de a asigura infrastructura de baza si conditiile naturale pentru o crestere economica durabila si imbunatatirea calitatii vietii. Acest lucru se va realiza prin combinarea a trei efecte simultane:

a)     contributia directa la cresterea economica, prin impactul cererii pe termen scurt, dar mai ales, indirect, prin efectele ofertei pe termen lung, care vor modificaa structura costurilor agentilor economici ;

b)     promovarea integrarii Romaniei in economia internationala, prin promovarea fluxurilor transfrontaliere de persoane si marfuri, asigurand in acelasi timp conformitatea cu standardele internationale in domeniul energiei si mediului;

c)     asigurarea sustenabilitatii cailor de crestere economica din punct de vedere al mediului a cailor de crestere economica.

Obiectivele specifice legate de infrastructura de transport pot fi sintetizate in urmatoarele puncte:

• Imbunatatirea gradului general de accesibilitate a tarii si integrarea ei in economia globala prin reducerea timpului mediu de parcurs catre toate destinatiile din tara;
• Asigurarea unei dezvoltari echilibrate a diverselor modalitati de transport si promovarea transportului inter-modal;
• Imbunatatirea calitatii si eficientei serviciilor de transport;
• Asigurarea  durabilitatii serviciilor de transport din punct de vedere al mediului inconjurator.

Mai concret, imbunatatirea accesibilitatii tarii ar trebui sa aiba ca rezultat o crestere a volumului de marfuri si persoane care intra si ies din tara de la pana in 2006.

Dezvoltarea echilibrata a sistemului de transport trebuie sa conduca la o pondere ridicata a transportului feroviar si respectiv a celui fluvial in totalul transportului de marfuri si persoane.

Calitatea si eficienta serviciilor de transport necesita multiple criterii de masurare. Referitor la calitate, se va tine cont de gradul de satisfacere a nevoilor pasagerilor fata de diferitele modalitati de transport, in timp ce eficienta va fi masurata in principal ca media costurilor de transport per km, luand in considerare, atunci cand este cazul, subventiile de stat. Pentru ambele criterii, obiectivul acestei perioade de programare este de a mentine, cel putin, nivelurile existente.  

In final, asigurarea durabilitatii transportului din punct de vedere al mediul inconjurator trebuie sa aiba ca rezultat stabilizarea cantitatii de emisii provenind din transport de-a lungul perioadei de programare, urmarind, in mare, cerintele pe termen lung ale protocolului de la Kyoto.

Infrastructura energetica a Romaniei trebuie sa satisfaca necesarul de energie al tarii pentru urmatorii ani. Aceasta se va realiza prin combinarea factorilor de crestere a PIB si reducerea intensitatii energetice pana la un nivel apropiat de cel european, prin aplicarea tehnicilor de economisire a energiei. Necesarul tot mai mare de energie va trebui acoperit prin combinarea unor surse de energie durabile si conventionale precum li prin valorificarea surselor de energie regenerabile care in acelasi timp sa reduca dependenta Romaniei de alte tari. Obiectivele specifice pentru infrastructura energetica pot fi sintetizate astfel:

• Cresterea cantitatii de energie furnizata;
• Imbunatatirea eficientei energetice, atat in sectorul producerii de energie, precum si al sectoarelor industriale intensive in energie si al gospodarilor (in concordanta cu Strategia Nationala privind Eficienta Energetica)Reducerea dependentei de alte tari prin exploatarea resurselor interne;

Reducerea dependentei de alte tari prin exploatarea resurselor interne, inclusiv prin promovarea surselor de energie regenerabile (in concordanta cu Strategia de capitalizare a acestor resurse, aprobat in 2003);Promovarea surselor de energie regenerabile si durabile cu scopul de a atenuarii impactul asupra mediului.

Infrastructura de mediu din Romania este insuficient dezvoltata, datorita neglijarii in trecut a aspectelor legate de mediu. Romania nu dispune inca de sisteme adecvate pentru managementul anumitor factori de mediu (deseuri, apa potabila, apa reziduala) si nici de o abordare sistematica a riscurilor legate de mediu (inundatii, zone contaminate, zone industriale care au un grad mare de risc, etc). Pe de alta parte, zonele necontaminate, peisajele unice si bogata diversitate biologica (parcuri si rezervatii naturale) reprezinta un potential deosebit care poate fi exploatat pentru dezvoltarea turistica a tarii. Aceasta necesita insa un minim de investitii in domeniul protectiei mediului si conservarii naturii, dar si intarirea capacitatii industriale pentru administrarea ariilor protejate si a infrastructurii de transport aferente..

Obiectivele specifice legate de infrastructura de mediu pot fi sintetizate in urmatoarele puncte:

• Dezvoltarea de sisteme de management ale resurselor naturalede apa;

Dezvoltarea sistemului de management al deseurilor;

• Imbunatatirea procesului de prevenire a riscurilor de mediu;
• Extinderea actiunilor de conservare a naturii si de protectie a mediului.

Mai concret:

Dezvoltarea de sisteme de management pentru resursele de apa trebuie sa aiba ca rezultat o crestere a populatiei cu acces continuu la apa potabila de calitate si o crestere a volumului de apa reziduala tratata inainte de a ajunge in receptorii naturali.

Dezvoltarea sistemelor de management al deseurilor ar trebui de asemenea sa conduca la o crestere a ponderii deseurilor eliminate prin sisteme de management ecologice, sigure din punct de vedere al mediului, si la o crestere a cantitatii de deseuri municipale reciclate de la 2% in totalul reziduurilor urbane la minim 10 % pana in 2006.

Imbunatatirea procesului de prevenire a riscurilor de mediu trebuie sa aiba ca rezultat actiuni preventive intreprinse asupra suprafatelor considerate a fi expuse potentialelor riscuri de mediu, reabilitarea a 1000 ha din cele 10.000 ha situri industriale poluate, zone industriale si foste zone militare puternic poluate, precum si masuri in cazul a 44 intreprinderi industriale si producatorii de energie cu emisii periculoase, pentru a le aduce in limitele prevazute de reglementarile UE;

Extinderea actiunilor de conservare a naturii si de protectie a mediului va avea ca rezultat investitii pentru conservarea naturii (parcuri si rezervatii naturale, inclusiv impaduriri).

STRATEGIE

Prezentare generala

Din cele prezentate mai sus si datorita importantei pe care o are infrastructura, precum si in calitatea sa de conditie esentiala in realizarea obiectivelor celorlalte prioritati, apare necesitatea de a concentra pentru aceasta prioritate o parte importanta a resurselor publice pentru investitii din PND 2004-2006. Totusi, in ciuda acestui efort public investitional, se cunoaste faptul ca fondurile publice ar putea fi insuficiente, astfel incat se va urmari vor implicarea investitiilore private si a operatorilori privati, precum si, ori de cate ori este posibil, scheme de concesionare si alte forme de finantare a proiectelor.

Strategia se va baza pe o combinare a principiilor comune si celor specifice sectorului.In implementarea strategiei se vor urmari respectivele principiile operationale generale

Concentrarea activitatilor la un numar limitat de interventii prioritare cu privire la obtinerea unui maxim de efecte sinergice;

Sustinere financiara in conformitate cu cerintele de eficienta a costurilor;

Operativitate in elaborarea si implementarea proiectelor;

Folosirea de cate ori este posibil a inovatiilor tehnologice.

In ceea ce priveste sectorul transportului si energiei, strategia se va baza pe un mixt echilibrat de noi initiative si pe mentirea/imbunatatirea facilitatilor existente. Atat infrastructura rutiera, cat si cea feroviara sunt insufficient dezvoltate, mai ales in ceea ce priveste autostrazile, iar infrastructura rutiera existenta trebuie reabilitata, pentru a putea fi adusa la conditiile cerute de transportul intensiv de marfuri. Stocul feroviar trebuie, de asemenea, reabilitat, ca de altfel si serviciile feroviare ce trebuie modernizate. Restructurarea sectorului energetic va necesita o combinare a capacitatii de productie extinse si modernizate cu eforturile de crestere a eficientei incluzand o revizuire a sistemului de incalzire si inchiderea capacitatilor depasite. In domeniul mediului, s-au intreprins actiuni in domeniul poluarii apei si aerului ce vor trebui completate cu actiuni proactive in ceea ce priveste poluarea industriala si a aerului (inclusiv deseuri, impachetare si reciclare), astfel incat sa se respecte prevederile acquis-ului UE.

Infrastructurile rutiera si feroviara sunt distribuite relativ armonios pe teritoriul tarii, dar trebuie intreprinse in continuare actiuni pentru a valorifica acest avantaj si pentru a dezvolta un transport inter-modal, o retea de transport diversificata care sa permita transportul materiilor prime si produselor la costuri scazute. Aceasta implica necesitatea ca, pe termen lung, sa se stabileasca un echilibru  intre transportul feroviar si cel rutier, dar sa fie exploatate si alte oportunitati ale Romaniei, in special transportul maritim si cel fluvial, care a fost perturbat datorita razboiului din Yugoslavia si care nu si-a revenit in totalitate, si porturile maritime. In domeniul energiei se vor intreprinde eforturi pentru a asigura servicii universale. Investitiile de mediu vor reflecta prioritatile locale.

In ceea ce priveste utilizarea fondurilor UE, Strategia ISPA si prin prioritatile definite in cadrul acesteia va reprezenta principalul document politic de referinta pentru interventii la scarla mare in domeniul transportului si mediului. Departajarea intre masurile in infrastructura finantate prin ISPA si cele finantate prin PHARE CES ramane cea utilizata in perioada anterioara de programare, fondurile PHARE fiind alocate in special masurilor de infrastructura locala, care vor fi detaliate in cadrul Prioritatii 5. Implementarea strategiei va necesita o combinare a activitatilor implementate atat la nivel central, cat si la nivel local. In particular, acele actiuni care se intentioneaza a avea in special un impact local vor fi abordate in cadrul prioritatii de dezvoltare regionala si vor fi luate in considerare prioritatile identificate in planul de actiune local/regional de protectia mediului, iar actiunile care se intentioneaza a avea un impact la nivel national vor fi gestionale la nivel central.. Criteriul de selectie a proiectelor PHARE CES, impreuna cu sinergiile cu ISPA, vor da o importanta deosebita promovarii dimensiunii regionale si stabilirii de legaturi de cooperare intre judete.

Strategia nationala de dezvoltare a infrastructurii si protectia mediului se bazeaza pe combinarea investitiilor cu masurile „soft” aferente, pentru a asigura rezultate maxime. Mai concret, investitiile in infrastructura de transport sunt insotite de restructurarea Societatii Nationale a Cailor Ferate din Romania, implicarea operatorilor privati, precum si de o imbunatatire a sistemului de management al porturilor. Reforma din sectorul energetic va continua prin accelerarea privatizarii productiei si distributiei de energie[1], prin infiintarea de parteneriate publice-private, precum si prin liberalizarea pietei energetice printr-un sistem de piata libera prin doua canale pentru producere si distribuire de energie, incluzand un mecanism pilot de bursa a energiei electrice )in concordanta cu HG nr. 890/2003 privind sectorul energetic). Mai mult, Romnia va inregistra progrese in vederea alinierii la structurile pietei libere prevazute de directivele europene privind gazele si energia. In sfarsit, va continua procesul de deconcentrare catre autoritatile locale a responsabilitatilor in domeniul protectiei mediului asadar deciziile din acest sector pot fi luate la un nivel mult mai apropiat de sursa, concomitent cu atragerea investitiilor private in sectorul utilitatilor publice. Strategia detaliata aici se refera doar la investitiile publice, masurile „soft” fiind tratate in documentele politice relevante.

Prezentare detaliata

In ceea ce priveste sectorul transportului si energiei, strategia se va baza pe un mixt echilibrat de noi initiative si pe mentirea/imbunatatirea facilitatilor existente. Atat infrastructura rutiera, cat si cea feroviara sunt insufficient dezvoltate, mai ales in ceea ce priveste autostrazile, iar infrastructura rutiera existenta trebuie reabilitata, pentru a putea fi adusa la conditiile cerute de transportul intensiv de marfuri. Stocul feroviar trebuie, de asemenea, reabilitat, ca de altfel si serviciile feroviare ce trebuie modernizate. Restructurarea sectorului energetic va necesita o combinare a capacitatii de productie extinse si modernizate cu eforturile de crestere a eficientei incluzand o revizuire a sistemului de incalzire si inchiderea capacitatilor depasite. In domeniul mediului, s-au intreprins actiuni in domeniul poluarii apei si aerului ce vor trebui completate cu actiuni proactive in ceea ce priveste poluarea industriala si a aerului (inclusiv deseuri, impachetare si reciclare), astfel incat sa se respecte prevederile acquis-ului UE.

Strategia se va baza pe o combinare a principiilor comune si a consideratiilor specifice sectoarelor. In implementarea strategiei, se vor respecta urmatoarele principii operationale comune:

Concentrarea activitatilor intr-un numar limitat de domenii de interventie, in vederea obtinerii unor efecte maxime;

Asigurarea sustinerii financiare si a eficientei actiunilor;

Rapiditate in procesul de pregatire si implementare a proiectelor;

Acordarea prioritatii, acolo unde este posibil, tehnologiilor inovatoare.

In domeniul infrastructurii de transport se va acorda prioritate imbunatatirii accesibilitatii tarii, prin investitii in coridoarele retelei Pan-europene. Distributia echilibrata a modurilor de transport va fi asigurata prin investitii prioritare in reabilitarea si modernizarea sistemului feroviar, precum si in dezvoltarea sistemului de transport pe Dunare. Acestea vor fi completate de investitii in platformele intermodale de-a lungul principalelor porturi la Dunare. Calitatea si eficienta sistemului de transport vor fi abordate in principal prin interventii specifice pentru modernizarea tehnologica a aeroporturilor si a echipamentelor feroviare. In aceasta perioada de programare, obiectivul legat de asigurarea durabilitatii transportului din punct de vedere al mediul inconjurator va fi urmarit prin realizarea la nivel local de drumuri de centura si de ocolire, pentru a reduce poluarea in zonele urbane.

In domeniul infrastructurii energetice, efortul se va concentra pe asigurarea cu un minim necesar de energie a Romaniei si in acelasi timp imbunatatirea eficientei energetice, in conditiile exploatarii la maximum a resurselor interne (energie nucleara, lignit) cu utilizarea a noi tehnologii, ecologice, inclusiv prn co-generare. Introducerea utilizarii resurselor energetice regenerabile (folosind energia geotermica, eoliana si cu energie hidrografica scazuta, transformand biomasa si rumegusul) si durabile se va face prin programe pilot, in perspectiva extinderii folosirii acestora pe parcursul urmatoarei perioade de programare.

In domeniul infrastructurii mediului, se va pune accentul pe constructia de sisteme mai performante de management al resurselor naturalede apa. Aceasta va necesita in primul rand dezvoltarea unui sistem integrat de management al apei prin investitii in retelele de alimentare cu apa si canalizare, incluzand identificarea si exploatarea de noi surse de apa si imbunatatirea calitatii surselor de apa prin construirea statiilor de epurare adecvate. Actiuni complementare vor include constructia/reabilitarea retelei urbane de furnizare a apei in vederea extinderii acoperirii si reducerii pierderilor, precum si imbunatatirea sistemului de canalizare si de tratare a apei, si actiuni asupra emisiilor industriale.

Referitor la deseuri, se va promova o mai buna organizare a sistemului de colectare prin intermediul economiilor de scara, concomitent cu o extindere a managementului deseurilor speciale. Aceste actiuni vor trebui insotite de o modernizare a tehnicilor de management al deseurilor, precum si de activitati pilot care sa promoveze incinerarea si compostarea, ca precum si reciclarea deseurilor. Activitati pilot in domeniul poluarii industriale vor fi demarate (inclusiv deseurile industriale, impachetare si reciclare).

Prevenirea riscurilor legate de mediu va necesita dezvoltarea actualului sistem de monitorizare si informare, pentru imbunatatirea bazei informationale. Datele din domeniul epidemiologic trebuie verificate tinand cont de factorii de risc de mediu, pentru a identifica zonele unde trebuie luate masuri urgente. Pe baza informatiilor existente, se vor intreprinde in principal actiuni de protectie impotriva inundatiilor in cinci bazine hidrografice: Siret, Prut, Mures, Tisa, Crisuri printr-o combinatie de diguri, rezervoare si masuri de protectie in zonele mlastinoase. Datele privind poluarea apei vor servi la identificarea zonelor unde se vor intreprinde activitati pilot de reabilitare a zonelor industriale si a fostelor zone militare, in timp ce datele privind poluarea aerului vor servi la identificarea actiunilor de reducere a emisiilor de gaze din instalatiile industriale.

Strategia va asigura si un minimum de investitii in conservarea naturii, concentrandu-se pe rezervatiile naturale si parcurile care trebuie urgent reabilitate si promovand actiuni de reimpadurire in zonele afectate de incendii si boli ale arborilor.

Contributia la prioritatile orizontale

Dezvoltare durabila

Se estimeaza ca dezvoltarea infrastructurii de transport si cresterea traficului aferent sa aiba un impact inevitabil asupra mediului. Sunt propuse si o serie de masuri care vor avea un efect benefic asupra mediului, cum ar fi modernizarea retelei feroviare si promovarea transportului pe apa, in interiorul tarii. Pe viitor, toate proiectele de investitii de mare anvergura care vizeaza infrastructura de transport vor trebui sa contina un raport de evaluare a efectelor asupra mediului, efecte ce trebuie sa fie cat mai scazute.

Generatoarele de energie ale tarii sunt principala sursa de poluare a mediului. In consecinta, ierarhizarea masurilor luate pentru reducerea poluarii, in functie de importanta, este esentiala pentru imbunatatirea situatiei mediului. Strategia nationala pentru dezvoltarea productiei si productivitatii energetice a Romaniei se va orienta, de asemenea, spre asigurarea luarii unor masuri eficiente si economice privind protectia mediului.

Noua legislatie privind protectia mediului in special cea privind evaluarea impactului asupra mediului, creaza conditii ca investitiile in infrastructura (transport, energie, utilitati publice pentru alimentare cu apa, canalizare, tratarea apelor reziduale si a deseurilor, etc ) sunt facute in mod transparent, implicand publicul, prin asigurarea unui impact cat mai mic asupra mediului. Mai mult, legislatia transpusa, armonizata in toate sectoarele aquis-ului privind mediul, solicita conditii specifice pentru autorizarea tuturor activitatilor cu impact potential asupra mediului, asigurand astfel o dezvoltare socio-economica sustinuta.

Investitiile legate de mediu vor avea un impact direct asupra dezvoltarii durabile.

Egalitatea de sanse

Nu se preconizeaza ca aceasta prioritate sa aiba vreun impact semnificativ asupra balantei relativ echilibrate dintre sexe. Totusi, implementarea masurilor va crea oportunitati de angajare mai mari pentru barbati, decat pentru femei. Activitatile de constructii de mare amploare vor crea mai multe locuri de munca pentru barbati, ponderea femeilor in sectorul constructiilor fiind scazut (13,03% in 2001 . Aria de impact al acestui fenomen fiind redusa, nu se are in vedere luarea de masuri care sa creasca participarea femeilor in sectorul respectiv.

Societatea informationala

Prioritatea 2 va avea un impact redus asupra dezvoltarii societatii informationale. Exceptie fac potentialele aspecte secundare cum ar fi implementarea ˝sistemului inteligent de trafic˝ sau restructurarea sectorului serviciilor feroviare, inclusiv cele on-line care in prezent nu exista. Se are de asemenea in vedere imbunatatirea accesului on-line la date privind mediul, precum si crearea unui sistem informational integrat on-line de management alprivind mediului pentru asigurarea informarii publicului, inclusiv in situatii de urgenta.

DOMENII DE INTERVENTIE / TIPURI DE MASURI

Strategia defineste activitatile din trei domenii de interventie principale, respectiv infrastructura de transport, infrastructura energetica si infrastructura de mediu, care vin in sprijinul Obiectivului specific 2:

Dezvoltarea Infrastructurii de transport :

Activitatile de transport vor fi orientate catre :

• Inlaturarea sau prevenirea restrictiilor de circulatie si eliminarea ingustarilor de drumuri, continuarea lucrarilor pentru terminarea retelei TINA, completata de TEN-T.
• Stoparea procesului de degradare a infrastructurii, mentinerea operabilitatii sistemelor de transport si asigurarea sigurantei transportului feroviar;
• Aducerea capacitatilor existente la parametrii functionali si evaluarea lor prin reabilitarea si modernizarea infrastructurii;
• Interconectarea cu coridorul TRACECA;
• Promovarea unei tehnologii de transport ecologice ;
• Integrarea drumurilor locale in reteaua de infrastructura nationala.

In domeniul transportului rutier masurile se vor axa pe construirea unor sectiuni de autostrada si variante de ocolire co cu profil de autostrada, extinderea retelei de drumuri cu patru benzi, continuarea lucrarilor de reabilitare a drumurilor nationale, construirea unor variante ocolitoare cu profil de drum national, executarea unor lucrari pentru fluidizarea traficului si sporirea capacitatii de circulatie, constructia de poduri.

Masurile de reabilitare a retelei de transport feroviar vor include reabilitarea si modernizarea liniilor de cale ferata, lucrari de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea de cabluri cu fibre optice si de echipamente digitale, modernizarea parcului de material rulant, precum si lucrari de reabilitare a statiilor de cale ferata din circa 37 de orase. In perioada 2004 - 2007 va continua procesul de restructurare a sistemului de transport feroviar in vederea obtinerii unor productivitati apropiate de media europeana, prin masuri organizatorice, externalizarea activitatilor conexe si privatizari.

In domeniul transportului pe apa, se va acorda prioritate masurilor ce contribuie la asigurarea navigabilitatii Dunarii, inclusiv a canalului Dunare-Marea Neagra (Cernavoda). Activitatile vor include lucrari de aparare si consolidare a malurilor, dezvoltarea unui sistem de semnalizare si masuratori topo-hidrografice pe Dunare, lucrari de modernizare in portul Constanta etc.

Referitor la infrastructura de transport aerian, activitatile vor consta in modernizarea infrastructurii aeroporturilor, inclusiv a aeroporturilor locale, modernizarea flotei TAROM, daca acest lucru va fi acceptat ca forma de ajutor de stat, precum si dezvoltarea infrastructurii a patru aeroporturi internationale, respectiv Bucuresti-Otopeni, Bucuresti-Baneasa, Timisoara si Constanta.

Dezvoltarea Infrastructurii de energie

Infrastructura energetica va include masuri menite sa dezvolte domeniul energiei nucleare, energiei din sursele conventionale si din surse regenerabile, precum si modernizarea sectorului minier si a sistemului petrolier si de gaze naturale.

Dezvoltarea domeniului energiei nucleare va include modernizarea si finalizarea a doua reactoare, producerea de apa grea. Rezultate asteptate: cresterea capacitatii de producere de energie, a capacitatii de producere de apa grea, cresterea capacitatii de producere de electricitate si reducerea costurilor, implicarea tehnologiei nucleare in economie.

Dezvoltarea sistemului energetic din surse conventionale va include investitii in: hidrocentrale, termocentrale, unitati de distributie a energiei electrice, centrale termo-electrice. Rezultatele asteptate includ: cresterea capacitatii de producere a electricitatii cu peste 500Mw, extinderea retelei de transport a energiei electrice cu peste 300 km, introducerea iluminatului electric in circa 200 gospodarii, asigurarea unei bune functionari a agentului termic.

Modernizarea si mentinerea capacitatilor minelor de huila si lignit pentru asigurarea combustibilului solid pentru termocentrale. Activitatile au ca scop imbunatatirea mediului de munca, eficientizarea activitatilor extractive, reducerea riscurilor tehnologice in exploatarile miniere si cariere, imbunatatirea conditiilor de lucru in siguranta si cresterea productivitatii. Se estimeaza ca pretul de livrare pentru combustibilul rezultat va scadea cu 20% pentru lignit si cu 10% pentru huila (daca se accepta ca o forma de ajutor de stat).

Investitii in extractia, transportul, distributia si prelucrarea petrolului si gazelor naturale pentru asigurarea combustibililor lichizi si gazosi. Obiectivul este de a asigura capacitatea necesara, de a realiza conectarile la reteaua internationala de gaze si produse petroliere si de a asigura calitatea produselor si carburantilor la nivelul normelor UE (daca se va accepta ca o forma de ajutor de stat).

Dezvoltarea surselor regenerabile de energie. Obiectivul consta in obtinerea energiei electrice si termice din energia solara, obtinerea energiei electrice din surse eoliene valorificarea biomasei (lemn, deseuri de lemn, rumegus), investitii in obiective hidroenergetice de mica capacitate (sub 3.6 Mw).

Dezvoltarea Infrastructura Infrastructurii de Mediu

In domeniul managementului apei si apei reziduale, masurile luate la nivel national vor fi in conformitate cu Strategia Nationala pentru Gospodarirea Apelor si Strategia Nationala ISPA-Mediu. Pentru perioada 2004-2006, masurile vor avea drept scop imbunatatirea calitatatii apei si implicit a sanatatii populatiei, cu accent pe furnizarea de apa potabila si tratarea apei reziduale pentru o populatie cat mai numeroasa. Un obiectiv suplimentar va fi cresterea eficientei utilizarii resurselor de apa. Se va acorda o atentie sporita zonelor foarte poluate, in care investitiile ar putea avea efecte directe semnificative asupra mediului (asupra apei, solului, florei, faunei), precum si marilor aglomerari urbane, in cadrul carora vor fi vizate localitatile mai mici, cu o populatie intre 50.000-100.000 locuitori.

Activitatile vor include reabilitarea si extinderea resurselor de apa prin amenajarea complexa a bazinelor hidrografice, constructia si reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile, imbunatatirea si extinderea retelelor de distributie a apei, reabilitarea si extinderea retelelor de canalizare, precum si reabilitarea si extinderea statiilor de epurare a apei reziduale. De asemenea, se vor lua masuri in vederea reducerii efectelor daunatoare ale apelor, prin lucrari de aparare impotriva inundatiilor. Masurile se vor finanta prin programul ISPA-Mediu, precum si din Bugetul de Stat si credite externe.

Desi datorita restrictiilor financiare, principalele optiuni pe termen scurt si mediu referitoare la managementul deseurilor vor continua sa fie acelea de eliminare prin depozitare, Planul National de Management al Deseurilor, bazat pe Strategia Nationala de Management al Deseurilor, are ca obiectiv promovarea unor optiuni superioare de management al deseurilor. In primul rand, masurile din acest domeniu se vor concentra pe depozitarea in conditii ecologice. In conformitate cu Strategia Deseurilor, ele vor urmari insa si reducerea volumului deseurilor si crearea conditiilor ca deseurile generate sa fie mai putin daunatoare pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator. Aceasta presupune ca ele sa fie mai rapid reutilizate in circuitul economic sau mai usor de reintegrat in mediul inconjurator. Mai mult, masurile din acest domeniu se vor concentra pe depozitarea in conditii ecologice.

Pentru perioada 2004-06, masurile la nivel national in domeniul managementului deseurilor se vor concentra asupra investitiilor cu impact regional/judetean/zonal. Conform Planului National de Management al Deseurilor si al Strategiei Nationale ISPA-Mediu, masurile vor fi axate pe dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor. Activitatile vor include construirea de noi depozite ecologice pentru deseuri, dezvoltarea unor sisteme separate de colectare si reciclare, inchiderea unor depozite vechi de deseuri menajere, management adecvat al deseurilor periculoase. In plus, se vor intreprinde actiuni pentru dezvoltarea unui sistem national pentru managementul deseurilor generate de sectorul medical, pentru dezvoltarea unor sisteme de reciclare in industrie, precum si pentru recuperarea uleiurilor si bateriilor folosite. Masurile vor fi finantate prin Programul ISPA-Mediu, precum si din Bugetul de Stat si credite externe.

Masurile legate de reducerea impactului pe care il au intreprinderile industriale si producatorii de energie asupra mediului inconjurator vor include actiuni de protectie a calitatii aerului, axate pe dezvoltarea unui sistem national de monitorizare. Vor fi intreprinse actiuni pentru reabilitarea instalatiilor mari de ardere din sectorul energetic, modernizarea capacitatii de de-poluare industriala, precum si reconstructia ecologica a zonelor afectate de activitati industriale. Masurile vor fi finantate prin Programul ISPA-Mediu, precum si din Bugetul de Stat si credite externe.

Masurile referitoare la conservarea si protejarea naturii se vor axa pe protejarea Litoralului Marii Negre impotriva eroziunii, protejarea Lacului Techirghiol si reabilitarea ecologica a zonelor din Delta Dunarii care au fost afectate de activitati economice. Aceste masuri se vor finanta din Bugetul de Stat si credite externe.

Constructie institutionala / Asistenta tehnica

Constructie institutionala

Masurile vor include sprijinirea institutiilor desemnate ca fiind Autoritati de Management si Organisme Intermediare pentru viitorul Program Operational Sectorial, pentru Fonduri Structurale – “Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, energie si asigurarea protectiei mediului”. Sprijinul va consta in pregatirea structurilor, dezvoltarea capacitatii administrative, asigurarea pregatirii personalului si dezvoltarii sistemului si instrumentelor corespunzatoare, necesare desfaturarii activitatilor (metode, linii directoare, manuale de procedura, etc.), pentru asiguarea unei programari si a unui management global eficient, implementarea programelor si proiectelor, monitorizare si evaluare, precum si un mangement si control financiar.

Asistenta tehnica

Masurile vor consta in sprijinul acordat pentru identificarea beneficiarilor, stabilirea criteriilor de eligibiliate, dezvoltarea mecanismelor de transmitere financiara si liniilor de proiecte.

INDICATORI

Progresul realizat in indeplinirea obiectivelor prioritatii poate fi monitorizat prin indicatori de context.  Acesti indicatori nu reflecta neaparat rezultatele sau impactul asupra PND, ei depinzand de multe alte variabile complexe, dar, totusi, vor furniza indicatii utile pentru actiunile de corectare, reorientarea prioritatilor si alocarile viitoare de fonduri.

Prioritatea 2 - Indicatori de context

Nota : 1) INS; 2)MAPAM

Rezultatele directe ale proiectelor finantate din fonduri UE vor fi mai bine monitorizate prin urmatorii indicatori de rezultat ce vor fi utilizati in pregatirea documentelor pentru programarea PHARE:

Km de retea TEN reabilitata pentru dublarea partii carosabile

Numar de aeroporturi regionale reabilitate

Km de cale ferata reabilitati si electrificati

Numar de facilitati ale transportului intermodal

MW rezultati din capacitatile generatoare de energie noi/modernizate

MW rezultati prin economisirea de energie

Numar de persoane conectate la retelele de alimentare cu apa conforme cu normele UE

Numar de persoane care beneficiaza de sisteme de colectare a deseurilor la standardele UE

Milioane tone de deseuri solide administrate conform standardelor UE

Numar de hectare de suprafete locuite aflate sub incidenta masurilor de protectie a mediului