ORGANIZAREA SI SISTEMATIZAREA TERITORIULUI

ORGANIZAREA SI SISTEMATIZAREA TERITORIULUI

I.1. STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR AL ROMANIEI

Structura fondului funciar. Situatia Fondului funciar dupa structura prevazuta in Legea nr. 18/1991 arata ca Romania se afla printre tarile cu incarcatura cea mai mare de suprafata agricola pe locuitor, fiind in aceeasi grupa cu Franta, Spania , Danemarca, Ungaria si Bulgaria, in timp ce intre tarile cu cea mai mica incarcatura de teren agricol pe locuitor se afla Olanda, Belgia si Germania , cu 0,16 ~ 0,21 ha/locuitor.

Ponderea suprafetei agricole a Romaniei din suprafata totala este de 62 %. Resursele pentru cresterea suprafetei agricole sunt neinsemnate, terenurile neproductive reprezentand 1,9 % fiind formate din stanci, ravene active, grohotisuri, terenuri erodate si alunecate, care trebuie impadurite pentru protectia terenurilor agricole vecine din aval. In tabelul urmator se prezinta situatia fondului funciar al Romaniei, pe folosinte , la data de 15.06.1992. In raport cu situatia de inainte de 1990

suprafata arabila a tarii a scazut cu 450.000 ha, trecand din patrimoniul fostelor C.A.P.-uri la pasuni comunale.

Terenurile amenajate pentru lucrari de imbunatatiri funciare. Lucrarile de I.F. sunt in prezent intr-o perioada de reconsiderare, refacere si modernizare a ceea ce a mai ramas din vechile sisteme de I.F., precum si de realizare de noi sisteme de irigatii in special locale si in special in zonele cu deficit aproape permanent de apa pentru irigatii.

I.2. ORGANIZAREA Sl SISTEMATIZAREA TERITORlULUI

Definitie si forme de organizare. Organizarea teritoriului reprezinta intregul complex de masuri economice, organizatorice, tehnice si juridice pentru folosirea rationala si economica a fondului funciar al tarii, ca si al fiecarui detinator sub orice forma care se mai poate numi si economia fondului funciar.

Organizarea teritoriului are urmatoarele forme distincte:

1 - sistemetizarea teritoriului ( organizarea teritoriului pe zone naturale sau unitati administrative - judete) ce se bazeaza pe elaborarea de studii si scheme pentru toate sectoarele fondului funciar, in scopul folosirii economice si coordonate a acestuia;

2 - organizarea teritoriului comunal, cu delimitarea fiecarei proprietati;

3 - organizarea teritoriului si a productiei in interiorul unitatilor si fermelor agricole;

4 - organizarea si amenajarea intravilanului localitatilor rurale inclusiv echiparea completa a teritoriului.

Acest lucru se intensifica in toate tarile, cererea de terenuri cultivate pentru amplasarea industriilor , retelei tot mai dese de transport, nevoia de teren pentru locuinte, pentru parcuri de odihna, sporturi si alte multiple nevoi ale populatiei fiind in continua crestere.

Toate activitatile cer teren pentru dezvoltare. De aceea trebuie ca dezvoltarea sa nu se faca spontan - haotic, ci pe baza de studii de prognoza. Conturul suprafetelor de teren, ce vor fi destinate diferitelor scopuri, trebuie stabilit in armonie cu dezvoltarea intregului teritoriu. Toate cererile de investitii, care stau intr-o functionalitate interdependenta, trebuie rezolvate intr-o conceptie unitara de dezvoltare in perspectiva. In conexiune, hotararile trebuie luate rapid, pentru ca activitatea de investitie sa se desfasoare rapid in toate ramurile si nu asteapta.

De aceea, se impun urgente studii pentru sistematizarea teritoriului pe zone mari si pe judete, cu conturarea unor scheme de sistematizare pentru amplasarea infrastructurii, amplasarea de noi fabrici, extinderea celor existente, sosele, cai ferate, linii pentru transportul energiei, zone de extractie noi, extinderi de locuinte in localitati, locuri de odihna; in acelasi timp, trebuie avuta in vederea si apararea terenurilor agricole de mare valoare.

Un studiu pentru sistematizarea teritoriului are ca scop incadrarea planurilor de specialitate intr-o conceptie unitara de dezvoltare. Fiecare domeniu in parte depinde de altele si se influienteaza reciproc. Din aceasta cauza, planurile unei ramuri de specialitate nu trebuie facute unul dupa altul, in mod izolat.

Sistematizarea teritoriului. Planurile de sistematizare stabilesc o prognoza, ele nu sunt modele rigide, care trebuie aplicate indiferent de schimbarile ulterioare, sunt mijloace ajutatoare care se corecteaza continuu in procesul dinamic al dezvoltarii.

La baza schemelor pentru sistematizarea teritoriului stau principii sociale, pentru protectia naturii si economiei.

Organizarea teritoriului pe zone naturale sau administrative, care elaboreaza studii si scheme pentru folosirea economica a fondului funciar are ca scop:

a)       corelarea dezvoltarii agriculturii cu toate ramurile economiei si vietii sociale din teritoriu, care necesita teren si delimitarea sectoarelor fondului funciar intre ele;

b)       delimitarea perimetrelor teritoriale ale localitatilor de restul campului, in acord cu programul de dezvoltare a localitatii, respectiv cu necesarul de teren pentru institutiile publice, de locuit, de interes industrial sau social cultural;

c)       delimitarea zonelor de productie agricola, in vederea indrumarii profilului exploatatiilor agricole in fiecare zona si microzona;

d)       delimitarea unor zone si microzone de productie agricola, cu restrictii severe pentru alte folosinte;

e)       corelarea tuturor retelelor de investitii in constructii, drumuri, alimentari cu apa, instalarii legate de comunicatii, lucrari de imbunatatiri funciare s.a, prin cooperare intre mai multe intreprinderi, cu scopul obtinerii de economii maxime;

f)        asigurarea condiitilor de viata social - culturala si edilitara pentru locuitorii satelor.

Continutul schemei de sistematizare pe o zona naturala, un bazin hidrografic sau pe un judet cuprinde: 

a)       structura de perspectiva a folosintelor de teren pe destinatii de folosinta;

b)       programul pentru protectia naturii (protectia contra eroziunii solului, inundatiilor, lupta cu seceta s.a.);

c)       zonarea productiei agricole,(avand in vedere profilul si structura culturilor si speciilor de animale) pe zone si microzone;

d)       amplasarea intreprinderilor industriei locale pentru prelucrarea produselor agricole, a firmelor care asigura servicii pentru agricultura si pentru populatie, etc;

e)       amplasarea institutiilor de invatamant, sanatate si cultura ( de interes zonal sau judetean) pe raza localitatii;

f)        amplasarea retelelor de transporturi, comunicatii si echipari tehnice de interes zonal sau judetean, amplasarea retelei de apa si energie , etc;

g)       stabilirea volumului de investitii in lucrari de constructii pe zona sau judet.

Schema de sistematizare a teritoriului unei zone se bazeaza pe studii ale conditiilor naturale, economice si sociale din teritoriul zonei, amortizaand intr-un singur plan de ansamblu toate ramurile economiei si activitatilor social-culturale care folosesc terenuri.

Organizarea teritoriului in ferme si exploatatii agricole Continutul proiectelor de organizare a productiei si teritoriului consta in urmatoarele:

a)       stabilirea marimii rationale a fermelor dupa profilul ales si delimitarea lor pe linii naturale sau obligate, in mod compact;

b)       alegerea folosintelor de teren in acord cu conditiile naturale si posibilitatile economice, pentru a dezvolta cele mai rentabile ramuri;

c)       alegerea structurii de culturi corespunzatoare pentru a se obtine productii mari cu cheltuieli cat mai mici;

d)       organizarea asolamentelor in tarlale cu forme optime pentru folosirea masinilor in procesele de productie;

e)       crearea conditiilor pentru protectia solurilor impotriva eroziunii pe terenurile in panta si crearea perdelelor de protectie pe campurile cu vanturi daunatoare;

f)        corelarea retelei de irigatii si desecare cu procesele de productie intr-un singur proiect pentru organizarea teritoriului comunal sau al fermelor cu retele de drumuri bine amenajate si cat mai scurte pentru scaderea cheltuielilor de constructie si de transport;