Planificarea, organizarea si desfasurarea focurilor de artificii

PLANIFICAREA, ORGANIZAREA SI DESFASURAREA

FOCURILOR DE ARTIFICII

Planificarea, organizarea si desfasurarea focurilor de artificii cuprind o gama larga de activitati, o mare parte dintre ele fiind reglementare prin ordine si dispozitii emise de organele administratiei locale, de autoritatile nationale sau chiar de documente internationale, acestea din urma avand ca subiect transportul si depozitarea marfurilor periculoase, din care fac parte si obiectele sau articolele pirotehnice.

Indiferent de tipul activitatii efectuate inaintea, in timpul si dupa un spectacol cu artificii, raspunderea civila si penala pentru modul cum se desfasoara diferitele activitati cade pe umerii personalului autorizat de executarea focului de artificii. Suplimentar, la orice societate sau companie prestatoare de servicii de focuri de artificii, este necesar sa se respecte principiile de securitate si sanatate in munca.

In consecinta, scopul acestui capitol este sa descrie principiile de lucru in siguranta cu obiectele si materialele pirotehnice, sa stabileasca principalele consemne generale de securitate pirotehnica si sa detalieze activitatile care se desfasoara inaintea, in timpul si dupa desfasurarea focurilor de artificii.

1 Principii si consemne generale de securitate pirotehnica

A. Generalitati

Efectuarea de operatii si activitati cu ajutorul sau asupra materialelor si obiectelor pirotehnice este intotdeauna asociata cu riscuri si pericole de aparitie a accidentelor, numite generic accidente pirotehnice.

In vederea diminuarii consecintelor accidentelor asupra persoanelor si bunurilor materiale si controlului riscurilor si pericolelor asociate, este necesar ca la fiecare post de lucru cu articole pirotehnice, pentru fiecare activitate sau operatie, cu anumite materiale sau obiecte pirotehnice, sa se cunoasca riscurile, modul de diminuare si control al acestora si sa se ia masurile de protectie in consecinta pentru impiedicarea aparitiei accidentelor cu consecinte grave.

Securitatea poate fi definita ca absenta circumstantelor susceptibile a ocaziona fie un accident sau moartea unei persoane, fie degradarea sau pierderea de echipamente sau bunuri materiale. Securitatea unui sistem in acceptiunea misiunii sale va fi realizata in maniera absoluta prin imposibilitatea aparitiei oricaror imprejurari sau evenimente ce antreneaza ranirea sau moartea unor persoane si pagube materiale importante.

Securitatea pirotehnica conditioneaza insasi activitatea pirotehnistilor, devenind nu un complement ci un instrument de lucru.

Securitatea pirotehnica nu reprezinta si nu poate niciodata reprezenta absenta tuturor riscurilor, ci absenta marilor riscuri. Acest lucru se datoreaza chiar naturii materialelor pirotehnice (definite in sens larg ca ansambluri mecano-pirotehnice). Prin natura sa explozivii si ansamblurile in care intra, sunt destinati sa genereze, sub actiunea unor stimuli interni sau externi, diferite efecte asupra mediului inconjurator.

Efectele explozivilor in general si a artificiilor in special sunt in principal legate de capacitatea acestora de a elibera mari cantitati de gaze, lichide sau solide, aflate la temperaturi si presiuni ridicate. O consecinta imediata a acestor reactii de transformare este eliberarea de cantitati mari de energie, manifestata prin generarea in mediul inconjurator a unei cantitati mare de energie de soc (luminoasa, acustica, termica etc), propulsia de comprimate pirotehnice si fragmente, a unor radiatii termice importante, capabile sa provoace incendii.

Cu alte cuvinte este eronat sa se considere ca intr-un domeniu de activitate cu specific pirotehnic este posibil sa se anuleze riscurile si sa se doreasca implementarea unei securitati al carei scop sa fie absenta tuturor riscurilor. Acest deziderat este utopic.

In aceste conditii, scopul demersurilor de asigurare a securitatii si sanatatii in munca in activitatile pirotehnice este de a limita riscurile si consecintele eventualelor accidente pirotehnice pana la nivelurile acceptabile sau satisfacatoare.

Riscul este produsul dintre consecinta/gravitatea accidentului si probabilitatea de aparitie a acestuia.

El reprezinta o evaluare (calitativa sau cantitativa) atunci cand un accident sau incident se manifesta sau se poate manifesta si presupune toate circumstantele reale sau eventuale care pot cauza accidente, moartea personalului sau sa ocazioneze pagube la echipamente si bunuri sau chiar pierderea lor.

Nivelul riscului este masura riscului. Riscurile de natura pirotehnica asociate artificiilor se pot exprima cantitativ exact prin marimi fizice, caracteristice consecintelor accidentelor pirotehnice, ca de exemplu: valoarea intensitatii zgomotului, energia cinetica a obiectelor pirotehnice zburatoare/comprimatelor pirotehnice, etc.

Exemple de riscuri pirotehnice: autoinflamarea artificiilor sau aprinderea prin simpatie de la alte produse aflate in vecinatate, initierii pe alta cale decat cea desemnata prin proiectarea articolului pirotehnic, riscul functionarii accidentale necorespunzatoare (transmiterea accidentala a flacarii de la incarcatura de azvarlire la incarcatura de explozie a bombei aeriene etc).

Nivelul de securitate pirotehnica satisfacator este nivelul de securitate acceptabila in conditii date. Valorile acceptabile nu presupun in nici o situatie pierderea de vieti omenesti. Aceste niveluri acceptabile sunt prezentate sub forma unor criterii acceptabile pentru valorile consecintelor accidentelor de natura pirotehnica.

Nivelul de securitate se refera la o operatie, la un loc de munca/post de lucru, material sau obiect pirotehnic.

Riscul se poate evalua prin masurarea consecintei accidentului sau incidentului susceptibil a se manifesta,  fara a preciza probabilitatea de aparitie. Cu alte cuvinte, in situatia cand nu se dispune de un istoric al evenimentelor si nu se poate evalua probabilitatea de aparitie a accidentelor pentru acel eveniment, se poate considera cazul cel mai nefavorabil cand probabilitatea de aparitie a accidentului este 1, adica evenimentul se poate manifesta in orice moment.

Daca se doreste indicarea unei cifre se poate indica de exemplu un echivalent in TNT. Daca se defineste si se evalueaza riscul prin consecinte posibile fara a se indica frecventa de aparitie a accidentului, atunci vom avea de-a face cu nivelul de gravitate al acestui risc. Dar nu trebuie sa se uite faptul ca nivelul de gravitate nu tine seama de frecventa de aparitie a faptelor generatoare.

B. Principii generale de securitate pirotehnica

Obiectivul oricarei activitati de securitate si sanatate in munca este de a limita riscurile pana la limitele acceptabile.

n domeniul activitatilor pirotehnice au fost enuntate 4 principii fundamentale de securitate, ultimele trei fiind enuntate inca din 1925 de Varine-Bohan. Scopul acestui paragraf este de a cunoaste aceste principii generale, astfel incat in orice activitate care se desfasoara cu artificii sa poate fi urmate si implementate aceste principii fundamentale.

Principiul I: cunoasterea riscurilor

Artificiile sau obiectele pirotehnice sunt materiale periculoase. Aceste se pot caracteriza prin proprietati fizice, chimice, termodinamice, de sensibilitate si stabilitate, comportandu-se in moduri diferite in anumite conditii de mediu climatic, mecanic si electric. Cum se pot lua masuri impotriva pericolelor daca nu se cunosc proprietatile acestora, precum si modul de comportament in diferite situatii, deci a riscurilor asociate utilizarii lor? O cunoastere precisa a riscurilor este cea mai buna garantie a unei bune securitati pirotehnice.

Cunoasterea proprietatilor fizico-chimice, a regimului de transformare exploziva si parametrilor sai, a sensibilitatilor la actiunile exterioare, permite luarea tuturor masurilor ce permit eliminarea aparitiei cauzelor de explozie, evaluarea pagubelor posibile daca evenimentul s-a produs si in ultima instanta limitarea efectelor exploziei.

Necesitatea cunoasterii riscurilor trebuie sa se manifeste la toate nivelurile ierarhiei si cere o buna informare a personalului. Pirotehnistul trebuie sa fie constient de pericolele ce pot aparea si sarcinile ce ii sunt impuse prin efectuarea de activitati la depozitarea sau pastrarea, la transportul, incarcarea, descarcarea, asamblarea si utilizarea artificiilor si elementelor auxiliare. Nu se poate accepta ideea ca un pirotehnist efectueaza activitati pirotehnice fara sa cunoasca materialele asupra carora exercita diferite agresiuni.

Principiul II: separarea riscurilor

In conformitate cu acest principiu nu se pot admite intr-un loc de munca decat lucrari ce implica riscuri de aceeasi natura sau de naturi putin diferite.

De fapt, pentru a preveni sau combate un risc dat, sunt adoptate dispozitive de siguranta proprii unui pericol; in cazul in care ar fi vorba de riscuri de naturi diferite in acelasi loc, ar putea fi posibil ca diversele dispozitive sa fie incompatibile intre ele.

Pe de alta parte, este bine de a forma la pirotehnisti un anumit numar de reflexe, in caz de accident sau incident, iar aceste reflexe nu se pot forma decat daca numarul lor este mic, adica riscurile sunt asemanatoare.

De asemenea, este posibil a accepta mai multe riscuri atunci cand se lucreaza cu mici cantitati de obiecte pirotehnice sau cand personalul prezent este foarte limitat, dar nu trebuie sa existe in apropiere depozite cu artificii sau localuri in care se gasesc un numar mare de oameni.

Principiul III: limitarea riscurilor

Efectuarea de activitati pirotehnice presupune existenta artificiilor si a altor mijloace pirotehnice auxiliare (fitile de aprindere, inflamatori, fitile de transmitere etc.). Deoarece probabilitatea de aparitie a evenimentelor pirotehnice nu poate fi niciodata nula, riscurile nu pot fi niciodata eliminate. In consecinta, riscurile trebuie sa fie limitate.

Conform acestui principiu, intr-o locatie data sau la un anumit post de lucru se va limita in marime riscul ce apare si efectele sale posibile.

Aplicarea acestui principiu presupune ca a fost acceptat dinainte riscul maximal ce poate aparea, dar ca se va avea grija sa se reduca cat mai mult posibil efectele eventualelor explozii. Aceasta inseamna ca masa de substanta periculoasa prezenta la locul de lucru, ca si in depozite trebuie sa fie explicit limitata, iar personalul care lucreaza sau care are acces (eventual vizitatori), sa nu depaseasca niciodata un anumit numar.

Personalul prezent la lucru (permanent sau temporar) se alege asa incat sa fie in numar suficient pentru o buna calitate a lucrului, dar sa nu mareasca prea mult riscurile de accidente. Rezulta din acelasi principiu ca toate cladirile/posturile de lucru trebuie sa fie suficient de departate unele de altele, tinand seama de distantele de siguranta recunoscute ca necesare si de asemenea sa fie suficient izolate de birouri, locuinte sau locuri populate.

Principiul IV: suprapunerea dispozitivelor de siguranta

La instalarea amplasamentelor de tragere, amenajarea locului si organizarea lucrului, trebuie sa se suprapuna dispozitivele de siguranta. Acest principiu a fost enuntat inca din 1920 de la Chatelier si era bine aplicat inainte sa fie enuntat.

Pentru reducerea probabilitati de aparitie a accidentului, trebuie sa se prevada, anumite dispozitive de siguranta, instalarea mijloacelor de protectie si impunerea catre personal a consemnelor de lucru.

Probabilitatea ca dispozitiile de lucru sa fie incalcate, ca de altfel si defectarea dispozitivelor de siguranta in acelasi timp, apte sa duca la accidente, va fi produsul probabilitatilor pentru care fiecare dintre deficiente apar izolat, sub rezerva ca acestea sunt evenimente independente. Cu toate acestea, acest principiu trebuie sa fie aplicat intr-o maniera rezonabila: multiplicarea exagerata a dispozitivelor de securitate, printre altele, reduce randamentul muncii, poate conduce la o falsa impresie de siguranta a personalului, care se va concentra mai putin la aplicarea fiecarei proceduri/instructiuni de lucru. Se considera in general ca doua dispozitii de siguranta independente si suprapuse sunt printre cele mai eficace.

C. Consemne de securitate pirotehnica

Cu toate principiile generale enuntate si cu regulile de conduita ce le vom stabili in continuare, totusi pirotehnistul cu toate precautiile luate, poate lucra defectuos, iar pericolul va deveni considerabil.

In consecinta, trebuie deci sa fie instruiti toti cei care lucreaza cu artificii si in acest scop se stabilesc consemnele de securitate care sunt texte scurte si imperative ce impun conduita personalului in fiecare caz si precizeaza ceea ce nu trebuie facut.

Aceste consemne de securitate nu trebuie sa fie confundate cu instructiunile de lucru ce stabilesc buna executie a unei operatiuni.

Calitatile pe care trebuie sa le aiba un consemn sunt numeroase:

F         conciziune - pentru ca tot personalul interesat sa il poata retine usor;

F         claritate - consemnul trebuie sa fie inteles de toti fara dificultate, deci trebuie sa se evite un limbaj prea savant;

F         precizie - orice instructiune trebuie sa fie precisa, sa evite orice echivoc;

F         imperativitate - un consemn nu trebuie sa sfatuiasca ci sa ordone, iar enuntul sau trebuie sa se intipareasca in minte ca un comandament;

F         fara omisiuni - este necesar ca intr-un consemn toate situatiile practice posibile sa fie luate in considerare.

Datorita calitatilor cerute, se pare ca redactarea unui consemn de securitate este o sarcina delicata, ce nu poate fi indeplinita usor. Trebuie studiat cu grija fondul sau, forma, precum si prezentarea sa literara ce trebuie sa surprinda punctele importante sau cuvintele cheie.

Consemnele de securitate se pot clasifica in consemne generale si consemne particulare.

a) Consemnul general de securitate

Este consemnul ce se aplica ansamblului societatii ce are ca obiect de lucru artificiile. El trebuie sa fie afisat la fiecare intrare a localurilor, atelierelor, camerelor.

Consemnele generale se refera la:

interdictia celor ce patrund in obiective de a fuma, a aduce focuri deschise, obiecte incandescente, chibrit sau orice obiect ce poate produce flacari, ca si articolele de fumat;

interdictia personalului de a se deplasa la un alt loc de munca, altul decat acela la care lucreaza;

obligatia personalului de a purta echipamentul de protectie regulamentar;

interdictia de a sustrage artificii sau obiecte pirotehnice;

dispozitii generale ce cuprind masurile de luat in caz de incendiu;

obligatia de a mentine o perfecta stare de ordine si curatenie.

b) Consemnele particulare de securitate

Pentru locatiile de lucru mai periculoase se vor stabili consemne mai putin generale ce vor fixa reguli de securitate speciale. Aceste consemne trebuie sa fie afisate chiar pe locul aplicarii sale si trebuie sa precizeze:

cantitatile maxime de substante explozive si componentii lor ce se pot gasi in locul sau la postul de lucru;

numarul maxim de persoane ce pot fi prezente in acelasi timp;

modul operatoriu si operatiunile ce sunt interzise;

conduita in caz de accident sau in caz de calamitati naturale;

prescriptii speciale referitoare la distrugerea artificiilor, pastrarea deseurilor etc.

Odata cu angajarea unui nou membru al personalului, acesta trebuie informat de consemnele generale si particulare si astfel se va atrage atentia asupra obligatiilor ce-i revin. Nu trebuie uitate obligatiile specifice legilor si reglementarilor specifice de securitate si sanatate in munca.

D. Cauze posibile de aparitie a accidentelor pirotehnice

Accidentele cu articole pirotehnice pot surveni in doua situatii complet distincte:

la initierea si functionarea accidentala a acestora;

la utilizarea acestora.

In prima situatie, accidentul survine ca urmare a unei initieri accidentale, cu ajutorul mijlocul ce serveste la aprinderea acestuia sau ca urmare a actiunii unui stimul dorit sau accidental. Stimulul dorit este o actiune sau o operatiune efectuata de operator (ca de exemplu pregatirea obiectului pirotehnic, introducerea intr-un ansamblu etc.), iar stimulul accidental poate surveni din motive independente de operator (ca de exemplu un incendiu la o magazie, aprinderea si functionarea unui alt obiect pirotehnic aflat in vecinatate etc.).

In cea de-a doua situatie, accidentul poate fi consecinta unei neadaptari a pirotehnistului sau personalului la conditiile de functionare ale articolului pirotehnic) de exemplu ignorarea distantelor de siguranta sau a caracteristicilor de functionare ale artificiilor).

Deoarece in cea de-a doua situatie, cauzele aparitiei accidentelor sunt extrem de variate si nu pot fi abordate sistematic deoarece depind de modul de constructie si functionare al fiecarui obiect pirotehnic in parte, se vor aborda doar cauzele functionarilor accidentale.

Este evident ca evaluarea riscurilor de natura pirotehnica si luarea masurilor de prevenire a accidentelor nu poate fi posibila fara cunoasterea cauzelor posibile a initia reactiile de aprindere sau initiere accidentala a artificiilor. In consecinta, in acest paragraf se vor prezenta pe scurt elemente de sensibilitate ale materialelor pirotehnice si cauzele posibile de aparitie a initierii accidentale ale acestora.

Pentru a amorsa combustia, sau deflagratia unei compozitii pirotehnice sau dispozitiv pirotehnic, trebuie furnizata din exteriorul sau interiorul acestora, o anumita cantitate de energie. Aceasta energie poate sa provina din actiuni mecanice (soc, frecare, impact), termice (radiatie termica, flacara, fir incandescent), electrice (descarcari electrostatice) etc.

Natura insasi a materialelor explozive le face susceptibile de a se transforma brutal si neasteptat, provocand astfel efecte ce pot avea consecinte dezastruoase.

Cauzele posibile ale demararii, initierii sau amorsarii unei explozii accidentale sunt numeroase si marea problema in activitatile practice (adica la fabricare, transport, manipulare, utilizare si depozitare) este de a le descoperi si de a crea conditiile ce permit limitarea lor la maximum.

Cauzele posibile de explozie sunt determinate de sensibilitatea materialelor explozive la actiunile exterioare.

a) Sensibilitatea si reactivitatea materialelor explozive

Sensibilitatea este o notiune generica si reprezinta modul de comportare al unui material exploziv sau dispozitiv pirotehnic sub actiunea unei 'sarcini' sau actiuni exterioare de provenienta dorita sau in conformitate cu destinatia pentru care a fost fabricat materialul sau dispozitivul pirotehnic. Aceasta sarcina exterioara poate sa fie sub forma unei energii, impuls, forta etc. In incercarile standardizate de determinare a sensibilitatilor, ea se exprima prin: inaltimi de cadere, forte de apasare, temperaturi de autoinflamare, energii de descarcare s.a.m.d.

Se spune despre o substanta exploziva ca este sensibila, daca marimea sarcinii exterioare ce duce la initierea transformarii explozive este mica si invers, materialul este insensibil daca este necesara de o cantitate mare de energie pentru provocarea initierii transformarii explozive.

Reactivitatea este o marime similara cu sensibilitatea cu o singura diferenta. Daca in cazul sensibilitatii stimulul extern este de natura dorita, in cazul reactivitatii actiunea externa provine dintr-un eveniment care se manifesta accidental, sau initierea nu se realizeaza in conformitate cu destinatia explozivului sau dispozitivului exploziv.

De exemplu, specific unui fitil de aprindere este sensibilitatea la flacara. Aceasta se determina prin distantele maxime de la care se poate aprinde, de la o sursa de flacara standardizata, fitilul. Daca se determina sensibilitatea la frecare a fitilului, aceasta marime are sensul unei reactivitati, deoarece acesta nu a fost conceput si nu este utilizat prin frecarea acestuia. Este de remarcat ca au fost nenumarate observatii de aprindere accidentala a releelor pirotehnice la frecarea fitilelor cu diferite obiecte.

Indiferent de modul de clasificare a sensibilitatilor/reactivitatilor, este important de mentionat caracterul selectiv al acestora, in functie de natura si amplitudinea stimulului extern. Cu alte cuvinte, explozivii sau dispozitivele explozive se pot dovedi sensibile la anumiti stimuli si insensibile la alti stimuli. Un exemplu clasic este cel al pulberii negre (utilizata in majoritatea artificiilor ca incarcatura de azvarlire sau de explozie), care se dovedeste a fi extrem de sensibila la flacara dar are temperaturi de autoinflamare relativ ridicate si este foarte greu de aprins prin impact si frecare.

Daca se mai adauga si faptul ca in conditii diferite de mediu climatic, de confinare, materialele explozive isi pot schimba comportamentul, atunci se capata o imagine mai realista a complexitatii acestei probleme. In aceasta situatie este necesar a fi definita si notiunea de compatibilitate, care apreciaza modul de comportament al unei combinatii de materiale pirotehnice/inerte, in diferite conditii de mediu.

b) Sensibilitatea/reactivitatea la actiuni termice

Artificiile reactioneaza atat sub actiunea caldurii cat si a flacarii, deflagrand sau suferind o combustie. Aceasta reactie este mai mult sau mai putin rapida in functie de sensibilitatea sa. Reactia exploziva a unui obiect pirotehnic se poate produce la:

- contactul articolului cu focul/produsii de reactie fierbinti: cazul unui incendiu izbucnit in imediata apropiere, cazul unei tigari aprinse etc.;

- ridicarea temperaturii mediului in care se afla dispozitivul pirotehnic: cazul efectelor de incalzire datorita compresiunii aerului, cazul unui incendiu la distanta.

Sensibilitatea la actiuni termice se determina prin incercari standardizate ce incearca sa reproduca incalzirile ce pot aparea in cazurile reale. In general, se determina temperatura de autoinflamare (proba de sensibilitate la temperatura) si distanta de aprindere (cazul sensibilitatii la flacara).

c) Sensibilitatea/reactivitatea la actiuni mecanice

Prin expresia 'actiuni mecanice' se inteleg caderile, socurile si frecarile, fenomene ce produc initiere explozivilor sau dispozitivelor explozive.

Trebuie mentionat ca mecanismul acestor initieri mecanice se explica tot prin incalziri sau solicitari termice, socul sau frecarea creand 'puncte calde' in interiorul dispozitivelor explozive sau explozivilor.

Situatiile in care pot aparea caderi, socuri sau se pot exercita forte de frecare pe articolele pirotehnice sunt foarte numeroase si ele apar in depozitare, pastrare, pregatire, manipulare si chiar la utilizare. O bomba aeriana care nu functioneaza asa cum a fost ea conceputa (datorita intreruperii lantului de foc), poate sa se initieze ca urmare a impactului de mare viteza la caderea pe sol.

Este foarte important a se determina sau a se cunoaste sensibilitatea la actiuni mecanice; incercarile standardizate pentru aceste sensibilitati sunt:

- sensibilitatea la impact (proba Kast sau BAM);

- sensibilitatea la frecare (proba B.A.M.).

d) Sensibilitatea/reactivitatea la actiuni electrice

In acest caz este vorba de modul de raspuns al compozitiilor sau dispozitivelor pirotehnice la fenomene de natura electrica: descarcari electrostatice, inductie magnetica, fulgere etc. Trebuie mentionat ca initierea prin efect Joule intra in categoria sensibilitatii la actiuni termice.

Binecunoscuta inca din antichitate, electricitatea statica (sau descarcarea electrostatica) a fost mult timp o necunoscuta, deoarece se preteaza greu a fi studiata stiintific, datorita nereproductibilitatii sale aparente. Aparitia ei este rezultatul unei inegale repartitii de electroni sau cu alte cuvinte aparitia unei diferente de potential electric. Este deci posibil ca in anumite situatii sa apara descarcarea electrostatica ce duce la aparitia unor scantei cu energii mari.

Acumularea electricitatii statice se realizeaza in general: la miscarea relativa a doua corpuri izolatoare sau unul conducator si altul izolator, deplasarea unor materiale pulverulente etc. Atunci cand campul electric creat de acumulare depaseste valoarea de descarcare, apare o evacuare rapida a acestor sarcini, aparand scantei. Caracteristica fundamentala a unei descarcari electrostatice este cantitatea de energie eliberata in momentul aparitiei. Aceasta energie se manifesta fie sub forma de radiatie (care o face vizibila), fie sub forma de caldura. Cantitatea de caldura eliberata constituie marimea determinanta pentru declansarea exploziei.

Sensibilitatea la descarcari electrostatice caracterizeaza astfel pericolul aparitiei unei explozii ca urmare a acumularilor electrostatice si reprezinta un pericol mare pentru activitatile cu artificii, in special datorita faptului ca pulberea neagra este sensibila la descarcari electrostatice.

e) Sensibilitatea/reactivitatea globala a compozitiilor si dispozitivelor pirotehnice

Clasamentul relativ al diferitelor obiecte sau materiale pirotehnice, din punctul de vedere al sensibilitatii/reactivitatii acestora nu este acelasi. S-a incercat sa se regrupeze comportarea acestora relativ la diferitele solicitari mecanice, punandu-se la punct o metoda globala, reprezentativa pe ansamblu si capabila a determina o singura energie.

La toate cauzele posibile de initiere a reactiilor explozive, analizate pe scurt mai sus, mai trebuie adaugate si compatibilitatile/incompatibilitatile chimice dintre materialele componente ale compozitiilor pirotehnice si alte materiale cu care se pot gasi in combinatie sau in contact. O compozitie pirotehnica este capabila ca in anumite situatii sa se descompuna in prezenta unei substante inerte sau cu o alta compozitie pirotehnica, aceasta descompunere putand sa se accelereze si sa devina exploziva sau sa dea nastere unor compusi mult mai sensibili. In scopul  evitarii acestor cauze posibile de explozie s-au stabilit anumite clase de compatibilitate ale componentilor pirotehnici.

E. Masuri de protectie si prevenire a accidentelor pirotehnice

In continuare se vor prezenta pe scurt masuri de protectie si prevenire a accidentelor pirotehnice.

Protectia impotriva declansarii accidentale a exploziei

Anularea sau reducerea probabilitatii de declansare accidentala a unei explozii se poate realiza numai impiedicand activarea materialului sau aprinderea dispozitivului pirotehnic, adica eliminand situatiile in care acestea sunt susceptibile de a se amorsa sau initia ca urmare a actiunii stimulilor accidentali

a) Protectia contra actiunilor termice

Datorita sensibilitatii marite a artificiilor la actiunea focului sau flacarilor, se va interzice prezenta oricarei surse de foc in incaperi sau magazii, in locurile unde se desfasoara operatii cu dispozitive pirotehnice.

Se va interzice personalului de a fuma si ca masura suplimentara de precautie, se va interzice aducerea la locul de lucru a oricaror articole de fumat.

Nu se va permite lucrul cu foc deschis decat dupa ce se iau toate masurile necesare, de protejare a artificiilor.

Se vor suprima sau reduce la maximum toate cauzele de incendiu banal, datorate in special substantelor combustibile sau curentilor electrici, fara a uita traznetele. De asemenea se vor reduce la maximum sau elimina cauzele directe de formare a scanteilor, atat de origine mecanica, dar si electrica.

Impotriva scanteilor de origine mecanica se va actiona prin alegerea materialelor de constructie ale instalatiilor sau sculelor si a modului de lucru cu ele. Se vor utiliza materiale cu proprietati 'anti-scantei' cum ar fi: lemnul, cauciucul, plumbul, cuprul, bronzul, aluminiul (aluminiul insa poate da scantei foarte calde in functie de modul de lucru).

Prevenirea si stingerea incendiilor capata aici un sens nou, incendiul putand sa provina chiar de la o un alt obiect pirotehnic. O instalatie de prevenire si stingere a focului cu apa (sau un fluid convenabil) poate proteja foarte bine impotriva raspandirii sinistrului la alte posturi de lucru sau incaperi. Trebuie mentionat interesul crescut la ora actuala a instalatiilor si sistemelor de detectare automata a incendiilor, subliniind ca intarzierea necesara pentru aceasta detectie nu va fi aceeasi pentru toate cazurile. Este de preferat sa se utilizeze un sistem fiabil, chiar mai putin performant, cum ar fi  topirea unui cordon plastic sau fir metalic, atunci cand intarzierea poate sa fie de cateva secunde. Cand intarzierile trebuie sa fie de zecimi de secunda se recomanda a se utiliza sisteme pirotehnice de deschidere a vanelor.

In situatia cand apare accidental un incendiu, este recomandat sa se stinga sau sa se controleze focul astfel incat sa nu se extinda catre locul unde sunt dispuse materiale sau obiecte pirotehnice. Daca incendiul nu poate fi stapanit sau daca exista riscul de transmitere prin radiatie a incendiului, este recomandat mai intai sa se indeparteze tor personalul de la locul incendiului si ulterior sa se previna pompierii referitor la tipul incendiului si riscurile asociate acestuia. Pana la sosirea pompierilor trebuie avut grija ca nici o persoana sa nu se apropie de locul incendiului.

Actiunile termice care pot produce initierea accidentala a artificiilor pot sa aiba la baza chiar explozia accidentala a unui obiect pirotehnic. Explozia accidentala este insotita de degajarea unei cantitati mari de produsi de reactie, propulsie la distanta a comprimatelor pirotehnice aprinse sau a fragmentelor secundare rezultate din spargerea dispozitivului. Acestea au o capacitate mare de initiere accidentala.

Exploziile accidentale au efecte grave si asupra persoanelor aflate in zonele mai apropiate sau mai indepartate de locul accidentului pirotehnic. Efectele principale ale accidentelor se datoreaza temperaturilor ridicate ale produselor pirotehnice aprinse si energiei cinetice ridicate a comprimatelor sau fragmentelor propulsate la explozie. Aceste fenomene provoaca victimelor arsuri si plagi.

Arsurile se pot clasifica in 3 categorii dupa gravitatea lor.

Arsurile de gradul 1 se caracterizeaza prin colorarea in rosu a pielii, similara ca cea aparuta la bronzarea pielii la soare. Suprafata afectata este redusa si in mod conventional nu depaseste jumatate din suprafata palmei victimei.

Arsura de gradul 2 este asociata cu o desprindere a straturilor superficiale ale pielii si aparitia unor basici de lichid sub piele, care nu este altceva decat limfa si plasma sangvina. Suprafata este mai extinsa decat cea a palmei. Se poate localiza pe maini, pe fata, aproape de orificiile corpului: nas, gura, articulatii. Aspectul de culoare neagra este in functie de varsta si starea de sanatate a victimei.

Arsura de gradul 3 provoaca distrugerea totala a pielii, care capata o tenta alba sau neagra si la extrem este carbonizata.

Arsurile sunt afectiuni ale pielii dar si ale cailor respiratorii si digestive si au un caracter evolutiv. Chiar daca este anulata cauza arsurii, ea poate evolua in adancime si suprafata. In consecinta, arsura trebuie racita si tratata imediat, cat mai degraba posibil. Racirea rapida poate duce la diminuarea arsurii, limitarea umflarii si a durerilor.

Toate arsurile se infecteaza rapid.

In situatia in care apare o arsura grava cutanata trebuie intreprinse urmatoarele masuri:

Se raceste imediat zona afectata cu un jet de apa; temperatura apei trebuie sa fie cuprinsa intre 10 si 25 °C. Apa de la robinet este perfect adaptata pentru acest tratament. Se aplica jetul de apa pe regiunea atinsa de arsura. Se scot hainele care nu adera bine la apa. Dupa racirea cu apa se usuca rana cu ajutorul unui tampon uscat steril sau curat.

Se acopera victima pentru a evita hipotermia. Se supravegheaza in caz de nevoie a unui ajutor medical.

Se protejeaza zona arsa. Protectia se va face cu tampoane uscate si curate.

Se alungeste victima la orizontala pentru a preveni o afectiune circulatorie. Pozitia depinde de zonele afectate de arsura.

Se anunta imediat salvarea si serviciile de urgenta.

b) Protectia impotriva actiunilor mecanice

Personalul ce efectueaza activitati cu artificii sau materiale pirotehnice se va preocupa pentru eliminarea oricaror caderi, socuri sau frecari pe materialele pirotehnice, lucrand cu precautie si fara miscari rapide.

Aceste prescriptii trebuie sa figureze intotdeauna in consemnele de securitate.

Trebuie de asemenea protejate dispozitivele pirotehnice de actiunile mecanice provenite de la o explozie aparuta accidental in vecinatate.

Ca urmare a exploziei accidentale a artificiilor pot aparea rani ce au la baza cauze mecanice: plagile si fracturile, asociate sau nu de hemoragii.

Plagile sunt rezultatul propulsiei de fragmente sau elemente pirotehnice cu viteze mai mici sau mai ridicate. Aceste propulsii provoaca la impactul cu corpul perforari ale tesuturilor, urmate de infectii rapide.

Chiar daca sunt luate multe masuri de prevenire a acestor tipuri de accidente, probabilitatea de aparitie este ridicata in special in locul de tragere. In consecinta o masura de protectie obligatorie este respectarea distantelor de siguranta pentru fiecare tip de dispozitiv pirotehnic utilizat la focurile de artificii.

In cazul aparitiei de accidente cu aparitia de plagi, se vor respecta urmatoarele masuri:

nu se scoate niciodata corpul strain, responsabil pentru crearea plagii;

daca victima este constienta se va culca pe spate, iar daca nu este constienta se va pune pe o parte;

se vor supraveghea functiile vitale ale ranitului: cunostinta, respiratia si pulsul;

se pune antiseptic pe rana si se panseaza cu tampoane curate.

in cazul existente fracturilor nu se transporta niciodata un ranit fara imobilizarea fracturii.

in cazul aparitiei hemoragiilor se va interveni pentru stoparea acesteia.

Ca regula generala de salvare, trebuie actionat pe trei directii:

protejarea victimei;

alertarea autoritatilor si serviciilor de salvare;

acordarea primului ajutor.

c) Protectia contra riscurilor electrice si electricitatii statice

Intr-o cladire in care se pot gasi materiale sau dispozitive explozive nu trebuie sa existe nici un conductor electric neprotejat si nici o linie aeriana.

Cablurile electrice de distributie trebuie sa fie ingropate, cu exceptia cazurilor cand sunt protejate in mod eficace impotriva socurilor sau altor evenimente apte a genera pericole.

Canalizarile pentru apa nu pot fi utilizate pentru a adaposti trecerea cablurilor electrice.

Tabloul general de distributie a energiei electrice trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa permita debransarea in caz de urgenta a alimentarii cu energie electrica, pentru fiecare cladire sau local in parte, separat sau pe grupuri de incaperi.

Alimentarea electrica a fiecarui local pirotehnic trebuie sa fie intrerupta prin actionarea unui organ de comanda situat in exteriorul si apropierea localului. Acest organ trebuie sa fie usor de recunoscut si accesibil cu usurinta. Daca are facilitatea de a fi actionat de la distanta, el trebuie sa poata fi actionat doar de persoane competente (Error! Reference source not found.).

Traiectul ingropat al retelelor electrice trebuie sa fie reperat la suprafata prin borne sau semne speciale vizibile.

Intr-un local pirotehnic, nici un aparat sau instalatie nu trebuie sa ramana sub tensiune in afara orelor de program.

Cu toate acestea, este posibil ca unele aparate sa trebuiasca sa functioneze pe perioade de timp indelungate si astfel sa nu poata sa fie decuplate la incheierea lucrului zilnic. Pentru aceste aparate trebuie prevazute in consemnele specifice de siguranta necesitatea existentei unor circuite speciale de securitate, care ar putea intrerupe tensiunea de alimentare in caz de functionare anormala.

Articolele pirotehnice trebuie sa fie amplasate la distanta fata de traseele electrice sau materialele electrice, astfel incat in cazul aparitiei unui defect oarecare sa nu se permita inflamarea sau explozia acestora.

O atentie sporita trebuie sa fie acordata aparatelor sau dispozitivelor de initiere electrica. Acestea nu trebuie sa functioneze accidental, fie prin inducerea de curent ca urmare a functionarii unor instalatii radio sau radar, fie prin scurgeri de curenti de la alte instalatii electrice, chiar situate in afara localurilor (Error! Reference source not found.).

Instalatiile electrice trebuie sa fie concepute astfel incat temperatura elementelor lor sa nu se poata ridica la valori la care ar putea deveni periculoase, tinand seama de natura materialelor sau dispozitivelor explozive prezente in local (Error! Reference source not found.)..

Precautii utilizate pentru prevenirea aparitiei electricitatii statice

Unul dintre mijloacele de evitare a aparitiei de sarcini electrostatice consta in alegerea corespunzatoare a echipamentelor purtate de lucratori: haine, incaltaminte si alte accesorii. Acestea trebuie sa fie realizate din materiale care impiedica acumularea periculoasa de sarcini electrostatice.

Principalele efecte ale exploziilor accidentale

O anumita cantitate de artificii  va exploda accidental. Ce se intampla? Care sunt efectele exploziei, care vor fi pagubele create si care sunt masurile necesare pentru a elimina sau limita aceste pagube?

Explozia accidentala a unui articol sau produs pirotehnic poate sa fie dupa caz: o combustie, o deflagratie, sau tranzitii ale acestora. Detonatia poate aparea extrem de rar si numai in conditii de confinare puternica, in special in depozitele de artificii.

Efectele exploziei accidentale sau dorite depind in principal de: natura materialului pirotehnic, cantitatea acestuia, regimul transformarii explozive (combustie, deflagratie sau detonatie), confinarea si caracteristicile mediul inconjurator.

Principalele efecte ale exploziei accidentale sunt:

a) incendiul local;

b) distrugerea locala;

c) efectul prin suflu ;

d) proiectia la distanta a schijelor sau fragmentelor primare sau secundare metalice sau a particulelor incendiatoare;

e) efectul initierii prin influenta.

In capitolul urmator se vor preciza caracteristicile de efect in functie de clasa de risc a materialelor sau dispozitivelor pirotehnice, de masa acestora. Cu ajutorul acestora se pot evalua distantele de siguranta si se poate stabilii conformitatea amplasamentelor echipamentelor, instalatiilor si chiar a personalului.

2 Activitati executate inainte de executarea focului de artificii

Clasificarea si transportul artificiilor pentru divertisment este reglementat prin legislatia nationala si internationala si este prezentat in capitolul 4 Legislatie si reglementari in domeniul artificiilor si focurilor de artificii.

Pe langa cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca pirotehnistii pentru planificarea, organizarea si desfasurarea focurilor de artificii, in continuare sunt precizate cerinte particulare ce trebuie sa fie avute in vedere inainte de tragerea sau utilizarea artificiilor.

A. Pregatirea generala

Consemne particulare pentru organizarea echipei de tragatori

stabiliti orele si locurile de intalnire;

stabiliti modul in care se va face transportul personalului si al materialelor;

verificati modul in care vor fi dispuse materialele in camion, astfel incat sa existe spatiile necesare intre acestea;

stabiliti o conexiune telefonica sau radio permanenta intre membrii echipei;

stabiliti modalitatile de cazare si hranire pentru intreaga echipa;

prezentati echipei planurile de tragere si aduceti la locul de tragere cel putin doua exemplare ale planului;

faceti o lista cu toate materialele necesare;

controlati sistemul de dare a focului: trageti un aprinzator electric legat in serie la o bobina de conductor de 500 m;

prevedeti un adapost (cort, copertina etc.) pentru operatiunile de pregatire a obiectelor pirotehnice (pre-montaj) precum si pentru stocarea provizorie.

B. Pregatirea personala

Asigurati-va ca aveti asupra voastra toate materialele necesare montajului si executarii focului de artificii.

O lista generala cu necesarul pirotehnistului ar putea fi urmatoarea:

ciocan;

patent;

foarfeca;

cutit;

banda adeziva (de hartie si scotch);

aparat de masura (ohmmetru);

patura groasa;

lanterna (cu becuri si baterii de rezerva!);

clesti de electronist;

planul tragerii;

trusa medicala.

C. Pregatirea in teren

Conducatorul tragerii

Rolul conducatorului tragerii este acela de a coordona echipa de pirotehnistii distribuind fiecaruia in mod clar sarcinile ce ii revin, metodele de lucru si timpul avut la dispozitie.

Conducatorul tragerii verifica respectarea planului de tragere si este responsabil cu bransamentul panoului de comanda.

Inainte de tragere conducatorul efectueaza controlul general verificand instalarea, fixarea si modul de conectare a tuturor obiectelor pirotehnice.

Consemnul general

Nu se fumeaza pe timpul pregatirii tragerii.

Se interzice accesul tuturor persoanelor straine in zona de tragere.

Securitatea publicului este totdeauna cea care primeaza in organizarea si efectuarea unui foc de artificii.

D. Inspectia zonei de tragere

Inainte de tragere, pirotehnistul inspecteaza obligatoriu zona de tragere.

In primul rand se verifica daca montajul corespunde cu cele prevazute in contract si in planurile aprobate de catre autoritati (zone, distante, constructii, amenajari) si se fac ajustarile necesare.

Se verifica daca distantele minime de securitate fata de public sunt respectate.

Se verifica conditiile meteo pentru ziua de tragere, in special directia si viteza vantului.

In cazul jocurilor de artificii acompaniate de muzica se verifica amplasarea si modul de acces ale surselor electrice.

Se va verifica de asemenea ca stingerea luminilor pentru tragerea focului de artificii sa nu provoace taierea alimentarii cu energie electrica a regiei si mijloacelor de comanda a focului.

E. Stabilirea zonelor de tragere si zonelor rezervate publicului

Zona de tragere va fi delimitata prin bariere sau alte mijloace fizice (banda colorata avertizoare) de la momentul inceperii instalarii si pana la finalul tragerii.

Zona de tragere va fi eliberata de orice sursa de incendiu, inclusiv iarba sau tufe uscate, in colaborare cu organizatorii spectacolului.

Pe timpul montajului si executarii focului se va permite accesul in aceasta zona doar persoanelor autorizate.

Zona rezervata publicului se stabileste tinand cont de distantele minime de securitate ale tuturor produselor pirotehnice. In nici un caz nu este permis ca bombele aeriene sa survoleze sau sa-si produca efectul deasupra spectatorilor.

Zona rezervata publicului trebuie astfel stabilita incat sa permita evacuarea rapida in cazul unui incident sau accident.

F. Receptia, inventarierea si pastrarea artificiilor la locul de tragere

Receptia artificiilor la locul de tragere se face prin deschiderea cutiilor si inventarierea acestora, in prezenta conducatorului tragerii.

Toate piesele sau articolele pirotehnice, precum si elementele auxiliare considerate defecte inainte de montaj vor fi identificate si dispuse intr-un loc protejat. Gravitatea defectului si decizia privind destinatia obiectului pirotehnic sunt stabilite doar de catre conducatorul tragerii.

Pe timpul perioadei de asteptare (pana la montajul in teren) artificiile trebuie stocate intr-un loc care asigura conditiile maxime de securitate pentru persoane si bunuri materiale.

G. Citirea planului de tragere

Pentru focurile mici si medii, comandate sau aprinse manual se urmaresc liniile de dare a focului si sortimentele de obiecte pirotehnice aflate la capatul fiecarei linii.

In cazul focurilor de artificii de dimensiuni mari sau focurilor muzicale trase electric, este necesara o examinare foarte atenta a planului de tragere.

Focul se va structura pe secvente, fiecare secventa putand sa grupeze cateva linii. Secventele sunt fie colorimetrice (o secventa aurie, una rosie una verde etc.) fie functie de efect (cu lumina colorata, clipitoare-crackling, in evantai, de joasa altitudine, la inaltime etc.).

Liniile care compun o secventa trebuie sa se succeada vizual, de o maniera logica. Fiecare secventa va fi marcata prin punctarea, in general cu o bomba de mare calibru sau cu o salva, iar intre aceste punctari trebuie respectata o coerenta a efectelor vizuale.

H. Instalarea artificiilor si elementelor auxiliare

Pentru instalarea aruncatoarelor, artificiilor si elementelor auxiliare necesare pentru desfasurarea unui foc de artificii se recomandam cateva principii generale.

F         In primul rand determinati axa focului de artificii:

priviti zona de tragere din zona rezervata publicului;

determinati axa focului de artificii functie de aceasta imagine;

repartizati posturile liniilor stabilite de o parte si de alta a acestei axe;

in unele cazuri, pentru unele locuri de tragere se prevad doua axe; in acest caz se vor stabili secvente care cuprind intreaga zona si secvente care sunt dispuse de o parte sau alta a celor doua axe;

de asemenea, exista posibilitatea ca zona de tragere sa includa obiective vizuale importante (poduri, cladiri, castele, ruine etc.) care nu sunt situate pe axa focului de artificii; in acest caz incercati sa stabiliti o axa secundara care trece prin acest obiectiv.

F         Pasul al doilea este acela de repartizare a obiectelor pirotehnice tinand cont de:

calibrul (altitudinea si dimensiunea efectelor) si distantele de siguranta;

punerea in valoare a locului de tragere (luciu de apa in jurul caruia se monteaza jerbe si faclii, cladiri pe care se dispun cascade etc.);

coerenta secventelor (in cazul in care aveti prevazuta o secventa cu faclii si jerbe in jurul unui ochi de apa acestea vor fi acoperite cu bombe plasate in spatele efectelor la sol, chiar daca sunt in afara axului principal, iar la secventa urmatoare reveniti elegant la axul zonei de tragere chiar daca publicul este obligat sa-si indrepte privirea in alta directie);

In principiu, buchetul principal de artificii aeriene trebuie sa fie plasat pe axul focului sau in spatele unui obiectiv remarcabil al locatiei de tragere.

Evitati montajul pieselor in acelasi mod. Dispuneti fantanile si vulcanii in evantai sau in directii diferite. Dispuneti rachetele si aruncatoarele inclinate de cate ori este posibil.

Dispunerea fantanilor si cascadelor pe fatade necesita o atentie marita. Incercati sa dispuneti obiectele pirotehnice la distante egale sau regulate.

Pozitionati postul de comanda a focului in asa fel incat sa puteti cuprinde vizual intreaga zona de tragere si in acelasi timp sa nu fie observat de catre public.

Dispunerea focurilor pe teren dur (macadam, dale, pontoane)

In cazul dispunerii pieselor de tragere pe terenuri dure, acestea trebuie asigurate cu saci de nisip, pietre sau cu bariere. Cel mai indicat este sa folositi echere montate pe ramele bateriilor de aruncatoare.

In cazul in care nu dispuneti de echere, legati bateriile in grupuri de maxim trei si asigurati-le cu pietre. Nu este recomandata gruparea unui numar mai mare de baterii deoarece o eventuala explozie a unei tevi poate destabiliza intreg ansamblul iar continuarea tragerii cu acele baterii poate deveni periculoasa.

Cutiile de jocuri preformate pot fi fixate pe paleti.

Aruncatoarele individuale si candelele pot fi introduse in cilindrii cu nisip sau asigurate de bariere, garduri, sau alte rame metalice fixe.

Liniile de comanda electrica se vor trece inmanuncheate, pe langa baterii, in aceeasi directie, si vor fi acoperite cu nisip, placi, folie de aluminiu sau alte materiale protectoare fata de resturile de corpuri incandescente.

I. Protectia obiectelor pirotehnice

Protectia fata de ploaie se va realiza cu ajutorul foliilor de plastic descrise in capitolul de accesorii.

Trebuie avut in vedere faptul ca o ploaie foarte puternica poate conduce la acumularea apei in vasele cu nisip, respectiv udarea fundurilor tuburilor de carton sau patrunderea apei in aruncatoare. In acest caz se pot lua urmatoarele masuri:

F      inveliti fiecare bomba in folie de plastic dar aveti grija sa nu deteriorati filmul de plastic la introducerea in teava;

F      inveliti aruncatorul sau candela intr-o folie de plastic;

F      inveliti intreg vasul cu nisip si aruncator cu o folie de plastic.

Atentie, daca aveti mai multe aruncatoare dispuse in acelasi vas cu nisip, prima bomba plecata va dezveli intreg ansamblul.

Tineti cont de faptul ca apa cazuta poate destinde folia si se poate acumula in "buzunarele" foliei de plastic. In momentul functionarii primului obiect din ansamblu aceasta poate cadea in celelalte tuburi udand incarcatura de azvarlire. Pentru a evita aceasta situatie, inainte de tragere inspectati aruncatoarele si indepartati excesul de apa de pe folii sau, rigidizati folia de pe gura aruncatorului cu o "cruce" de banda scotch.

Chiar inainte de tragere, indepartati foliile protectoare de pe urmatoarele obiecte pirotehnice:

rachete;

fantani de apa propulsate;

farfurii zburatoare;

sori rotitori.

Figura 1 Reprezentare schematica a modului de instalare si executare

a focului de artificii

Alte sfaturi

Nu trageti inaintea finalului buchetului anterior.

Verificati ca fondul muzical sa nu impiedice comunicarea intre tragatori. Daca este posibil utilizati comunicarea prin radio.

In cazul utilizarii cascadelor tineti cont ca aceste obiecte pirotehnice genereaza scantei cu temperaturi mari care pot pata marmura, sticla, piatra. Nu dispuneti linii electrice de comanda pe sub cascade sau in zona apropiata. Acestea sunt balansate de vant si imprastie scantei pe o suprafata desul de mare.

Atunci cand utilizati focuri bengale, faclii, fantani sau vulcani pe un sol dur, folositi suporti metalici fixati in sol sau cu saci de nisip.

Atunci cand tragerea se efectueaza de pe suprafete delicate (de exemplu marmura) obiectul pirotehnic se dispune pe o folie de aluminiu (fixata de sol) suficient de mare ca sa impiedice caderea zgurii sau resturilor incandescente, acestea putand produce deteriorari permanente ale materialelor sensibile.

Pirotehnistul va trebui sa acorde o atentie deosebita respectarii zonei de securitate preconizata tinand cont de urmatoarele aspecte:

particularitatile zonei de tragere;

conceptia si natura obiectelor pirotehnice;

importanta calibrelor si masa incarcaturilor pirotehnice;

dispunerea zonei destinate publicului;

directia si forta vantului;

obstacolele naturale existente: pereti, faleze, poduri etc.; se va acorda o atentie deosebita obstacolelor care pot provoca ricosee ale bombelor azvarlite de aruncatoare, mine sau candele romane;

posibilele obstacole aflate pe traiectorii; inca de la stabilirea zonei de tragere trebuie sa ne asiguram ca traiectoria obiectelor pirotehnice aeriene este la o distanta suficient de mare de: ramuri de copaci, cabluri electrice, cabluri de telefonie etc.).

J. Masuri privind securizarea locului de tragere

Pe timpul montajului

Inca de la descarcarea obiectelor pirotehnice trebuie sa fie asigurata supravegherea acestora, nu numai pentru prevenirea accidentelor dar si pentru prevenirea degradarii sau sabotarii intentionate provocate de persoane straine.

Zona de tragere va fi incercuita pe cat posibil cu obstacole fizice realizate din bariere, garduri si benzi de avertizare. In nici un caz, in nici un moment, nu se va abandona zona de tragere. In lipsa pirotehnistilor seful tragerii va stabili persoane competente pentru asigurarea pazei.

Zona de tragere va fi prevazuta cu mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor stabilite prin planul tragerii aprobat de catre unitatea de pompieri competenta (stingatoare portabile, lopeti, nisip, surse de apa etc.).

Noaptea, pe timpul tragerii

Se recomanda ca personalul care asigura paza pe timpul tragerii (subunitati de jandarmi, firme de paza etc.) sa fie chemat la locul de tragere cu ceva timp inaintea inceperii jocului de artificii pentru a se asigura evacuarea din timp a persoanelor din zonele periculoase si dispunerea publicului in zona special destinata.

In cazul in care, pe timpul tragerii, este prevazuta prezenta unei subunitati de pompieri, aceasta va fi instalata cu cel putin o ora inaintea inceperii focului. Conducatorul tragerii va face o scurta prezentare a locatiei si va indica pompierilor punctele critice precum si locurile de trecere printre liniile electrice, astfel incat o eventuala interventie minora sa nu conduca la deteriorarea altor obiecte si conexiuni, compromitand intreg spectacolul.

Se vor prezenta de asemenea si zonele periculoase de langa lansatoarele sau obiectele pirotehnice aeriene care prin traiectoria lor ar putea afecta pompierii pe timpul interventiei.

Ultimele pregatiri

In ultima jumatate de ora, inainte de inceperea focului, se vor efectua ultimele controale asupra montajelor si se vor repeta operatiunile si gesturile ce trebuie efectuate pe timpul tragerii.

a.       verificati pentru ultima data ca toate piesele sunt la locul lor, bine ancorate si ca traiectoria lor este libera de obstacole;

b.      asigurati-va ca obiectele pirotehnice sunt bine invelite si acoperite si prevedeti descoperirea lor doar inainte de a fi aprinse; desfaceti elasticele sau firele care strang fitilele bombelor dar nu le scoateti papiota de protectie;

c.       controlati liniile de dare a focului asigurandu-va ca nu sunt intrerupte, in special la nivelul imbinarilor; utilizati un ohmmetru special adaptat, capabil sa detecteze rapid toate anomaliile; acest control se va face si dupa amiaza, imediat dupa incheierea montajului;

d.      recititi cu atentie programul tragerii;

e.       asigurati-va ca, conditiile meteo permit efectuarea tragerii in siguranta; in cazul in care viteza vantului depaseste 54 km/h, renuntati sa mai trageti focul de artificii deoarece efectele vor fi puternic afectate si tragerea devine prea periculoasa.

3 Activitati efectuate in timpul executarii focului de artificii

Pirotehnistul trebuie in primul rand sa urmeze metodic programul de tragere stabilit. El trebuie sa fie in permanenta gata sa gestioneze orice eveniment aleatoriu care poate afecta buna derulare a spectacolului si securitatea in general.

Pe timpul tragerii, pirotehnistul trebuie sa se asigure ca efectele obiectelor pirotehnice nu au loc deasupra spectatorilor sau altor zone de risc, precum si de faptul ca resturile incandescente nu cad in acele zone.

Reguli de securitate la tragerea manuala

Pirotehnistul nu va privi spre lansator in momentul azvarlirii bombei pentru a evita ca resturile de fitil si carton incandescent sa-i sara in fata.

Nu se vor purta in buzunare faclii de aprindere sau bombe de rezerva pentru reincarcarea rapida.

Nu montati faclia de aprindere pe manere pentru a o prelungi.

Oricat de lung este fitilul de aprindere liber, aprindeti-l totdeauna de la capatul sau. Aprinderea fitilului din apropierea hartiei protectoare Kraft produce functionarea aproape instantanee a obiectului pirotehnic si este periculoasa pentru pirotehnist acesta neavand timp sa se protejeze.

In cazul in care o bomba nu "pleaca" nu incercati niciodata sa o scoateti din teava.

Atunci cand trageti manual, pentru a aprinde facliile utilizati o torta speciala care sa arda pe tot timpul spectacolului chiar daca afara este vant sau ploaie.

Incidente de tragere

In cazul in care apare un incident de tragere, pirotehnistul trebuie sa aprecieze imediat gravitatea acestuia.

Daca este vorba de un incident minor (de exemplu probleme cu o linie electrica sau un fitil), pirotehnistul va face toate eforturile posibile pentru continuarea spectacolului cat mai aproape de programul stabilit, in conditii de securitate.

Daca este vorba de un incident grav (de exemplu explozia unui aruncator), pirotehnistul poate decide oprirea spectacolului pentru a permite interventia fortelor de securitate (daca sunt necesare) sau pentru evaluarea efectelor si posibilelor riscuri.

4 Activitati efectuate dupa executarea focului de artificii

Dupa incetarea tragerii pirotehnistul va face obligatoriu un tur al zonei de tragere si zonei de securitate pentru a se asigura ca toate obiectele au functionat corespunzator si nu exista resturi active in tevi si la sol.

In cazul gasirii unei bombe neazvarlite in teava

In acest caz nu se va expune nici o parte a corpului deasupra tevii. Se va stabili un perimetru de siguranta in jurul aruncatorului. Se asteapta 30 de minute (de la sfarsitul tragerii) si se umple aruncatorul cu apa. Dupa inca 30 de minute se recupereaza bomba inclinand aruncatorul inspre un spatiu degajat, liber de persoane si alte bunuri.

In cazul unui obiect pirotehnic nefunctionat gasit pe sol

Se stabileste un perimetru de securitate. Dupa 30 de minute de la incheierea tragerii se uda cu apa, iar dupa inca 30 de minute se recupereaza obiectul pirotehnic.

Atentie, nu exista o regula bine stabilita pentru fenomenele ce au loc in cazul obiectelor pirotehnice nefunctionate. Din acest motiv acestea vor fi observate cu o atentie sporita, si vor fi indepartate sub conducerea directa a sefului tragerii.

In cazul in care se constata ca unele produse cu rateuri nu au putut fi recuperate in ciuda eforturilor de cautare, vor fi instiintate organele de ordine competente asupra riscului latent. Se va mentine in orice caz interdictia accesului in zona de securitate a persoanelor straine pana cand se finalizeaza inspectarea acesteia.

In final, vor fi solicitate echipele de pompieri pentru reperarea si neutralizarea tuturor elementelor incandescente susceptibile de a provoca incendieri intarziate.

Nu se vor distruge sub nici un motiv obiecte pirotehnice, prin ardere, la locul spectacolului. Artificiile recuperate vor fi conditionate corespunzator si returnate fabricantului (daca este posibil).

Curatarea terenului se va face in prezenta si sub conducerea sefului tragerii. Se vor inlatura toate resturile, suportii metalici sau de lemn, resturile de carton, hartie adeziva, firele etc. astfel incat terenul sa se regaseasca la final in starea initiala.