Drept Administrativ - Primarul si Viceprimarul

Primarul si viceprimarul

Alegerea si sarcinile primarului, istoric si drept comparat.

Din perspectiva dreptului comparat, functia de primar reprezinta o functie traditionala in adminisratia publica locala, nu numai din Europa, dar si din alte continente, ca, de exemplu, in America, unde a patruns influenta europeana . Legislatia contemporana contine mai multe solutii cu privire la modalitatea de investitura, la atributii si la raporturile primarului cu organul colegial (adunarea, consiliul etc.) ori cu alte autoritati publice autonome sau, dupa caz, guvernamentale.

De pilda, in Elvetia, in zona germana, cel putin, primarul se alege o data cu consiliul comunal, el trebuind sa fie si membru al consiliului, cetatenii voteaza pentru persoana respectiva de doua ori, ca membru in consiliu si ca primar, existand, fireste, mai multe candidaturi pentru functia de primar, postul ocupandu-l cel care intruneste cel mai mare numar de voturi. In Franta, dimpotriva, consiliul este cel care alege primarul si adjunctii acestuia, prin vot secret, cu majoritate absoluta, alegerea avand loc in prima sedinta a consiliului. Cu toate acestea, primarul, in sistemul francez, este si presedinte al consiliului municipal, asigurand buna desfasurare a sedintelor si respectarea ordinii in cadrul consiliului. In Belgia exista alta formula, primarul comunei este numit de Rege dintre membrii consiliului comunal, la propunerea consilierilor, inaintata prin guvernatorul provinciei. Legea belgiana admite, ca exceptie de la aceasta regula, numirea primarului si din randul altor alegatori care au implinit 25 de ani, dar in acest caz este nevoie de avizul conform al delegatiei permanente a consiliului provinciei. In Italia, atat primarul, cat si presedintele consiliului provinciei sunt alesi de structurile pe care le vor prezida, primarul de catre giunta comunala, la randul ei aleasa de consiliul comunal, iar presedintele de catre consiliul provinciei. Interesant este ca alegerea, prin vot deschis si cu majoritatea absoluta, se face pe baza unui program, la care trebuie sa se subscrie 1/3 din membrii giuntei.

Sub aspectul evolutiei istorice, la noi, prin Legea comunala din 1864 s-a impus solutia alegerii consiliului local si a primarului de catre locuitorii comunei rurale, pe baza votului cenzitar, fiind scutiti de cens numai anumiti functionari. Primarul era magistratul comunal, caruia legea ii incredinta intreaga administratie a comunei, dar, in acelasi timp, era si delegatul puterii centrale, in comunele rurale, unde trebuia sa fie confirmat de catre prefect. In comunele urbane, primarul era numit de Domn, dintre primii trei consilieri care intrunisera cele mai multe voturi. Legea comunala din 7 mai 1887, cu modificarile din 1894 si Legea organizarii comunelor rurale si administratiunea plasilor din 1 mai 1904(care a inlocuit Legea din 1887) au venit cu alta solutie: primarul era ales de catre consilieri "dintre membrii cu cu stiinta de carte" si confirmat de prefectul judetului. Primarul lucra sub controlul direct al consiliului, facand acte de administratie propriu-zisa si acte de politie comunala.

O inovatie a Legii din 1904 a constat in faptul ca orice cetatean putea cere primarului sa intenteze actiunile ce credea ca apartin comunei, iar daca primarul refuza neintemeiat, cel interesat avea dreptul sa reclame prefectului. Legile ulterioare, pana la instaurarea dictaturii regale, s-au inscris cand intr-o formula, cand in alta, cu anumite variatii date de modul in care a fost conceputa administratia judeteana de la nivelul plasei etc. Nu trebuie sa uitam ca, la un moment dat, legislatia reglementa doi prefecti, unul politic, numit de Guvern, si altul administrativ,ales.

Astfel, ultima reglementare democratica, Legea administrativa din 27 martie 1936 a consacrat solutia alegerii primarului de consiliu: "Consiliul, o data constituit, va proceda la alegerea primarului, ajutorilor de primari, a unei comisiuni financiare, compusa din trei membri, iar la municipii si a unei delegatiuni a Consiliului". Aceasta era regula, care admitea si exceptii, anume exercitarea atributiilor de primar de catre presedintele de varsta, pana la "alegerea sau numirea primarului"(art. 57). Legea admitea si ipoteza numirii primarului, se intelege atunci cand "din orice cauza primarul n-a putut fi declarat ales".

Alegerea, validarea si statutul juridic al primarului, potrivit legislatiei actuale

Legislatia actuala in vigoare a optat pentru solutia alegerii primarului, la fel ca si consiliul, direct de comunitatea locala, indiferent ca este vorba de mediul rural sau urban, stabilind, totodata, incompatibilitate intre functia de consilier si aceea de primar. De asemenea, Legea nr.69/1991 a desfiintat functia de presedinte al consiliului local, oprindu-se la o solutie mai simpla, cea a presedintelui de sedinta, solutie retinuta si de Legea nr. 215/2001 cu unele precizari si completari. Articolul 44 alin. 2 din Legea 67/2004 arata ca pentru functia de primar se depun candidaturi separate de catre partide, aliante politice, aliante electorale sau candidaturi independente, candidatii independenti trebuind sa prezinte o lista de sustinatori care sa cuprinda minimum 2% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din circumscriptia in care candideaza, dar nu mai putin de 200 in cazul comunelor, 300 in cazul oraselor, 1000 in cazul municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti si 5000 in cazul municipiului Bucuresti.

Pentru functia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscriptie. Este declarat primar candidatul care a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Daca nici unul dintre candidati nu a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemneaza in procesul verbal incheiat de biroul electoral de circumscriptie, se organizeaza un al doilea tur de scrutin. Un al doilea tur de scrutin se organizeaza si in acest caz de balotaj intre mai multi candidati la functia de primar. La al doilea tur de scrutin participa numai candidatii clasati pe primele doua locuri, respectiv candidatii aflati in situatie de balotaj. Al doilea tur de scrutin are loc la doua saptamani de la primul tur de scrutin. In al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturivalabil exprimate. In cazul in care unul dintre candidatii la functia de primar, intre care urmeaza sa se desfasoare turul al doilea de scrutin, decedeaza, renunta sau nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul urmator. Daca situatiile prevazute la alin. (1) se produc in cazul unuia dintre candidatii aflati in situatia de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscriptie declarandu-l primar pe celalalt candidat. De vreme ce sunt candidaturi separate, chiar daca alegerile pentru primar se desfasoara concomitent cu cele pentru consiliul local, biroul electoral de circumscriptie incheie procese verbale separate. Conform art. 95 alin. (5) din Legea nr. 67/2004 privind alegerea autoritatilor publice locale dosarul alegerii primarului se inainteaza, cu paza militara, in cel mult 48 de ore, la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care a fost ales iar in cazul primarului general al Capitalei, la Tribunalul Municipiului Bucuresti, iar certificatul alegerii ca primar se elibereaza de biroul electoral de circumscriptie.

Validarea alegerii primarului

Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 zile de la data desfasurarii alegerilor in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei. Dupa validare, primarul depune in fata consiliului, juramantul de credinta, iar daca refuza este considerat demisionat de drept. "

Si in aceasta situatie, ca si in cazul consilierului care refuza sa depuna juramantul, sanctiunea ar trebui sa constea in retragerea validarii.

Validarea este operatia prin care o autoritate a statului sau a administratiei publice locale, aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, este confirmata in vederea ocuparii si a exercitarii functiei respective.

Invalidarea alegerii primarului se pronunta numai in cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea s-a facut prin frauda electorala. "Hotararea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacata de cel interesat in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta de contencios administrativ.Instanta de judecata este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile." Din aceste dispozitii, nou introduse prin Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala rezulta urmatoarele aspecte sesizate de doctrina actuala: actiunea in contecios apartine doar celui interesat, adica persoanei fizice care a candidat si a carei alegere a fost invalidata sau, dupa caz, partidul politic pe lista caruia a candidat.

"In caz de invalidare a alegerii primarului, la propunerea prefectului, Guvernul va stabili data alegerilor in termen de cel mult 30 de zile de la data invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti, in conditiile legii".

Potrivit legii, "primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza." Fata de dispozitiile actualei reglementari, in doctrina au fost identificate trei categorii de sarcini ale primarului, in calitate de autoritate executiva a consiliului local, in vederea realizarii autonomiei locale si anume: de reprezentare, de executiv al consiliului local si de sef al administratiei locale si a aparatului .

Astfel, sub primul aspect, potrivit legii, "primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie." In calitate de executiv al consiliului local, primarul are atributii pentru pregatirea deciziei consiliului local, pentru punerea acesteia in aplicare si de a raporta. In calitate de sef al administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate, primarul are trei "directii" de actiune, dupa cum este vorba despre personal, despre mijloacele materiale si financiare sau despre serviciile publice locale.

Atributiile primarului.

In functie de specificul activitatii la care se refera, atributiile primarului, prevazute in art. 68 din Legea administratiei publice locale, nr. 215/2001 pot fi clasificate in mai multe categorii:

-atributii privind asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei,precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si a ordonantelor Guvernului; luarea masurilor necesare si acordarea sprijinului pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean; prin exercitarea acestei categorii de atributii se urmareste imbinarea intereselor generale ale statului cu cele ale localitatii pe care primarul o reprezinta;

-atributii privind aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local: in situatia in care primarul apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;

-atributii in domeniul economic si financiar: intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local, exercita functia de ordonator principal de credite; verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate;

-atributii in domeniile social, cultural, stiintific si urbanistic: asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii; ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, impreuna cu organele specializate ale statului; ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare consiliului local;

- atributii in domeniul organizatoric: poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit; ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice etc.

In legatura cu atributiile primarului in raporturile cu consiliul local, in doctrina actuala s-a pus intrebarea ce se intampla in cazul in care primarul nu aduce la indeplinire o hotarare a consiliului local? Ce poate face consiliul local intr-o astfel de situatie? Daca tinem seama, in mod strict, de atributiile consiliului local, prevazute de lege, se sustine ca acesta nu poate sa ia nici o masura directa impotriva primarului, fiind posibila, cel mult, o actiune impotriva primarului, la instanta de contecios administrativ. O asemenea masura ar putea fi luata numai in cazul in care primarul ar fi ales direct de catre consiliul local.

In calitate de autoritate ce reprezinta puterea statala la nivelul localitatii, primarul exercita atributiile de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, sarcinile ce ii revin din actele normative privitoare la recensamant, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie civila etc. Prestigiul de care se bucura primarul se manifesta si printr-un semn distinctiv al acestuia, si anume, o esarfa in culorile drapelului national, pe care acesta este obligat sa o poarte la solemnitati, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor.

Primarul deleaga unele din atributiile sale viceprimarului sau viceprimarilor, dupa caz. Asfel, potrivit art. 70 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, primarul deleaga viceprimarului sau, dupa caz, viceprimarilor, prin dispozitie emisa, in termen de 30 de zile de la validarea alegerii sale, exercitarea urmatoarelor atributii:

- indrumarea si supravegherea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;

-controlul igienei si salubritatii localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie;

-repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;

-inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domenilui privat al comunei sau al orasului;

-organizarea evidentei lucrarilor de constructii din localitate si punerea la dispozitia autoritatilor administratiei publice centrale a rezultatelor acestei evidente;

-luarea masurilor pentru controlul depozitarilor deseurilor menajere, industriale sau de orice fel pentru asigurarea igienizarii malurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate viceprimarilor, secretarilor sau altor functionari cu competente in acest domeniu, potrivit legii. Aceste dispozitii ale art. 70 din Legea nr. 215/2001 aduc un amendament principiului potrivit caruia delegarea de atributii poate avea loc numai daca este prevazuta in mod expres de lege. Astfel, legea precizeaza, pe de-o parte, atributiile a caror delegare este obligatorie, iar, pe de alta parte, lasa acestuia posibilitatea de a delega si alte atributii ale sale, fara a mentiona, in concret, care sunt aceste atributii.

Totusi, pentru a se evita riscul delegarii unor atributii foarte importante ale primarului, Legea nr. 215/2001 precizeaza in mod expres atributiile a caror delegare este interzisa. Aceste atributii sunt urmatoarele:

a)atributiile ce-i revin primarului in calitate de reprezentant al statului, cu exceptia celor de ofiter de stare civila;

b) atributiile privind respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei si a celorlalte acte ale autoritatilor publice, inclusiv a hotararilor consiliului judetean si consiliului local;

c) organizarea si desfasurarea referendumului pentru consultarea populatiei cu privire la problemele locale de interes deosebit;

d) prezentarea de informari consiliului local privind starea economica si sociala a comunei sau orasului si asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local;

e) intocmirea proiectului bugetului local si a contului de incheiere a exercitiului bugetar si supunerea lor spre aprobare consiliului local;

f) exercitarea functiei de ordonator principal de credite;

g) luarea de masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor naturale, epidemiilor sau epizootiilor;

h) asigurarea ordinii publice si linistii locuitorilor prin intermediul autoritatilor si institutiilor publice de specialitate;

i) luarea masurilor prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;

j) luarea masurilor de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;

k) emiterea de avize, acorduri si autorizatii date in competenta sa prin lege

Din analiza textului art. 70 al Legii nr. 215/2001, deducem ca pot fi delegate urmatoarele atributii ale primarului:

a) verificarea incasarii si cheltuirii sumelor din bugetul local si comunicarea celor constatate consiliului local;

b) luarea masurilor pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale;

c) luarea masurilor pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si supunerea lui spre aprobare consiliului local, asigurarea respectarii prevedrilor acestuia si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;

d) conducerea serviciilor publice locale, altele decat cele de stare civila si de autoritate tutelara a caror delegare este prevazuta expres de lege;

e) propunerea, spre aprobare,consiliului local a organigramei, statului de functii, a numarului de personal si a regulamentului de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate al administratiei publice locale;

f) numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu de specialitateal administratiei publice locale si a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si ai serviciilor publice de interes local.

Indiferent de caracterul obligatoriu sau facultativ al delegarii, primarul trebuie sa controleze modul in care cei delegati isi exercita atributiile delegate si sa ia masurile necesare pentru indeplinirea lor corespunzatoare.

Suspendarea si incetarea mandatului primarului

Durata mandatului primarului este de 4 ani si poate fi prelungita prin lege organica in caz de razboi sau de catastrofa. Durata mandatului primarului expira la data depunerii juramantului de catre noul primar. Pe toata durata mandatului, contractul de munca al primarului la regiile autonome, societatile comerciale cu capital majoritar de stat sau la institutiile bugetare se suspenda.

Suspendarea mandatului primarului are loc, de drept, in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului care, prin ordin, cinstata suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunica, de indata, primarului care il poate ataca la instanta de contencios administrativ. Suspendarea mandatului primarului dureaza pana la incetarea masurii arestarii preventive. Daca primarul suspendat din functie a fost gasit vinovat, acesta are dreptul la despagubiri, in conditiile legii.[9]

Incetarea mandatului primarului, inainte de termen, are loc, de drept, in urmatoarele cazuri:

-deces;

-demisie;

-incompatibilitate;

-schimbarea domiciliului in alta unitate administrativ-teritoriala;

-imposibilitatea de a fi exercitat pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor de suspendare din functie;

-condamnarea definitiva la o pedeapsa privativa de libertate prin hotarare judecatoreasca definitiva;

-punerea sub interdictie judecatoreasca definitiva;

-pierderea drepturilor electorale prin hotarare judecatoreasca definiva.

O cauza speciala de incetare de drept a mandatului primarului o constituie starea de incompatibilitate reglementata de art. 87 din Legea nr. 161/2003. Potrivit acestui text de lege, functia de primar si viceprimar, primar general al municipiuluiBucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu urmatoarele functii:

-functia de consilier local sau judetean;

-functia de prefect sau subprefect;

-calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferentcde durata acestuia;

-functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie ori cenzor sau orice fel de conducere ori de executie la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societati de asigurare si cele financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si societatile nationale, precum si la institutiile publice;

-functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatiilor la o societate comerciala;

-functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national;

-calitatea de comerciant persoana fizica;

-calitatea de membru al unui grup de interes economic;

-calitatea de deputat sau senator;

-functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta functie asimilabila acestora;

orice alte functii publice sau activitatiremunerate, in tara sau in strainatate, cu exceptia functiilor sau activitatilor in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice, precum si a functiilor in cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale, fara scop comercial. Desi, legea nu prevede in mod expres, deducem ca, nici de data aceasta, calitatea de actionar sau asociat la o societate comerciala nu este incompatibila cu functia de primar.

Incetarea mandatului primarului se constata de catre prefect, prin ordin, care poate fi atacat de catre primar la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare, fara indeplinirea procedurii administrative prealabile. Instanta de contencios administrativ are obligatia legala de a se pronunta asupra cererii de anulare a ordinului prefectului, in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii la instanta competenta, hotararea instantei fiind definitiva si irevocabila.

Mandatul primarului poate inceta, inainte de termen, si prin vointa alegatorilor exprimata pe calea unui referandum local. Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate, in acest sens, prefectului, de locuitorii comunei sau ai orasului, care sunt nemultumiti de activitatea primarului. Cererea pentru organizarea referendumului va cuprinde motivele care au stat la baza acestuia, numele si prenumele, data si locul nasterii, seria si numarul buletinului sau ale cartii de identitate si semnatura olografa ale cetatenilor care au solicitat organizarea referendumului. Potrivit legii, motivele pentru care se poate solicita organizarea referendumului constau in nesocotirea de catre primar a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexercitarea de catre acesta a atributiilor ce-i revin, inclusiv a celor pe care le exercita in calitate de reprezentant al statului.

Organizarea referendumului poate avea loc daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

-sa fie solicitata de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot;

-acest procent sa fie realizat in fiecare dintre localitatile componente ale comunei sau orasului.

Dupa primirea cererii pentru organizarea referendumului, prefectul va proceda, in termen de 30 de zile, la anlizarea temeiniciei motivelor invocate, a indeplinirii conditiilor mentionate, precum si la verificarea veridicitatii si autenticitatii semnaturilor solicitantilor. Dupa efectuarea acestei verificari, prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul Administratiei si Internelor, o propunere motivata de organizare a referendumului. Pe baza propunerii prefectului prefectului si a avizului Ministerului Administratiei si Internelor, Guvernul se va pronunta, prin hotarare, in termen de 60 de zile de la solicitarea prefectului, asupra cererii de organizare a referendumului, In caz de aprobare a acestei cereri, Guvernul va stabili data organizarii referendumului, care va fi adusa la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului, prin grija prefectului.

Referendumul local se organizeaza, prin grija prefectului, cu sprijinul secretarului si al aparatului propriu de specialitate al consiliului local respectiv. Cheltuielile pentru desfasurarea referendumului se suporta de bugetul local. Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Mandatul primarului inceteaza inainte de termen daca s-a pronuntat, in acest sens, cel putin jumatate plus unu din numarul total al cetatenilor cu drept de vot. In acest caz, prefectul va propune Guvernului, pe baza rezultatului referendumului, organizarea alegerilor pentru functia de primar. Data organizarii alegerilor va fi stabilita de catre Guvern, in termen de 30 de zile de la data desfasurarii referendumului.

Actele primarului

In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual.

Dispozitiile normative devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica, iar cele individuale de la data comunicarii lor persoanelor interesate. Aducerea la cunostinta publica a dispozitiilor normative ale primarului poate avea loc prin publicare in presa locala sau prin afisare la sediul consiliului local si in alte locuri special amenajate, accesibile publicului. Dispozitiile cu caracter individual se comunica direct celor interesati, sub semnatura sau prin posta, cu dovada de primire. Dipozitiile primarului se avizeaza pentru legalitate de catre secretarul comunei sau orasului.

Secretarul nu va aviza favorabil dispozitiile primarului pe care le considera ilegale, dar in aceste cazuri va prezenta primarului motivele refuzului sau. Secretarul comunica prefectului dispozitiile primarului, de indata, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data emiterii acestora. Comunicarea dispozitiilor primarului, insotite de eventualele obiectii cu privire la legalitatea acestora, se face, in scris, de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru special destinat acestui scop. Secretarul asigura comunicarea dispozitiilor primarului si altor autoritati sau institutii publice, precum si persoanelor interesate, in termen de cel mult 10 zile de la emiterea acestora, daca legea nu prevede altfel.

De asemenea, secretarul asigura aducerea la cunostinta publica a dispozitiilor normative ale primarului, dar numai dupa 5 zile de la data comunicarii lor oficiale catre prefect. In cadrul acestui termen, prefectul va examina legalitatea dispozitiei primarului si, in cazul in care considera ca aceasta este ilegala, va solicita primarului reanalizarea dispozitiei in cauza, cu propuneri motivate de modificare sau revocare a acesteia. In urma interventiei prefectului este posibil ca publicarea dispozitiei primarului sa nu mai aiba loc, daca insusi primarul va accepta ca dispozitia sa este ilegala sau are dubii in legatura cu legalitatea acesteia.

Viceprimarul.

Comunele, orasele si sectoarele municipiului Bucuresti au cate un viceprimar, iar orasele resedinta de judet si municipiul Bucuresti au cate 2 viceprimari alesi dintre consilierii locali.

Viceprimarii nu pot fi in acelasi timp si consilieri locali. In acest scop, Legea nr. 215/2001 prevede in art. 156 ca in termen de 30 de zile de la intrarea sa in vigoare, viceprimarii aveau obligatia sa opteze, fie pentru calitatea de consilier, fie pentru functia de viceprimar. Alegerea viceprimarilor se face de catre consiliile locale din randul membrilor acestora, cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie.

Pe toata durata exercitarii mandatului viceprimarului, contractul sau de munca la institutiile publice, regii autonome, companii nationale, societati natioanale si societati comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau judetene se suspenda, de drept, ca si in cazul primarului. De asemenea, viceprimarul primeste pe durata exercitarii mandatului sau o indemnizatie stabilita, potrivit legii. Mandatul viceprimarului poate inceta prin act administrativ(hotararea consiliului local) sau de drept.

Incetarea mandatului viceprimarului prin act administrativ poate avea loc prin schimbarea din functie a acestuia. Schimbarea din functie a viceprimarului se face de consiliul local, la propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a primarului, prin hotarare adoptata cu votul a doua treimi din numarul consilierilor in functie. Hotararea consiliului local poate fi atacata la instanta de contencios administrativ, in conditiile Legii nr. 554/2004, insa instanta de judecata se va pronunta numai asupra legalitatii hotararii atacate, nu si asupra oportunitatii acestei hotarari, care se apreciaza, in exclusivitate, de catre consiliul local. Cu alte cuvinte, instanta de contencios administrativ va verifica daca hotararea a fost adoptata cu respectarea conditiilor prevazute in art. 78 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 si nu se va pronunta asupra temeiniciei acestei hotarari, numirea si schimbarea din functie a viceprimarilor putand fi chiar rezultatul unor "calcule politice". De altfel, nu poate fi contestat faptul ca activitatea viceprimarilor poate fi cel mai bine apreciata de catre consiliul local, acesta avand un drept de apreciere exclusiv si nelimitat in aceasta privinta.

In concluzie, numirea si schimbarea din functie a viceprimarului au la baza criterii politice si nu profesionale. De aceea, aceste masuri administrative nu pot fi asimilate cu numirea si eliberarea din functie a functionarilor publici, care trebuie sa aiba loc pe baza unor criterii obiective si nu pe baza unor considerente de apreciere subiectiva a conducatorilor administratiei publice.

Mandatul viceprimarului inceteaza de drept in aceleasi situatii in care are loc si incetarea de drept a mandatului primarului. Intru-n asemenea caz, consiliul local ia act de incetarea mandatului viceprimarului si alege un nou viceprimar. Mandatul viceprimarului poate fi suspendat in cazul in care a fost arestat preventiv, in aceleasi conditii in care poate avea loc suspendarea din functie a primarului.

Viceprimarul exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar, precum si atributiile repartizate de catre consiliul local. Desi legea nu prevede, el trebuie sa participe la sedintele consiliului local. In caz de vacanta a functiei de primar, precum si in caz de suspendare din functie, atributiile acestuia vor fi exercitate, de drept, de viceprimar sau, dupa caz, de unul dintre viceprimari desemnat de catre consiliul local, cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. In aceste situatii, consiliul local poate delega, prin hotarare, din randul membrilor sai un consilier care va indeplini temporar atributiile viceprimarului. In situatia in care sunt suspendati din functie in acelasi timp, atat primarul, cat si viceprimarul, consiliul local deleaga un consilier care va indeplini atat atributiile primarului, cat si pe cele ale viceprimarului, pana la incetarea masurii suspendarii din functie a acestora.

Daca devin vacante in acelasi timp, atat functia de primar, cat si cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar care va executa de drept atributiile primarului pana la alegerea noului primar, iar in locul sau va fi delegat, in mod temporar, un consilier local.

BIBLIOGRAFIE :

● Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, editia a 4 a, editura All Beck, Bucuresti, 2005

● Mircea Preda, Drept administrativ.Partea generala, editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001

● Anton Trailescu, Drept administrativ, editia a 2 a, editura All Beck, Bucuresti 2005

● Rodica Petrescu, Drept administrativ, editura Accent, Cluj Napoca, 2001

● Legea 215/2001 privind Administratia publica locala