SISTEMUL ADMINISTRATIV PUBLIC CENTRAL IN STATE CU REGIM PRESIDENTIAL (Unitate de analiza: Statele Unite ale Americii)

SISTEMUL ADMINISTRATIV PUBLIC CENTRAL IN STATE CU REGIM PRESIDENTIAL (Unitate de analiza: Statele Unite ale Americii)

TEMATICA

Caracteristici ale regimului presidential clasic.

Originea si caracteristicile sistemului constitutional american.

Organizarea federativa a statului american.

Puterile constituante ale S.U.A.

4.1. Congresul S.U.A.

4.2. Presedintele S.U.A.

4.3. Curtea Suprema de Justitie.

OBIECTIVE FUNDAMENTALE avute in vedere prin parcurgerea si insusirea continutului cursului:

Sa se identifice caracteriticile specifice regimului presidential clasic.

Sa prezinte premisele istorice ale aparitiei si dezvoltarii regimului politic american.

Sa se individualizeze caracteristicile fundamentale ale regimului politic constitutional american

Sa prezinte structura sistemul politic si administrativ central din Statele Unite ale Americii cu evidentierea structurii de stat (unitar/federal), a modului de organizare si functionare ale acesteia;

Sa se compare structura si functionarea sistemelor de administratie publica din tarile cu regim parlamentar analizate cu sistemul administrativ american.

Sa se compare structura si functionarea sistemelor de administratie publica din S.U.A. si Romania;

Caracteristici ale regimului presidential clasic

Separatia absoluta si rigida a celor trei puteri cu departajarea marcanta intre puterea legislativa si puterea executiva;

Sistemul prezidential clasic presupune organizarea puterii executive potrivit modelului executivului monocefal;

Puterea executiva este incredintata prin Constitutie Presedintelui, investit cu largi responsabilitati in conducerea generala a statului;

Presedintele este ales prin vot universal, egal, direct si secret, pentru un mandat cu durata determinata si diferita de la un stat la altul;

Procedura alegerii presedintelui, este similara cu cea prevazuta pentru alegerea Pralamentului;

Presedintele detine o pozitie egala cu Parlamentul d.p.d.v. al reprezentativitatii nationale;

Configuratia politica a Parlamentului presupune prezenta a doua sau mai multe partide (bipartidism sau pluripartidism), in functie de vointa politica a electoratului manifestata in alegeri;

Presedintele nu poate dizolva Parlamentul;

Parlamentul nu poate revoca sau demite pe Presedinte.

Presedintele poate fi pus sub acuzare si raspunde in fata Parlamentului, in baza unei proceduri speciale, pentru fapte expres si limitativ prevazute de lege;

Investirea sau revocarea Guvernului nu se realizeaza prin sustinerea data de Parlament ci reprezinta vointa expresa a Presedintelui.

Ministrii nu raspund politic pentru activitatea guvernamentala.

2. Originea si caracteristicile sistemului constitutional american.

Sistemul politic american, reflecta spiritul pragmatic al fondatorilor Constitutiei americane care au stiut sa valorifice in mod eficient convingerile politice ale colonistilor cu rezultatele practicii politice din unele satate europene.

Sursele sistemului politic american:

Perceptele Bisericii puritane;

Documentele corporatiilor comerciale ale celor 13 colonii;

Dreptul englez si practica sistemului politic conservator al Marii Britanii intemeiat in baza principiului suveranitatii poporului;

Sistemul politic reformator francez, care are la baza principiul separatiei puterilor in stat.

Forma de guvernamant aleasa - Republica, reflecta deasemenea pragmatismul fondatorilor politicii americane:

aversiunea majoritatii colonistilor fata de Coroana Britanica;

acceptarea fara rezerve de catre cele 13 colonii a principiului suveranitatii poporului;

vointa popular politica a majoritatii colonististilor exprimata prin sintagma "Noi, Poporul Statelor Unite" si ramasa inscrisa in preambulul Constitutiei americane.

3. Organizarea federativa a statului american

Premisele istorice ale organizarii federative a statului american:

Independenta celor 13 colonii, castigata separat,

Rivalitatea dintre noile state au inpiedicat adoptarea unei pozitii comune fata de un viitor comun politic si institutional;

Fiecare stat a demarat actiuni de consolidare a vietii politice si economice, actionand separat fata de celelalte state;

In anul 1777 s-a decis organizarea Confederatiei statului american prin care prerogativele de conducerea externa si ale apararii revenea unui organism comun numit Congres iar atributiile de guvernare erau atribuite statelor membre suverane;

Au urmat zece ani de framantari interstatale, deoarece au existat state care au exercitat presiuni si s-au opus acestei forme de organizare statala invocand argumente in favoarea unui stat unitar:

sentimentul national si limba comuna;

piata economica comuna si moneda unica;

obiective similare de politica externa;

probleme comune de aparare nationala;

lipsa unor conflicte etnice, religioase etc.

In anul 1787 este adoptata prima Constitutie scrisa a statului american prin care se se legitimeaza structura statala de tip federal.

Caracterul federal al statului american are la baza doua principii generale ale organizarii federative:

Principiul participarii, - potrivit caruia fiecare stat al uniunii este reprezentat in Senat de catre 2 senatori.

Principiul autonomiei - reflecta autonomia constitutionala a fiecarui stat "statele federale pot avea propria constitutie, precum si reglementari de interes local aplicabile in domeniul administrativ, bugetar, fiscal judecatoresc etc., autonomia statelor membre fiind garantata prin Constitutia S.U.A.

Puterile constituante ale S.U.A.

Institutiile reprezentative ale statului American, carora fondatorii Constitutiei le-au repartizat cele trei puteri statale, sunt expres si limitativ determinate:

Congresul S.U.A. - puterea legislativa

Presedintele S.U.A. - puterea executiva

Curtea Suprema de Justitie - puterea judecatoreasca

4.1. Congresul S.U.A.

Este un organism cu structura bicamerala:

Senatul;

Camera reprezentantilor.

Indeplineste doua functii principale:

Functia legislativa;

Functia de control asupra activitatii executivului (mult limitata fata de regimul parlamentar)

Camera reprezentantilor

Este formata din 535 membri (deputati)

Sunt alesi prin vot egal, secret si direct, potrivit legii electorale a fiecarui stat;

Principiile de eligibilitate pentru candidati (comune celor 50 state):

varsta minima de 25 ani;

cetatenie americana de cel putin 7 ani;

domiciliu stabil in statul in care si-a depus candidatura.

Durata mandatului este de 2 ani.

Este condusa de un Presedinte (Speacker of the House) care este liderul majoritatii parlamentare;

Este desemnat si un lider al minoritatii parlamentare;

In caz de deces sau demisie a unui deputat, Guvernatorul statului din care vine deputatul are obligatia de a organiza alegeri prentru desemnarea unui succesor care sa exercite continuarea mandatului.

Camera Senatului

Este compusa din 100 de membri (senatori) - reprezentantii statelor federale

Fiecare stat este reprezentat de 2 senatori

Alegerea senatorilor se face in acelasi mod de scrutin folosit pentru desemnarea deputatilor;

Conditii de eligibilitate (comune celor 50 state):

Varsta minima 30 ani;

Cetatenie americana de minim 9 ani;

Domiciliu stabil in statul pentru care si-a depus candidatura

Durata mandatului pentru senatori este de 6 ani.

Presedintele Camerei Senatului este si vicepresedintele S.U.A.

In caz de deces sau demisie a unui senator, Guvernatorul statului reprezentat organizeaza alegeri speciale daca nu este autorizat Congresul local sa numeasca un succesor care sa exercite continuarea mandatului.

Functiile si puterile Congresului stabilite prin Constitutie:

Reprezentarea poporului american

Adoptarea legilor federale;

Stabilirea taxelor si impozitelor;

Exercitarea controlului asupra activitatii Administratiei presidentiale;

Aprobarea sau respingerea numirilor de inalti demnitari facute de Presedinte;

Aprobarea sau respingerea tratatelor internationale semnate de Presedinte

Punerea sub acuzatie si judecarea Presedintelui S.U.A. si a unor inalti functionari;

Puteri in domeniul relatiilor internationale.

4.2. Presedintele S.U.A.

Constitutia stabileste intr-o maniera expresa si incontestabila pozitia si puterea Presedintelui S.U.A., atribuindu-i astfel locul de frunte in ierarhia constitutionala americana:

Potrivit art 2. paragraf 1 "puterea executiva va fi exercitata de Presedintele S.U.A."

Desemnarea Presedintelui S.U.A.

are loc prin vot universal (indirect), exprimat de un Colegiu electoral format din membri electori delegati de fiecare stat membru

fiecare stat beneficiaza de un numar de electori egal cu numarul deputatilor, alesi in forul superior din partea fiecarui stat.

Colegiul electoral cuprinde nu 535 de electori alesi prin vot universal si direct.

Interesant este faptul ca fiecare elector delegat face cunoscut public candidatul caruia ii va acorda votul considerindu-se prin aceasta ca exprima si reflecta vointa politica a statului din care provine. Astfel Colegiul de electori indica"teoretic" cine va fi castigatorul alegerilor presidentiale.

Candidaturile la functia de Presedinte pot fi propuse de partidele politice sau pot fi inregistrate ca independente.

Durata mandatului Presedintelui S.U.A. este de 4 ani.

Functiile traditionale, prerogative si atributii ale Presedintelui S.U.A.

Functia de sef al statului;

Functia de reprezentare a natiunii americane pe plan intern si extern;

Functia de sef al puterii executive;

Functia de comandant sef al fortelor armate;

Functia de sef al diplomatiei americane;

Functia de informare a poporului american cu privire la starea Uniunii

Functia de sef al partidului care l-a propus la Presidentie,

Coordonatorul politicii economice;

Aparator al politicii sociale;

Acreditarea ambasadorilor;

Primirea reprezentantilor altor state;

Conferirea unor titluri de onoare si distinctii civile si militare s.a.

4.3. Curtea Suprema de Justitie

Potrivit art.3.prg.1 din Constitutie, puterea judecatoreasca este incredintataunor organisme institutionale

Curtea Suprema de Justitie - formata din 9 judecatori numiti de Presedintele S.U.A.

Curti Federale inferioare cu grad de jurisdictie stabilit la nivel federal. Competenta de a crea Curtile federale sau alte categorii de curti speciale (Tribunale) revine Congresul S.U.A.

Curti de apel;

Curti de district;

Curti de jurisdictie speciala

Competentele Sistemului de drept american :

Forta juridica suprema determinata de pozitia in ierarhia sistemului de drept revine Curtii Supreme de justitie

instantele judecatoresti federale se subordoneaza Cutii Supreme de Justitiei, si impreuna au competenta de a interpreta si intari forta Constitutieia decide in privinta constitutionalitatii legilor.

Verificare:

Individualizati caracteristicile regimului presidential clasic.

Prezentati premisele, coordonatele istorice si caracteristicile regimului constitutional american.

Individualizati caracteristicile sistemului administrativ american.

Prezentati structura  sistemul politic si administrativ central din S.U.A. cu evidentierea structurii de stat (unitar/federal), a modului de organizare si functionare ale acesteia;

Organizarea si functionarea Congresului american.

Presedintele in administrasia de stat din S.U.A.

Curtea suprema de Justitie in sistemul de drept american.

Studiu comparativ intre regimul presidential clasic si regimul parlamentar din state republicane.

Studiu comparativ intre regimul presidential clasic si regimul parlamentar din state cu monarhie constitutionala.