Trasaturile actelor administrative

Trasaturile actelor administrative

In ceea ce priveste trasaturile actelor administrative, in literaturade specilitate nu exista o unanimitate de opinii cu privire la numarul, denumire si continutul acestora. Cu toate acestea exista elemente comune, chiar daca sunt formulate diferit, se regasesc la toti autorii de drept administartiv: sunt acte juridice, sunt manifestari unilaterale de vointa, sunt emise in realizarea puterii de stat. Voi trata in continuare trasaturile propuse dde Rodica Narcisa Petrescu. Astfek actul administrativ reprezinta a) pincipalul act juridic ce intervine in activitatea administratiei publice; b) este o manifestare de vointa unilaterala; c)este emis in temeiul si penrtu realizarea puterii publice; d) este obligatoriu; e)este executoriu; f) este emis pe baza legii si are un regim juridic specific.

a)     Actul administrativ reprezinta principalul act juridic ce intervine in activitatea administratiei publice. Fiind act juridic, actul administrativ este o manifestare de vointa facuta cu scopul de a naste, modifica sau stinge raporturi juridice. Pentru a produce aceste efecte este necesar , de regula , forma scrisa a actului.

b)     Actul administrativ este o manifestare de vointa unilaterala. Aceasta trasatura urmareste delimitarea actului administrativ de operatiunile tehnico-administrative, respectiv operatiunile tehnio-productive. Acest lucru se datoreaza faptului ca organele administratiei publice sunt subiecte de drept speciale , ele se deosebesc de celelalte subiecte de drept prin faptul ca sunt investite cu putere publica. In toate cazurile in care organele administratiei publice emit din oficiu acte administrative prin carese creeaza obligatii in sarcina altor organe administartive , organisme nestatale, asociatii, persoane fizice etc; caracterul unilateral al actului este indiscutabil. In legatura cu aceasta trasatura a actului administrativ, in doctrina au aparut trei probleme.

O prima problema se refera la emiterea actului cu participarea mai multor persoae fizice. Acesta situatie apare in cazul actelor administrative emise de organe ale administratiei publice de tip colegial (Cuvernul, consiliile judetene, consiliile locale) format din mai multe persoane. Intrebarea pusa este daca aceste acte administrative mai sunt o manifestare unilaterala de vointa in momentul in care sunt emise pe baza unui acord de vointa intre membrii organului respectiv. Raspunsul este dat de Antonie Iorgovan care sustine ca numarul de persoane care participa la adoptarea unei decizii administrative, in sens de act judiciar al unui organ al administratiei publice, nu are relevanta pentru calificarea acestuia ca act unilateral sau, dupa caz bilateral sau multilateral.

A doua problema priveste actele administrative emise in comun, cu participarea mai multor auoritati publice, sau a unui organ administrativ si a unui organ nestatal. Suntem in cazul unui act administrativsi nu contractual, subiectele de drept participante la emiterea actului urmaresc acelasi scop si aceeasi prestatie din partea altor subiecte , deci se realizeaza o "singura vointa juridica" , ceea ce confera actului caracterul unilateral.

Ultima problema se refera la actele administrative emise la cerere. Ceea mai intalnita situatie este cazul in care o persoana fizica solicita emiterea diferitelor autorizatii. Vointa solicitantului exteriorizata prin cererea depusa reprezinta doar o conditie pentru emiterea actului administrativ respectiv, astfel nu ne gasim in prezenta unui acord de vointa intre solicitant si organul competent.

c)     Actul administartiv emis in temeiul si pentru realizarea puterii publice.  Organul eminent are calitatea de subiect spcial investit cu atributii de putere publica . Ca urmare, actul emis produce efecte carora le si ofera un regim de putere publica .

d)     Actul administrativ este obligatoriu atat pentru persoanele fizice cat si juridice care intra sub incinta actului, cat si pentru organul eminent insusi, atata timp cat actul nu e abrogat, revocat sau anulat. Antonie Iorgovan considera ca obigativitatea actului administrativ reiesedin faptul ca el a emis in temeiul si pentru realizarea puteriiputerii publice. Organul care emite catul administrativ este investit cu putere publica, se bucura de un statut special, reprezinta vointa poporului ca detinator al suveranitatii nationale. Asemenea acte se realizeaza intr-un regim juriic de atoritate, care le confera obligativitatea respectarii lor.

e)     Actul administrativ este executoriu. Aceasta trasatura se refera la executarea din oficiu a actului administrativ, fara a fi necesara vreo investire cu formula obligatorie, cum este necesar in cazul hotatrarilor judecatoresti. Acest lucru se datoreaza faptului ca actul in cauza este emis de un organ administrativ investit cu putere publica.

f)      Actul administrativ este emis pe baza legii si penrtu organizarea executarii si executarea in concret a legilor si a celorlalte acte normative. Aceasta trasatura este consecinta ierarhiei actelor normative in funcit de forta lor juridica, ligiile fiind in varful acestei irrarhii. In consecinta prin acte administrative de autoritate nu pot fi modificate sau abrogate legi, dupa cum nu pot fi anulate, revocate sau suspendate acte administrative cu forta juridica superioara.

g)     Actul administrativ este supus unui regim juridic special. Acesta trsatura ne ajuta sa deosebim actele administrative, care nu sunt emise in special de organele administratiei publice , de acte de autoritate specifice altor categorii de organe. Acest regim specificse compune din reguli speciale privind norma , procedura de emitere, conditiile de valabilitate si controlul actelor administrative. Putem spune ca regimul juridic este rezultanta tuturor trsaturilior, conditiilor de valabilitate si controlul actului administrativ.

Actele administrative pot fi clasificate in mai multe categorii, in functie de criteriile pe care le luam in considerare. Tudor Draganu a propus doua criterii de clasificare: cel al efectului juridic deferitpe care il produc manifestarile de vointa si , respectiv, al organului care il emana. Dupa primul criteriu de clasificare actele administrative se impart in : a) acte administrative normative si b) acte normative individuale. Conform celui de-al doilea criteriu actele administrative se impart in: a) acte emise de autoritatile administratie publice, b) acte emise de organe ale statului si c) acte emise in baza unei imputerniciri exprese a legii, de catre anumite organisme private.