Casa noastra- Minunata planeta albastra
Pamantul (numit si „Terra” sau si „planeta albastra”) este in sistemul solar a treia planeta ca distanta fata de Soare si a cincea ca marime. Este cea mai mare planeta telurica din sistemul solar, si singura din Univers cunoscuta ca adapostind viata. Terra s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde de ani, iar singurul ei satelit natural Luna.
De la inceputul revolutiei industriale, activitatea umana are si ea un rol important in modelarea suprafetei Pamantului, cateodata chiar cu efecte surprinzatoare. Continentele au ajuns la forma lor si in pozitiile actuale in urma miscarii placilor ce formeaza scoarta solidificata a Pamantului, adica datorita tectonicii placilor. Cele mai noi schimbari : despicarea Oceanului Atlantic si contopirea subcontinentului Indian cu continentul Asiatic s-au produs in ultimii 200 milioane de ani.
Vegetatia naturala are un fond primordial forestier caracteristic zonelor de munte , care prezinta diferentieri generate de altitudine, de etajele de clima, si cuprinde peste 4000 de specii. Astfel, stejarul predomina in zonele de campie, fagul urca pe muntii mai scunzi, iar coniferele (molidul,bradul, pinul etc.) ajung pana la limita superioara a padurilor. Vegetatia forestiera prezinta interferente in zonele de tranzitie ale reliefului, iar din prezentele juxtapuse ale diferitelor specii rezulta , toamna, o bogata paleta coloristica atat de specifica peisajului planetar .
Pe Pamant, apa exista in multe forme, in cele mai variate locuri. Sub forma de apa sarata exista in oceane și mari. Sub forma de apa dulce in stare solida, apa se gasește in calotele polare, ghețari, aisberguri, zapada, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub forma de apa dulce lichida, apa se gasește in ape curgatoare, statatoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau ape subterane.
Clima reprezinta dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din atmosfera dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob, intr-un interval de timp foarte mare.
Populatia reprezinta termenul generic ce exprima numarul locuitorilor intr-o anumita arie geografica.
Asezarile umane se impart in doua mari categorii: sate si orase. Intre ele exista o serie de asemanari, dar mai cu seama deosebiri. Satul se deosebeste de oras in principal prin urmatoarele elemente: are in general o populatie mai putin numeroasa, gradul de dotare cu unitati edilitar- sociale, culturale si de invatamant a satului comparativ cu orasul este mai scazut, fizionomia specifica a satului data de o structura in general mai putin compacta a locuintelor in vatra, predominarea imobilelor cu un singur nivel si retea de drumuri de categorie slaba si mediocra. Populatia satului este ocupata preponderent in activitati primare, pe cand orasului ii sunt specifice activitatile secundare si cele tertiare.
Problematica degradarii mediului a devenit in ultimele decenii un factor international de mare risc. Unii il apreciaza ca pe cel mai important factor de risc pentru securitatea internationala. Necesitatea ocrotirii mediului ambiant, in conditiile poluarii si distrugerii mediului, produse neincetat, perioade lungi de timp, a condus la aparitia in lume a miscarii ecologiste. Mutatiile produse pe pamant, in atmosfera si in oceane, restrangerea unor resurse naturale, poluarea excesiva a mediului inconjurator, cresterea accelerata a populatiei in diferite zone ale globului, procesul de urbanizare si industrializare, interactiunea lor negativa si alte fenomene au creat probleme de mare importanta pentru intreaga planeta.
Factorii care provoaca fenomenul de degradare sunt naturali: apa, vantul, precipitatiile, temperatura, relieful, roca, vegetatia si social-economici prin folosirea nerationala a terenurilor. In producerea terenurilor degradate factorii naturali si sociali-economici, actioneaza de cele mai multe ori in mod complex, accelerand prin aceasta procesul de degradare odata declansat. In urma actiunii singulare sau combinate a factorilor ce provoaca degradarea rezulta urmatoarele categorii de terenuri degradate: terenuri erodate de apa, terenuri erodate de vant, terenuri cu fenomene de deplasare, terenuri saraturate, terenuri inmlastinate si terenuri degradate de om.
Poluarea apelor reprezinta alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale apelor, produsa direct, sau indirect, in mod natural sau antropic. Apa poluata devine improprie utilizarii normale. Poluarea majora a apelor se face de catre: industrie, agricultura, transporturi si activitatile menajere.Industria deverseaza in apele naturale substante chimice, organice si anorganice, resturi vegetale si animale, solventi, hidrocarburi, caldura. Apa menajera, apa industriala si produsele chimice folosite in agricultura, cum ar fi ingrasamintele si pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor. In tarile in curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajera este aruncata in rauri si golfuri, creand un risc major pentru sanatatea umana.Eroziunea contribuie si ea la poluarea apelor. Pamantul si namolul duse de apa de pe dealurile defrisate, pamanturile arate sau de pe terenurile de constructie pot sa blocheze cursul apelor si sa omoare vegetatia acvatica. Chiar si cantitati mici de namol pot sa elimine unele specii de pesti.
Industria, transportul, agricultura, produc asa numitele 'gaze de sera': bioxidul de carbon metanul, oxidul nitros si altele.Aceste gaze se gasesc si in atmosfera(1%).Insa gazele de sera sunt esentiale, deoarece actioneaza ca o cuvertura in jurul Pamantului.Fara aceasta patura naturala, suprafata Terrei ar fi cu 30-35 de grade Celsius mai rece dacat in prezent.Arderea carbunelui,petrolului si a gazelor naturale precum si defrisarea excesiva, diverse practici agricole si industriale modifica compozitia chimica a atmosferei.Gazele de sera in exces maresc cantitatea de radiatie absorbita de atmosfera si treptat, are loc incalzirea planetei. Incepand cu anul 1850, temperatura ei medie a crescut cu jumatate de grad.
Degradarea situatiei materiale a populatiei (de rand cu degradarea spirituala) a dus la emigrarea in masa a acesteia la lucru in strainatate si la masiva orientare urbana a tinerilor de la sate. Daca mai luam in considerare si micsorarea sporului natalitatii, putem desena tabloul complet al motivelor depopularii satelor moldovenesti. Aceasta etapa, care e departe de a se fi incheiat, nu cunoaste nici o interventie pozitiva din partea autoritatilor pentru a fi macar stopata daca nu solutionata.
Populatia umana va creste de la an la an, iar productia de cereale pentru consumul uman este amenintata de trei factori diferiti: cresterea animalelor pentru carne, incalzirea globala - si declinul petrolului - si nu in ultimul rand, productia de biocombustibili.
Cu toate ca productia de cereale a scazut, numarul populatiei este in continua crestere, chiar daca se manifesta intr-un mod mai incet decat era cu o generatie in urma. Ceea ce este cert, e ca trebuie gasite metode de a hrani o populatie foarte numeroasa, iar ideile pentru a face asta folosindu-te de resurse limitate sunt putine - productia cerealiera este amenintata de factori actuali.
Prin grupare ateritoriala a mai multor locuinte si realizarea unui mod de covietuire sociala specific au rezultat asezarile umane. Ele au cunoscut in evolutia lor perioade de declin si de inflorire, unele au disparut iar altele s-au pastrat pana in zilele noastre. Ele impodobesc astazi suprafata Terrei aidoma unei imense constelatii de pe bolta cereasca, unele avand o 'stralucire' puternica, altele abia 'licarind', minuscule intre cei doi poli ai planetei. Asezarile pot fi permanente si temporare, cu o larga arie de raspandire geografica.
Educatia ecologica este procesul de recunoastere a valorilor si de intelegere a conceptelor, in aspectul formarii si dezvoltarii deprinderilor si atitudinilor necesare pentru intelegerea corecta si aprecierea interdependentei dintre om, cultura si factorii mediului natural.
Obiectivele educatiei de mediu in toata lumea sunt asemanatoare: sa mentinem si sa imbunatatim calitatea mediului, sa prevenim problemele mediului in viitor. Pe de o parte, educatia de mediu inseamna informarea si sporirea cunostintelor elevilor despre mediul inconjurator. Elevii invata despre incalzirea globala, deseuri solide si alte probleme ale mediului, despre ecologie si cum „functioneaza” pamantul, despre urmarile degradarii mediului si invata care este rolul lor in crearea si prevenirea problemelor mediului.
Educatia cu privire la mediu trebuie sa dezvolte la nivelul intregii umanitati o atitudine de responsabilitate in folosirea si conservarea resurselor naturale. In acest scop invatamantului ii revine un rol tot mai important in educarea tineretului, caruia trebuie sa i se imprime o gandire ecologica despre lume. Educarea in acest sens trebuie sa inceapa din copilarie si fie continuata pe tot timpul scolii si in afara ei. Adevarata educatie in materie de mediu inconjurator incepe in anii de scoala . Cadrele didactice trebuie sa-i invete si sa-i sensibilizeze pe elevi cu privire la frumusetile naturii, dezvoltandu-le gustul de a descoperi adevarurile care se petrec in jurul lor.
Unul din scopurile programului de educatie a mediului este sa ajuti elevii sa-si dezvolte capacitatea de a gandi – atat critic cat si creativ. Un elev care ar putea face parte intr-o zi din consiliul local va fi cel mai eficient daca el sau ea va putea sa cantareasca bine optiunile, sa identifice alternativele, sa comunice, sa puna intrebarile corecte, sa analizeze sugestiile cetatenilor, si sa ia decizii. La fel poate fi pentru un elev care ar putea fi intr-o zi proprietar de pamant care incearca sa decida cum sa-si administreze pamantul sau pentru un cetatean caruia i se cere sa se implice intr-o problema care afecteaza mediul si comunitatea.Educatia de mediu cultiva si un sistem de valori. Deoarece copiii se maturizeaza, sistemul de valori pe care ei il promoveaza influenteaza optiunile si deciziile pe care ei le iau referitor la toate aspectele vietilor lor, inclusiv problemele de mediu. Valorile aduc de asemenea consistenta vietii unei persoane, ceea ce o ajuta sa realizeze un concept mai bun despre sine.Exista o legatura stransa intre valori, convingeri, atitudini si dezvoltarea unei etici a mediului inconjurator.
In gimnaziu si liceu elevii vin in contact cu biologia in mod continuu, deci educatia despre mediu trebuie sa se faca sistematic. Desi ecologia nu se preda decat in clasa a VIII a, sarcina profesorului de biologie este de a le da notiuni de ecologie elevilor la lectii si de ai educa in vederea ocrotirii mediului. Astfel din studiul biologiei vegetale , trebuie aratat elevilor ca datorita plantelor este posibila existenta celorlalte organisme , inclusiv a omului, ca fara plante viata pe pamant nu ar fi posibila. Tot din studiul botanicii elevii vor afla ca datorita unor actiuni ale omului unele plante si-au redus simtitor numarul, altele au disparut, iar locurile ocupate altadata de paduri si pasuni au devenit lipsite de viata. La lectiile de zoologie, odata cu cunoasterea animalelor, profesorul va arata rolul lor in natura si in viata omului. Astfel unele insecte contribuie la polenizarea plantelor, unele moluste, crustacei, pesti, pasari si mamifere sunt surse de hrana si de materie prima pentru om. Dar, prin vanatoare, pescuit si exploatare excesiva, unele specii si-au redus considerabil efectivele (dropia, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, capra neagra ) , altele au disparut definitiv din fauna tarii (bourul, castorul, zimbrul, etc.). De aceea numeroase specii sunt declarate monumente ale naturii si sunt protejate prin lege. In urma studierii botanicii si zoologiei, elevii vor intelege ca orice organism are un rol bine definit in natura, rol ce s-a consolidat in cursul evolutiei sale multimilenare si orice specie disparuta va conduce la dereglari ireversibile in ecosistem. O educatie in materie de protectia mediului inconjurator este inseparabila de un concept global : trebuie ca toti cetatenii sa inteleaga ca nu exista decat o singura biosfera , care este bunul comun al intregii omeniri . In acelasi timp trebuie insistat asupra problemelor locale , pentru care fiecare cetatean sa aiba constiinta unui “mediu personal “, pe care sa-l iubeasca si sa-l utilizeze rational . Problema mediului , a conservarii si protectiei sale este o problema mondiala. Pe masura ce mijloacele de informare privind aceasta problema s-au acumulat, s-a desprins concluzia ca mediul inconjurator nu poate fi considerat ca obiect de studiu de aceesi maniera ca de exemplu : matematica , biologia , chimia . Este necesar sa se organizeze un astfel de program de educatie , incat sa se inteleaga ca o decizie sanatoasa in materie de mediu inconjurator presupune cunoasterea interrelatiilor complexului de factori ai mediului la scara locala sau generala .
Grija fata de mediu trebuie sa fie o componenta esentiala a dezvoltarii morale, spirituale, sociale si culturale a generatiei tinere. In tarile dezvoltate unul din criteriile de baza ale institutiilor elitare este importanta pe care acestea o acorda educatiei ecologice. De la ce mai frageda varsta copiii trebuie familiarizati cu problemele de mediu, probleme cu care acestia se vor confrunta neaparat in viitor. Pentru a dezvolta capacitatea copiilor da e lua decizii cat mai chibzuite si prietenoase mediului, in primul rand este nevoie de a dezvolta sistematic educatia ecologica. Spre marele nostru regret nici pana in prezent ecologia, ca obiect si educatia ecologica, ca parte componenta a educatiei generale nu este inclusa in planurile de invatamant. Astfel, din strategia statala de mediu lipseste cadrul necesar pentru ca copii si tineretul sa invete despre mediu, despre principalele probleme ecologice locale, regionale ori globale si, deci, nu este asigurata posibilitatea de a-si crea o atitudine pozitiva si un atasament fata de mediul natural in care se dezvolta. Anume din aceste considerente sporeste semnificativ rolul educational al ONG-urilor de mediu, chemate sa completeze neajunsurile strategiei statale in promovarea educatiei ecologice.
Elevii nu numai ca sunt mai atenti la actiunile distructive asupra mediului facute de ei insisi, ci pot intr-un fel sau altul, sa le atraga atentia celor mari asupra acestor fapte, devenind mentorii aparatori ai mediului inconjurator. Si sa dispara situatiile in care oamenii merg la gratar si lasa in urma lor gunoaie. Daca ar fi ministrul mediului, s-ar implica mai mult pentru a-i face pe romani mai simtiti si mai responsabili. Avem o tara atat de frumoasa si de bogata, dar atat de prost condusa incat nimanui nu-i mai pasa de oameni, mediu, copii si viitor.
Activitatile de educatie ecologica ajuta copiii sa manifeste sensibilitate fata de intreg mediul si problemele lui; ajuta copiii sa inteleaga functionarea mediului, interactiunea oamenilor cu mediul si despre cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu; copiii dobandesc valori si sentimente de grija fata de mediu; sa utilizeze cunostintele si abilitatile dobandite, in vederea unor actiuni pozitive si bine gandite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului.
A proteja natura inseamna: a cunoaste si respecta legile de existenta si evolutie a ei; a nu deranja armonia multimilenara si puritatea initiala a tuturor componentilor naturali: roci, soluri, ape, aer, clima, flora si fauna; a admira si multiplica frumusetea tuturor peisajelor naturale; a nu polua aerul, apele si solurile; a iubi sincer si a ajuta sa supravietuiasca toate fiintele vii. Cat de firave ori puternice n-ar parea ele, toate au drept egal de a convietui pe minunata planeta albastra; a pune frau la timp egoismului sufletesc, specific multora, de a acapara tot cei mai frumos din jur, ori de a transforma conform propriului gust tot ce ne pare ca naturii nu i-a prea reusit;a fi constient de faptul ca a dobori o pasare, a vana o fiara, a rupe o floare ori un ram este tot atat de dureros si la fel de josnic cum ar fi sa insulti un batran. Si aceasta nu e doar o simpla analogie caci toate plantele si vietuitoarele sunt cu mult mai 'varstnice' pe Terra, comparativ cu noi, oamenii.
Nu vom salva tot ce ne-ar placea sa salvam, dar vom salva mai mult decat daca n-am fi incercat deloc.
Exista destule resurse in lume pentru nevoile umane dar nu si pentru lacomia umana.
Ecologia este stiinta luptei pentru existenta.
Viata este un fenomen miraculos, iar biologia cea mai fascinanta dintre stiinte. A exprima minunile naturii in limbajul stiintei este una dintre cele mai nobile stradanii omenesti.
Ecologia restaureaza deminitatea omului de a fi cetatean al biosferei, cu toate drepturile si obligatiile pe care le implica experienta acestei demnitati.
Omul poate stapani natura cat timp tine seama de legile ei.
Se spune cateodata ca stiinta este opusa credintei, in discordanta cu ea. Dar de fapt stiinta se bazeaza pe credinta pentru ca se increde in permanenta si uniformitatea legilor naturii - lucru care nu poate fi niciodata demonstrat.
Natura ne arata doar straturile de suprafata, dar ea e infinit de adanca.
Realitatea suprema a timpului nostru e… vulnerabilitatea planetei.
'Esti media oamenilor care te inconjoara'
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |