MONITORINGULUI ECOLOGIC INTEGRAT - NECESITATE

Mediul inconjurator specific omului, care este in centru, este format din Mediul transformat, Mediul natural si Mediul construit – artificial.

Mediul Natural este format din partea abiotica (atmosfera, hidrosfera, litosfera) si partea biotica (biosfera, ecosisteme, populatii cu functii specifice).

Mediul Transformat format din paduri si parcuri, agrosfera, agroecosisteme si acvacultura.

Mediul Construit format din tehnosfera industriei si serviciilor, spatiul locuit, cai de comunicatii, ecosisteme create si dependente total de om.

Cu cat se actioneaza mai mult in sensul iesirii din parametri normali de variatie (depasirea capacitatii de suportabilitate a mediului), cu atat capacitatea de REZILIENTA (revenirea ecosistemelor la starea initiala) este pusa sub semnul intrebarii, ducand la modificari ale echilibrului ecologic.

Cunoasterea evolutiei calitatii si cantitatii componentelor mediului; Apare ca o necesitate dat fiind dorinta omului de a-si asigura o viata mai buna, un mediu prielnic vietii. Orice dezvoltare impune cunoastere calitatii tuturor factorilor de mediu pentru a putea asigura dezvoltarea durabila si in acelasi timp garantia existentei pe tera. Calitatea mediului este hotaratoare si asupra sigurantei existentei pe termen lung a activitatilor dezvoltate, privite ca afaceri.

Faptul ca poluare nu are limite in special datorita vectorilor de transport a acesteia, apa si aerul, nu putem considera ca suntem limitati in teritoriu si ca poluarea ne influenteaza numai pe noi, in cadrul spatiului pe care ne desfasuram activitatea curenta.

Crearea unu sistem de supraveghere a mediului este si unul dintre principiile Legii protectiei mediului, cu componente pentru fiecare factor de mediu. Analiza acestor monitorizari trebuie sa se faca luand-se in considerare si interactiunea dintre ele.

3.1 Principii de monitorizare si raportare

Garantia unei monitorizari si raportari a emisiilor, precisa si verificabila, o constituie respectarea urmatoarelor principii:

Exhaustivitate. Monitorizarea si raportarea referitoare la o instalatie trebuie sa acopere toate emisiile de proces si de ardere provenite din totalitatea surselor de emisie.

Coerenta. Emisiile monitorizate si raportate trebuie sa fie comparabile de-a lungul timpului. In acest scop, se vor folosi aceleasi metodologii de monitorizare si seturi de date Metodele de monitorizare pot fi modificate daca acest lucru permite imbunatatirea preciziei datelor raportate. Modificarile aduse metodologiilor de monitorizare vor face obiectul unei aprobari din partea autoritatilor competente si vor fi documentate.

Transparenta Datele de monitorizare, inclusiv presupunerile, referintele, datele de activitate, factorii de emisie, factorii de oxidare si factorii de conversie sunt obtinute, inregistrate, adunate, analizate si documentate, astfel incat sa permita reproducerea determinarii emisiilor de catre verificator si autoritatea competenta.

Precizie Trebuie sa se asigure ca emisiile determinate nu se situeaza, in mod sistematic, nici peste si nici sub nivelul emisiilor reale. Sursele de incertitudine vor fi, in masura posibilului, identificate si reduse. Se cuvine, de asemenea, sa se vegheze ca masurarea si calculul emisiilor sa atinga un nivel de precizie maxima. Operatorul trebuie sa asigure o siguranta rezonabila a fiabilitatii emisiilor raportate. Emisiile sunt determinate, utilizand metodele de monitorizare adecvate. Orice alt echipament de masurare sau de testare utilizat pentru a raporta datele de monitorizare trebuie sa fie utilizat, intretinut, etalonat si verificat, in mod corect. Fisierele si alte instrumente utilizate pentru a stoca si a manipula datele de monitorizare nu trebuie sa contina nici o greseala. Emisiile declarate si declaratiile conexe nu trebuie sa contina nici o declaratie materiala inexacta, sa evite influentarea selectiei si prezentarea informatiilor si sa furnizeze un bilant credibil si echilibrat cu privire la emisiile instalatiei.

Raportul cost-eficacitate. In cazul selectarii unei metode de monitorizare, se cuvine sa se puna in balanta efectele pozitive ale unei precizii mai mari cu cheltuielile suplimentare. In consecinta, monitorizarea si raportarea emisiilor trebuie sa vizeze nivelul de precizie cel mai ridicat, cu exceptia cazului in care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau ar atrage costuri irational de ridicate.

Fiabilitate Utilizatorii trebuie sa poata avea incredere intr-un raport de emisie verificat, care trebuie sa reprezinte ceea ce pretinde ca reprezinta sau ceea ce trebuie, in mod rezonabil, sa reprezinte.

Imbunatatirea performantei in materie de monitorizare si raportare a emisiilor. Procesul verificarii rapoartelor de emisie trebuie sa constituie un instrument eficient si fiabil in sprijinul procedurilor de control si de asigurare a calitatii, furnizand informatii pe care un operator sa le poate folosi pentru a-si imbunatati performanta in monitorizarea si raportarea emisiilor.

3.2 PREZENTAREA NOULUI SISTEM DE MONITORING INTEGRAT AL APELOR DIN ROMANIA (SMIAR)

In perspectiva integrarii in UE, Legea Apelor nr. 107/1996 a fost completata si modificata cu Legea 310/2004 si cu Legea 112/2006, Legea 161/2007 care aproba OG 12/2007 care au transpus in legislatia romana obligatiile asumate de Romania pentru implementarea Directivei 60/2000. In acest sens s-au reglementat activitatile de monitoring in domeniul apelor, pentru evaluarea coerenta si cuprinzatoare a starii corpurilor de apa, a zonelor protejate, a evaluarii calitatii apelor si stabilirii  programelor de masuri pentru realizarea starii bune a apelor.

Prin Ordinul 31/2006, s-a aprobat Manualul pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (SMIAR) care are ca obiectiv, cunoasterea starii corpurilor de apa si a evolutiei acesteia in timp.

Potrivit acestui manual, sistemul de monitorizare, prevazut de Directiva Cadru si de celelalte Directive Europene este reprezentat de 6 subsisteme, si anume:

Subsistemul rauri;

Subsistemul lacuri;

Subsistemul ape tranzitorii;

Subsistemul ape costiere;

Subsistemul ape subterane;

Subsistemul ape uzate.

Din noul sistem de monitorizare al apelor face parte si subsistemul arii protejate care cuprinde:

zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii;

zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic;

zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde apa este un factor important;

zone vulnerabile la nitrati;

zone naturale amenajate pentru imbaiere.

In conformitate cu noul  SMIAR, mediile de investigare, sunt:

Apa;

Sedimente/materii in suspensie;

Biota (aspecte calitative ale organismelor vii- mediul de viata habitat).

Elemente hidromorfologice

Conform prevederilor comunitare si a noului cadru legislativ din Romania, aplicarea noului sistem de monitorizare, se realizeaza prin programe specifice, dupa cum urmeaza:

Programul de monitoring de supraveghere (S) are ca scop evaluarea starii globale a apelor din cadrul fiecarui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa, inclusiv datorita impactului activitatilor antropice.

Programul de monitoring operational (O) se realizeaza pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza presiunilor, a evaluarii impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu. Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii ecosistemelor acvatice ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea unor astfel de ecosisteme acvatice, schimbari datorita aplicarii programului de masuri.

Programul de monitoring de investigare (I) se efectueaza pentru: identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor, pentru certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit), precum si pentru  stabilirea impactului poluarilor accidentale.

Programul de referinta (R) se stabileste pentru acele sectiuni in regim natural sau cvasi-natural (fara impact antropic sau cu influente antropice minime) care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta pentru fiecare tip, in conformitate cu cerintele Directivei Cadru.

Programul “cea mai buna sectiune disponibila” (CBSD) se aplica pentru fiecare tip de curs de apa care este impactat de activitatea umana (corp de apa care prezinta o singura categorie de risc) si pentru care nu a fost posibila gasirea unei sectiuni de referinta. Acolo unde nu s-au putut identifica sectiuni pentru corpurile de apa care prezinta o singura categorie de risc, s-au selectat sectiuni pentru corpurile de apa cu mai multe categorii de risc.

Programul de intercalibrare (IC) se refera la sectiunile care participa la exercitiul european de intercalibrare, al carui scop este definirea claselor starii ecologice (limitele dintre starea foarte buna si buna si dintre starea buna si moderata), in conformitate cu prevederile Directivei Cadru.

Programul de potabilizare (P) se refera la sectiunile de captare apa de suprafata destinata potabilizarii (Q prelev. > 100 m³/zi), unde se vor monitoriza parametrii din HG 100/2002 (Directiva 75/440/EEC) si substantele prioritare/ prioritar periculoase, iar frecventa este in functie de comunitatea deservita (Conform Directivei Cadru : 4/an pentru <10.000; 8/an pentru 10.000-30.000 si 12/an pentru >30.000 locuitori).

Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV) se refera la sectiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati, inclusiv sectiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrati din surse agricole (HG 964/2001 – Directiva 91/691/EEC); in cadrul acestui program frecventa de monitorizare a formelor de azot, in special a nitratilor, a fost dupa caz  marita.

Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) – totalitatea speciilor de pesti - se refera la zonele salmonicole (pastravul, somonul, lipanul) si ciprinicole (crap) identificate, iar parametrii fizico-chimici si frecventele de monitorizare sunt cele prevazute de HG 202/2002 (Directiva 78/659/EEC). Pentru corpurile de apa unde parametrii s-au incadrat in obiectivele de calitate din HG, programul IH s-a realizat cu frecventa de supraveghere. Pentru corpurile de apa care necesita protectie si imbunatatire a calitatii pentru a intretine viata piscicola (in aval de sursele de poluare – corpuri de apa care nu se incadreaza in cerintele Directivei) frecventa de monitorizare este cea prevazuta in HG 202/2002 Acest program nu se aplica corpurilor de apa folosite pentru cresterea intensiva a pestilor.

Programul pentru protectie habitate si specii (HS) se aplica in zonele protejate, unde se monitorizeaza parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna si/sau flora protejata.

Programul pentru conventii internationale (CI) monitorizeaza acele sectiuni si acei parametrii prevazuti in conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte, cu frecventa stabilita in acestea.

Programul CAPM are ca scop cunoasterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor. In aceste sectiuni se vor monitoriza obligatoriu parametrii biologici (pot exista sectiuni unde se analizeaza elementele biologice si hidromorfologice, fara a se analiza cele fizico-chimice) cu frecventa mai mare pentru cei mai sensibili la tipul de alterare hidromorfologica. Sectiunile de monitorizare se vor selecta pentru acele corpuri de apa care sunt la risc/posibil la risc numai datorita alterarilor hidromorfologice. De asemenea, selectarea sectiunilor se face astfel incat sa studiem un singur tip de impact, de exemplu: impactul regimului nivelelor in aval de un lac de acumulare, impactul regimului debitelor minime in aval de un lac de acumulare sau in aval de prelevari de debite importante, impactul unui obstacol important asupra speciilor migratoare, impactul disparitiei zonelor umede asupra florei si faunei pe un sector de rau, etc.

Este de subliniat faptul ca, in cazul in care o sectiune de monitoring poate servi mai multor tipuri de programe de monitoring (ex. o sectiune poate fi: S, O, CBSD, IC, P, IH, ZV, HS), se vor monitoriza toti parametrii ceruti de fiecare program, alegand frecventa cea mai ridicata.