Problema poluarii in Marea Neagra

Problema poluarii in Marea Neagra 

Efectele combinate ale suprapescuitului si poluarii fac sa scada resursele piscicole si alte resurse maritime. Dintre formele de poluare frecvente se remarca poluarea produsa de nave, prin deversari de deseuri si poluarea prin hidrocarburi.

Bazinul Marii Negre colecteaza un mare flux de apa si, prin acesta, este afectat de activitatea poluanta peste jumatate din populatia Europei, (22 de tari din Europa si Asia Mica). Se includ cele sase state riverane (Bulgaria, Federatia Rusa, Georgia, Romania, Turcia, Ucraina), precum si 16 state europene (Albania, Austria, Belarus, Bosnia-Hertegovina, Cehia, Croatia, Elvetia, Germania, Italia, Iugoslavia, Macedonia, Republica Moldova, Polonia, Slovacia si Ungaria). Astfel, viata in aceasta mare este puternic influientata de afluxul continuu de apa provenita atat din mai multe fluvii si rauri (Dunare, Nistru, Nipru, Bug s.a), cat si din schimbul de apa, prin Bosfor, cu Marea Mediterana si prin stramtoarea Kerci, cu Marea Azov. In cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, Romania a acceptat acquis-ul comunitar privind capitolul 22. Protectia mediului inconjurator, in vigoare la data de 30 octombrie 2001. Cu exceptia catorva acte comunitare, pentru care a cerut diverse perioade de gratie, Romania a implementat acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului. Romania nu a solicitat o perioada de gratie pentru implementarea Directivei nr.76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere.

La 16 mai 2002, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea de Guvern nr.456 pentru transpunerea prevederilor acestei directive. Scopul acestei hotarari este sa protejeze sanatatea publica si a mediului prin reducerea poluarii apei de imbaiere si protejarea ei impotriva deteriorarii. In acest scop, hotararea defineste 19 parametri si valori care trebuie sa se aplice pentru evaluarea calitatii apei de imbaiere.

Hotararea contine informatii despre doua tipuri de valori pentru standardele de calitate: standarde obligatorii, pe care statele sunt obligate sa le respecte si valorile ghid, pe care statele ar trebui sa incerce sa le respecte. Valorile ghid sunt valori care, daca sunt atinse, indica o calitate excelenta a apei de imbaiere.

In Romania, problemele poluarii litoralului au format abiectul de activitate al unui ONG, Marea Nostrum, incepand din august 1993, la Constanta. Din 1994, s-a dezvoltat institutional si a realizat unele activitati legate de educatia ecologica si de atentionarea opiniei publice asupra problemelor de mediu. Cele mai recente proiecte au inceput sa se desfasoare din anul 2000, cu sprijinul programului REC de cooperare transfrontaliera, precum si programul de grant-uri mici al Ambasadei Marii Britanii. Aceste proiecte s-au confruntat cu nevoile unor diferite grupuri de interese, mai ales in sectorul de afaceri.Marea Nostrum se ocupa de gestionarea plajelor, facand la inceput observatii legate de curatenia plajelor. Ulterior, prin finantarea REC, s-au analizat solutii tehnice , care au facut obiectul unui ghid de management al plajelor. Ghidul a fost reprodus in cadrul unui proiect finantat de programul RASP al Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala in Romania. Tot legat de acest domeniu concret, s-a oferit chiar si un model de gestionare a deseurilor pe cuprinsul plajelor, combinand mesajele de tip persuasiune morala cu elementele practice, care sunt impuse de nevoia de a strange un volum crescand de deseuri, cauzat de aparitia pe piata a ambalajelor de tip PET. In cadrul proiectului finantat de Ambasada Marii Britanii, s-a infiintat si dezvoltat Centrul de Informare, Educare si Resurse pentru Marea Neagra, ca un departament al organizatiei Marea Nostrum.

Proiectul a fost gandit ca un model institutional de gestionare a informatiei de mediu, relevata pentru zona costiera romaneasca si pentru mediul Marii Negre, in general.

Planurile s-ar putea grupa pe doua directii principale. Una se refera la intarirea structurii organizatiei si priveste deschiderea unei noi filiale in Mangalia si Eforie, precum si inceperea unei campanii de atragere de noi membri in calitate de sprijinitori.

Planificarea proiectelor propune:

- finalizarea obtinerii resurselor necesare pentru punerea in practica a unui proiect legat de reducerea si controlul fenomenului de eutrofizare a apelor litorale, prin imbunatatirea practicilor agricole din bazinul hidrografic litoral;

- intarirea capacitatii nationale si locale de implementare a unei parti a acquis-ului comunitar de mediu, referitor la o gestiune mai buna a resurselor zonei costiere romanesti, mai ales prin aplicarea conceptului de gestionare integrala a zonei costiere romanesti; acest ultim proiect, finantat de catre programul de macrogrant-uri al programului  PHARE Acces, are si o parte de lobyy legislativ, urmarind sa promoveze si in Romania o lege a zonei costiere.

1 Poluanti ai apei

Poluarea chimica

Poluarea se produce atunci cand chimicale sau energie (zgomot sau caldura) deversate in mediu inconjurator, afecteaza orice forma de viata sau scad valoarea mediului pentru oameni (pentru amenajarile sau allte destinatii). Exista dovezi ca multe rauri care se varsa in Marea Neagra au fost puternic poluate in decada dintre 1970 si 1980. Unele dintre sursele de poluare, fabrici din industria grea sau agrochimica, cum ar fi cele producatoarea de pesticide, sunt acum, inchise datorita colapsului economic care a afectat multe tari dupa 1990. De asemeni unele interprinderi care mai functioneaza inca , au redus indicele de poluare prin aplicarea de tehnologii moderne si tratarea deseurilor. Transportul de petrol prin Marea Neagra a crescut foarte mult si exista un risc constant de poluare prin aplicarea deversarii datorate accidentelor si manevrelor gresite (robinete slabite, manevrarea neatenta si spalarea ilegala a tancurilor de petrol). Poluarea poate fi prevenita in toate situatiile intrucat ea este rezultatul accidentelor sau folosirii intentionate a mediului pentru depozitarea deseurilor.

Substante radioactive

Acestea sunt elemente care emit radioactivitate. Ele pot fi substante din natura, lantanide sau actinide, sau elemente continand uraniu, produse ale activitatii omenesti.Elemente ca uraniu exista in natura, astfel incat un anumit nivel de radio activitate este intotdeauna prezent.

Deseuri solide

Prezenta gunoiului in mare este o problema majora deoarece ameninta vietuitoarele si habitatul acestora. Deseurile din plastic reprezinta o problema deosebit de dificila.

Energia nucleara

In mod normal, emissile de la reactoarele nucleare sunt foarte strict controlate. Exista totusi riscuri de accidente iar depozitarea pe termen lung a deseurilor radioactive este dificila si costisitoare.

Accidente

Accidentul nuclear de la Cernobil din 1986 a produs imense suferinte umane si contaminari ale mediului, in special in zone ale Niprului, fluviu care se varsa in Marea Neagra. In diguirile de pe fluviu au impiedicat insa cea mai mare parte a poluarii sa ajunga in mare. Din cauza acestui accident dar si a altor deversari operationale, nivelul de radioactivitate al Marii Negre este dublu fata de cel al Marii Mediterane, fara a pune totusi in pericol fauna si oamenii.

Titei

Titeiul brut consine mii de hidrocarburi. Acestea sunt compusi ale carbonului si hidrogenului care pot fi saturati (nu contin legaturi duble), nesaturati (contin legaturi duble sau triple de aceea sunt mai reactivi) sau aromatici (contin inele de benzen).

In general, cu cat numarul de inele de benzet sau de legaturi duble si triple este mai mare intr-un compus al titeiului, cu atat mai toxic este acesta.

Producerea si rafinarea

Lubrifiantii bazati pe petrol se mai folosesc in utilajele de forare a titeiului sau a gazelor. Este foarte dificil, cronofag si scump sa se masoare concentratia de substante chimice organice care pot provoca poluarea. Stim putine despre concentratia si repartitia lor in Marea Neagra.

Stim totusi ca nivelul de pesticide este mai mic decat in alte mari europene datorita dificultatilor taranilor de a le procura.

Desi transportul de titei a crescut semnificativ, din fericire au fost putine scurgeri majore de tisei in Marea Neagra. Totusi titeiul se intalneste frecvent in zonele de plaja, iar concentratia de titei dizolvat este mai mare decat in Marea Mediterana vecina.

Acest lucru apare ca rezultat a doi factori:

Un mare numar de descarcari provenite din transportul maritim (golirea tancurilor de balast pare a fi o problema majora).

Canalizarea urbana si deseurile industriale aruncate in rauri si mare. Mari cantitati de titei patrund in mare odata.

2 Eutrofizarea

Cea mai semnificativa cauza a declinului Marii Negre incepand cu anii 1960, este eutrofizarea. Analiza istoricului eutrofizarii duce la unele concluzii neplacute cu privire la contributia noastra la declinul Marii Negre si a altor mari regionale.

Eutrofizarea inseamna supre-incarcarea apei cu substante organice. Cea mai importanta sursa de materie organica a marii sunt plantele minuscule plutitoare care se dezvolta in apa de la suprafata unde exista cantitati suficiente de lumina, si nutrienti esentiali, in special compusi ai azotului si ai fosforului de care depinde viata tututor plantelor. Aceste plante minusculue sunt cunoscute sub denumirea de fitoplacton si exista mii de specii aerinte specifice pentru lumina, temperatura, azot, fosfor si combinatii complexe ale altor nutrienti esentiali asa cum ar fi fierul si vitaminele. Unele dintre speciile de fitoplacton, numite diatomee, au un invelis extern din siliciu si au nevoie de acest element in stare dizolvata. In mare, diferite specii de fitoplacton, infloresc, se dezvolta excesiv atunci cand au conditii favorabile dupa care intra in declin iar locul lor este luat de alte specii, asa cum se intampla cu florile si iarba pajistilor.

Cea mai mare parte a acestor organisme este consumata de catre animale marine minuscule cunoscute sub numele de zooplacton.

La randul lor, acestea sunt consumate de catre animalele mai mari din lantul trofic ce adesea se incheie cu pesti sau mamifere cum ar fi delfinii, focile sau oamenii. Aproape toate animalele, cu exceptia mamiferelor si reptilelor, care vin la suprafata marii, pentru a respira aerul atmosferic, au o caracteristica comuna, nevoia de oxigen. Exista suficient oxigen dizolvat in apa marii pentru a asigura cerintele vitale ale animalelor marine.

In zonele de mica adancime, unde lumina ajunge pana la fundul marii se dezvolta alge pluricelulare si unele plante superioare formand adevarate pajisti subacvatice. Ambele categorii de plante pot constitui baze trofice, dar pot fi deopotriva si adapost pentru o multime de animale care traiesc atasate de fundurile marine sau care viziteaza aceste zone si uneori, raman pe parcursul ciclului lor reproduct Partea nord-vestica a Marii Negre are in cea mai mare parte o adancime de pana la o suta de metri si primeste in permanenta un aport important de nutrienti din fluviile Dunarea si Nipru, al doilea si respectiv al treilea ca marime din Europa. Ea era aproape in intregime acoperita cu pajiste subacvatica. Numai o singura specie alga rosie Phzllophora, domina zona a carei suprafata era cat Belgia si Olanda, luate impreuna.

Pajistea numita 'Campul lui Zernov' dupa numele descoperitorului rus, a fost un ecosistem unic si foarte product Uneori aceasta alga rosie era recoltata pentru agar folosit ca ingredient pentru prepararea inghetatei. De-a lungul anilor 1970 si 1980, ecosistemul platformei nord-vestice a suferit o degradare catastrofala intr-un timp foasrte scurt. Imense cantitati de plante si animale moarte au acoperit plajele Romaniei si din vestul Ucrainei; intre 1973 si 1990, pierderile s-au estimat la 60 milioane tone de animale bentale incluzand 5 milioane tone de peste. La pretul pietei pierderile s-au cifrat la 2 miliarde de dolari numai din evaluarea pestelui mort, dar valoarea financiara a pierderii unui ecosistem mic nu poate fi de fapt estimata.

Catastrofa se pare ca a fost provocata de eutrofizare. De-a lungul anilor 1960, a avut loc o modificare majora, in productia agricola denumita 'Revolutia Verde'. Aceasta a insemnat utilizarea unor cantitati sporite de ingrasaminte si pesticide pentru a creste recolt. De asemenea au fost dezvoltate si ferme de crestere intensiva a animalelor cu scopul producerii unor surse ieftine de carne. Scurgerea surplusului de nutrienti proveniti din activitatile agricole precum si cele din activitatile casnice si industriale in bazinul Marii Negre s-a facut prin rauri si fluvii, intrand astfel in circuitul apelor marine.

Algele pluricelulare si vegetatia submarina din zona nord-vestica nu au fost capabile sa absoarba in intregime cantitati enorme de nutrienti si fitoplactonul s-a dezvoltat numeric umbrind zona in care creste alga Phyllophora. Lipsita de lumina pajistea Phyllophora a inceput sa moara. Imense cantitati de materie organica au cazut pe fundul marii, si odata cu procesele de descompunere de catre bacterii au cauzat reducerea oxigenului, ceea ce a avut drept urmare moartea prin asfixiere a tuturor organismelor animale adapostite in aceasta zona.

Efectele eutrofizarii s-au resimtit in toata Marea Neagra. Desi se estimeaza ca 70% din nutrientii dizolvati produsi in urma activitatii umane provin in principal din Dunare unde nu exista tari neculpabile; eutrfizarea se observa si in zonele situate departe de Dunare. Desigur intreaga mare a suferit modificari in structura ecosistemului de-a lungul ultimelor trei decenii, iar eutrofizarea este unul dintre motivele care au contribuit la producere sa.