Raportul juridic de drept al mediului - definitie si caractere specifice - izvoarele raportului juridic de drept al mediului

RAPORTUL JURIDIC DE DREPT AL MEDIULUI - Definitie Si caractere specifice - Izvoarele raportului juridic de drept al mediului

1.  Definitie Si caractere specifice

Raportul juridic de mediu[1] consta in relatia sociala care ia nastere intre persoane in legatura cu prevenirea si combaterea poluarii, protectia, conservarea si dezvoltarea durabila a elementelor mediului s.a., relatii reglementate de normele dreptului mediului.

Ca orice raport juridic, raportul de drept al mediului (sau de mediu) are o serie de trasaturi comune cu celelalte raporturi juridice din sistemul nostru de drept, dar si o serie de trasaturi proprii, dintre care amintim:

- ia nastere intre persoane numai in legatura cu protectia, conservarea si dezvoltarea mediului. Complexitatea protectiei mediului determina si complexitatea si varietatea acestor raporturi, in functie de felul activitatii in legatura cu care au luat nastere;

- in principiu, in raportul juridic de drept al mediului participa, atat ca subiect activ, cat si ca subiect pasiv, orice persoana, statul, prin organele sale, alte persoane juridice si persoanele fizice;

- subiectele raportului juridic sunt, de regula, pe pozitie juridica de subordonare;

- raporturile de drept al mediului se nasc, de regula, prin vointa statului exprimata in lege, fara manifestarea de vointa din partea subiectelor, in scopul nasterii unor astfel de raporturi.

2. Izvoarele raportului juridic de drept al mediului

Premisa nasterii raportului juridic de drept al mediului o constituie norma juridica.

Pentru ca in conditiile stabilite de normele dreptului obiectiv sa ia nastere un raport juridic de mediu este nevoie sa intervina un fapt social, fapt juridic care poate fi un eveniment sau o actiune umana.

Ca urmare, izvoarele raportului juridic de mediu sunt aceste fapte juridice, care dau nastere unor raporturi concrete de drept al mediului. Trebuie insa precizat, ca nu orice fapt social da nastere, modifica sau stinge un raport de drept al mediului, ci numai acela de care legea mediului leaga astfel de consecinte.

In concluzie, sunt izvoare ale raportului de drept al mediului, evenimentele naturale (inundatii, cutremure, alunecari de pamant etc.) care se produc independent de vointa omului si produc efecte distructive asupra componentelor naturii si artificiale ale mediului si actiunile omenesti savarsite fara intentia de a degrada mediul dar care produc o asemenea degradare, mai ales, prin poluare si actiuni savarsite cu intentia de a produce efecte ce au ca scop prevenirea si combaterea poluarii sau imbunatatirea calitatii mediului.

3. Calitatea subiectelor raportului juridic

Asa cum am aratat mai sus, pot fi subiecte ale raportului juridic de drept aI mediului statul, prin organele si institutiile de stat, unitatile administrativ-teritoriale, alte persoane juridice, organizatiile neguvernamentale si persoanele fizice. Din categoria persoanelor fizice, ca subiecte individuale de drept al mediului, intra atat cetatenii romani, cat si persoanele cu cetatenie straina, apatrizii sau persoanele cu dubla cetatenie (chiar daca nici una nu este romana). Tot astfel, persoanele juridice pot fi publice sau private, de nationalitate romana sau straina.

Statul, prin organele sale, este subiect de drept in raporturile de mediu atat pe plan intern, cat si pe plan international.

In acelasi timp, caracterul de interes general al protectiei mediului, confera o dimensiune universala titularilor de drepturi si obligatii adecvate.

4. Categorii de raporturi de drept al mediului

Raporturile juridice de drept al mediului difera in functie de felul si natura activitatii in legatura cu care iau nastere, se modifica sau se sting. Astfel, de exemplu:

- raporturi in legatura cu prevenirea poluarii mediului, cum sunt cele nascute in cadrul procedurii de autorizare, a realizarii obligatiilor ce revin persoanelor fizice si juridice de a nu polua prin activitatile desfasurate etc.;

- raporturi in legatura cu diminuarea sau eliminarea efectelor pagubitoare ale poluarii mediului, care intervin intre cel ce polueaza si organul competent sau detinatorul factorului de mediu supus refacerii;

- raporturi juridice de mediu de sanctionare a agentului poluant in virtutea principiului „poluatorul plateste” care iau nastere intre cel ce polueaza si organul de stat competent sau victima poluarii;

- raportul juridic nascut in procesul de imbunatatire si refacere a conditiilor de mediu, intre organul de stat competent si persoana care participa la aceste actiuni;

raportul juridic nascut in cadrul realizarii activitatilor de dezvoltare durabila a mediului intre organele de stat competente si persoanele fizice si juridice care participa la acest proces;

- raporturi de drept international al mediului, atunci cand apare un element de extraneitate, la care participa organizatiile internationale, pe de o parte, si statele sau persoanele juridice nationale, pe de alta parte.

5. Continutul raportului juridic de drept al mediului

Continutul raportului juridic este dat de drepturile si obligatiile ce apartin subiectelor de drept in legatura cu conservarea si dezvoltarea diferitelor componente ale mediului sau cu mediul inconjurator in ansamblul sau, drepturi si obligatii prevazute in legea-cadru si in reglementarile sectoriale.

Trebuie aratat, ca o particularitate a normelor juridice de drept al mediului, faptul ca dau nastere la drepturi si obligatii pentru toti.

Este de observat, ca unele drepturi si obligatii prevazute de legea fundamentala cum sunt: dreptul la viata, integritate fizica si psihica (art. 22), dreptul la ocrotirea sanatatii (art. 34); dreptul la masuri de protectie sociala a muncii (art. 41); dreptul de proprietate (art. 44 alin. 1); dreptul neingradit al persoanelor de a avea acces la orice informatii de interes public (art. 31) au, ca premisa generala de realizare, dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos. De altfel, Constitutia prevede ca dispozitiile sale cu privire la drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte, urmand ca in cazul unei „neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte”, sa aiba prioritate reglementarile internationale.

Spre acelasi scop, al realizarii dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos, conduce si obligatia fundamentala a statului de a asigura refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic; crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii.

6. Obiectul raportului juridic de drept al mediului

Constand in conduita subiectelor raportului juridic, adica in actiunile sau inactiunile pe care aceste subiecte sunt obligate sau indreptatite sa le savarseasca obiectul raportului juridic de drept al mediului este deosebit de variat si complex datorita faptului ca atat poluarea in sine, cat si activitatile pentru prevenirea, combaterea ei sunt complexe si diversificate.

Pe de alta parte, subiecte ale raportului juridic de mediu, sunt aproape toate persoanele fizice si juridice care au, conduite diferite, drepturi si obligatii diferite specifice, subiecte care sunt insa legate intre ele pana la stingerea raportului juridic respectiv.

De regula, obiectul raportului juridic este prestabilit de lege.