Documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism

1.Consideratii generale

Prin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism se intelege:

planurile de amenajare a teritoriului,

planurile de urbanism,

Regulamentul general de urbanism,

regulamentele locale de urbanism.

Documentatiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentatiile de urbanism cuprind reglementari operationale. Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile si directiile principale de evolutie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementari specifice in limitele teritoriilor administrative ale oraselor si comunelor. Prevederile cu caracter director cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autoritatile administratiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice si juridice.

2.Documentatii de amenajare a teritoriului

Documentatiile de amenajare a teritoriului sunt urmatoarele:

a)                  Planul de amenajare a teritoriului national;

b)                 Planul de amenajare a teritoriului zonal;

c)                  Planul de amenajare a teritoriului judetean.

Planul de amenajare a teritoriului national are caracter director si reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru intregul teritoriu al tarii.  Planul de amenajare a teritoriului national este compus din sectiuni specializate.

Prevederile Planului de amenajare a teritoriului national si ale sectiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliaza. Sectiunile Planului de amenajare a teritoriului national sunt:

Cai de comunicatie,

Ape,

Zone protejate,

Reteaua de localitati,

Zone de risc natural,

Turismul,

Dezvoltarea rurala.

Planul de amenajare a teritoriului judetean are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socioeconomica a judetului. Planul de amenajare a teritoriului judetean se coreleaza cu Planul de amenajare a teritoriului national, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum si cu alte programe de dezvoltare.

Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judetean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si de urbanism care le detaliaza. Fiecare judet trebuie sa detina Planul de amenajare a teritoriului judetean si sa il reactualizeze periodic, la 5-10 ani, in functie de politicile si de programele de dezvoltare ale judetului.

Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director si se realizeaza in vederea solutionarii unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:
a) intercomunale sau interorasenesti, compuse din unitati administrativ-teritoriale de baza, comune si orase;

b) interjudetene, ingloband parti din judete sau judete intregi;

c) regionale, compuse din mai multe judete.

3.Documentatii de urbanism

Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii. Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean.

Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.

Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele:

a)                Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia;

b)                Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia;

c)                Planul urbanistic de detaliu.

Planul urbanistic general are caracter director si de reglementare operationala. Fiecare localitate trebuie sa intocmeasca Planul urbanistic general, sa il actualizeze la 5-10 ani si sa il aprobe, acesta constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt, la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:

a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie;

d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice;

e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice;

g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor;

h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate.

Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la:

a)                evolutia in perspectiva a localitatii;

b)                directiile de dezvoltare functionala in teritoriu;

c)                traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean.

Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifica detaliata si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localitatii.

Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la:

a) organizarea retelei stradale;

b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane;

c) modul de utilizare a terenurilor;

d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;

e) statutul juridic si circulatia terenurilor;

f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora.

Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul:

a) zonelor centrale ale localitatilor;

b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor;

c) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati.

Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula in Planul urbanistic general.

Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, in corelare cu vecinatatile imediate.

Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la:

a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare;

b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele construite si amenajarile;

c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea;

d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor;

e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor.

Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de construire.

Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice, juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism.

Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativ-teritoriala, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde si detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum si de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite, amenajarilor si plantatiilor.

4.Certificatul de urbanism

Aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se asigura prin eliberarea certificatului de urbanism. Acesta este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii.

Eliberarea certificatului de urbanism este obligatorie pentru adjudecarea prin licitatie a lucrarilor de proiectare si de executie a lucrarilor publice si pentru legalizarea actelor de instrainare, partajare sau comasare a bunurilor imobile. In cazul vanzarii sau cumpararii de imobile certificatul de urbanism cuprinde informatii privind consecintele urbanistice ale operatiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind in acest caz facultativa.

Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui solicitant, persoana fizica sau juridica, care poate fi interesat in cunoasterea datelor si a reglementarilor carora ii este supus respectivul bun imobil.

Certificatul de urbanism nu confera dreptul de executare a lucrarilor de construire, amenajare sau plantare. In certificatul de urbanism se va mentiona in mod obligatoriu scopul eliberarii acestuia.

Certificatul de urbanism pentru destinatii speciale se elibereaza in temeiul si cu respectarea documentatiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate si aprobate de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza, dupa caz, pe baza avizului Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Pentru aceeasi parcela se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar continutul acestora, bazat pe documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, si celelalte reglementari in domeniu trebuie sa fie aceleasi pentru toti solicitantii. In acest scop nu este necesara solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, in vederea emiterii certificatului de urbanism.

Certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind:

a)                  regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de utilitate publica care greveaza asupra acestuia; situarea terenului in intravilan sau in afara acestuia; prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, zone in care actioneaza dreptul de preemtiune asupra imobilului, interdictii definitive sau temporare de constructie sau daca acesta este inscris in Lista cuprinzand monumentele istorice din Romania;

b)                 regimul economic al imobilului - folosinta actuala, destinatii admise sau neadmise, stabilite in baza prevederilor urbanistice aplicabile in zona, reglementari fiscale specifice localitatii sau zonei;

c)                  regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime si maxime ale parcelelor, echiparea cu utilitati, edificabil admis pe parcela, circulatii si accese pietonale si auto, parcaje necesare, alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului, inaltimea minima si maxima admisa.

In cazul in care prin documentatia inaintata se solicita o derogare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentatii de urbanism prin care sa se justifice si sa se demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate. Dupa aprobarea noii documentatii de urbanism - Plan urbanistic zonal sau Plan urbanistic de detaliu - se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire.

Certificatul de urbanism se emite de aceleasi autoritati ale administratiei publice locale care, potrivit competentelor stabilite de legislatia in vigoare, emit autorizatiile de construire.

Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii acestuia. Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileste de catre emitent conform legii, in raport cu importanta zonei si a investitiei.

5. Autorizarea executarii lucrarilor de constructii

Executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare. Autorizatia de construire sau de desfiintare se emite la solicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren si/sau constructii - ori a altui act care confera dreptul de construire sau de desfiintare, in conditiile prezentei legi.

Constructiile civile, industriale, inclusiv cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire.

Autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.

Autorizatia de construire se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, avizate si aprobate potrivit legii.

Se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru:

a) lucrari de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a cladirilor de orice fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora;

b) lucrari de reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare si altele asemenea, fara modificarea traseului si, dupa caz, a functionalitatii acestora;

c) lucrari de reparare privind imprejurimi, mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri si gradini publice, piete pietonale si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice;

d) lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor foraje si excavari -, necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, exploatarilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari;

e) organizarea de tabere de corturi.

Autorizatia de construire se elibereaza pentru

a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu unele exceptii;

b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii;

c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare privind cai de comunicatie, inclusiv lucrari de arta, retele si dotari tehnicoedilitare, lucrari hidrotehnice, amenajari de albii, lucrari de imbunatatiri funciare, lucrari de instalatii de infrastructura, noi capacitati de producere, transport, distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si retehnologizare a celor existente;

d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice;

e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari de suprafata sau subterane;

f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea;

g) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;

h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;

i) cimitire - noi si extinderi.

Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene, de primarul general al municipiului Bucuresti sau de primari, dupa cum urmeaza:

a) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor, pentru:

1.       investitiile care se aproba de Guvern;

2.       investitiile care se realizeaza in extravilanul comunelor, inclusiv anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole mai mari de 50 m²;

3.       investitiile care se amplaseaza pe terenuri care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale;

4.       lucrari la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, aflate in teritoriul administrativ al judetului, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii si Cultelor;

b) de primarii municipiilor sau oraselor, pentru constructiile si lucrarile de orice fel din intravilanul si extravilanul acestora, cu exceptia celor de mai sus;

c) de primarul general al municipiului Bucuresti, cu avizul primarilor de sectoare, pentru:

1.       investitiile care se amplaseaza pe terenuri care depasesc limita administrativ-teritoriala a unui sector si cele care se realizeaza in extravilan;

2.       lucrari la constructii reprezentand monumente istorice, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii si Cultelor;

3.       lucrari de modernizari, reabilitari, extinderi de retele edilitare municipale, de transport si de distributie, pentru: apa/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicatii - inclusiv fibra optica, precum si lucrari de modernizari si/sau reabilitari de strazi;

d) de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru toate categoriile de constructii si amenajari urbanistice din cadrul sectoarelor, cu exceptia celor de mai sus;

e) de primarii comunelor, pentru locuinte individuale si anexele gospodaresti ale acestora, precum si cu avizul structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judetene, pentru celelalte constructii si lucrari executate in intravilanul localitatilor, cu exceptia celor prevazute din competenta consiliilor judetene.

Autorizatia de construire se emite in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, pe baza documentatiei depuse, care va cuprinde:

a) certificatul de urbanism;

b) dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor;

c) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii;

d) avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;

e) dovada privind achitarea taxelor legale.

Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, in conformitate cu proiectul tehnic.

Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora in termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. In situatia in care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, se va putea emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou certificat de urbanism.

Investitorul are obligatia sa instiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire, precum si inspectoratul teritorial in constructii asupra datei la care vor incepe lucrarile autorizate. In caz contrar, daca constatarea faptei de incepere a lucrarilor fara instiintare s-a facut in termenul de valabilitate a autorizatiei, data inceperii lucrarilor se considera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a autorizatiei.

O data cu depunerea cererii de emitere a autorizatiei de construire solicitantul are obligatia sa prezinte o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca imobilul - teren si/sau constructii - nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei instante judecatoresti. In caz contrar documentatia se restituie solicitantului, care o va depune spre autorizare numai dupa solutionarea definitiva in instanta a litigiului.

Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora, inchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror amenajari se fac numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile publice.

Autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora.

Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoarele lucrari care nu modifica structura de rezistenta, caracteristicile initiale ale constructiilor sau aspectul arhitectural al acestora:

a) reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase, atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate;

b) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si tamplariei;

c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit;

d) zugraveli si vopsitorii interioare;

e) zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor;

f) reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si racordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, in limitele proprietatii, montarea sistemelor locale de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilitati;

g) reparatii si inlocuiri la pardoseli;

h) reparatii si inlocuiri la finisaje interioare si exterioare tencuieli, placaje, altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin si la scari de acces, fara modificarea calitatii si a aspectului elementelor constructive;

i) lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la instalatiile aferente;

j) lucrari de investigare, cercetare, expertizare, conservare si restaurare a componentelor artistice ale constructiilor cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al autoritatii administratiei publice judetene sau locale, dupa caz;

k) lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importanta normala sau redusa, situate in afara zonelor de protectie instituite pentru zacaminte acvifere;

l) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane, cu avizul administratiei cimitirului.

Initierea si finantarea activitatilor

Initiativa elaborarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism apartine colectivitatilor locale, prin autoritatile deliberative si executive, Guvernului, precum si persoanelor fizice sau juridice interesate in amenajarea teritoriului si in dezvoltarea localitatilor.

Activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism se finanteaza din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, precum si din bugetul de stat, prin Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, precum si de persoane juridice si fizice interesate in dezvoltarea unei localitati sau a unei zone din cadrul acesteia.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa prevada in bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, dupa caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism si a studiilor de fundamentare necesare in vederea elaborarii acestora.

Pentru desfasurarea unor activitati comune de amenajare a teritoriului si de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile judetene se pot asocia sau, dupa caz, pot colabora, in conditiile legii, cu persoane juridice sau fizice din tara sau din strainatate in scopul atragerii de fonduri suplimentare.

Autoritatile administratiei publice locale participa la finantarea planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale care intra in competentele de aprobare, precum si la urmarirea realizarii acestora, potrivit legii.

Planurile urbanistice zonale si planurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public, precum si pentru zone protejate se finanteaza din bugetul de stat ori din bugetele locale.

Alte planuri urbanistice zonale sau de detaliu se finanteaza de persoanele juridice sau fizice interesate, cu sprijinul, dupa caz, al autoritatilor administratiei publice locale.

Finantarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cu caracter deosebit, pentru zone si localitati care necesita cercetari si studii complexe, se face si din fonduri destinate cercetarii, dezvoltarii regionale si altele, in conditiile stabilite de ministere si de alti factori implicati.

7.Avizarea, aprobarea si urmarirea aplicarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism

Avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se fac de catre autoritatile si organismele centrale si teritoriale interesate.

Precizarea continutului documentatiilor care se supun avizarii, precum si a emitentilor de avize pentru fiecare categorie de documentatii se va stabili prin ordin al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei.

Avizarea documentatiilor de interes general - toate categoriile din domeniul amenajarii teritoriului, precum si din domeniul urbanismului (cu exceptia Planului urbanistic de detaliu) - se face fara perceperea unor taxe.

Urmarirea aplicarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judetene, municipale, orasenesti si comunale, dupa caz, precum si de Inspectoratul de Stat in Constructii.

Compartimentele de specialitate vor urmari corelarea realizarii programelor de dezvoltare cu prevederile documentatiilor aprobate.

Bibliografie

Alexandru I., Administratia publica. Teorii. Realitati. Perspective, Ed. Lumina Lex, Ed. a III-a, Bucuresti, 2002

Apelul de la Hanovra, lansat de catre primarii europeni (2000)

Carta oraselor europene pentru durabilitate, Aalborg 1994

Comitetul Regiunilor, Regional and Local Government in the European Union. Responsabilities and Resources, OPOCE, Luxembourg, 2001

Dinca D., “Componentele dezvoltarii locale”, Revista “Economie si administratie locala”, mai  2005

Dinca D., “Componentele dezvoltarii locale II”, Revista “Economie si administratie locala”, iunie  2005

Dutu Mircea, Dreptul urbanismului, Ed. Economica

Ionascu G., Dezvoltarea si reabilitarea asezarilor umane din Romania, Ed. Tempus, Bucuresti 2003

Matei  L., Strategii de dezvoltare economica locala, Ed. Economica, Bucuresti, 2004

Matei L., C. Chabrot, D. Dinca, Colectivitatile teritoriale. Experienta franceza. Ed. Economica, Bucuresti 2000

Matei L., Dinca D. (coordonatori), Participarea cetatenilor la procesul decizional – manual de instruire, RTI, Bucuresti, 2002

Matei L., Management public, Ed. Economica, Bucuresti 2001

Parlagi A., Dictionar de administratie publica, Ed. Economica, Bucuresti, 2004

Peter Hall, Orasele in miscare, Ed. All, Bucuresti 1999

Preda D., Ocuparea fortei de munca si dezvoltarea durabila, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

LEGEA nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati publicata in M.Of. nr. 408/24 iul. 2001

LEGEA nr.350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul publicata in M.Of. nr. 373/10 iul. 2001

LEGEA nr.50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor republicata in M.Of. nr. 933/13 oct. 2004