RAPORT DE CERCETARE - Relatii de vecinatate in localitati urbane

RAPORT DE CERCETARE

In cadrul proiectului Relatii de vecinatate in localitati urbane din sudul tarii, colectivul constituit (in conformitate cu lista din propunerea de Grant acceptata pentru finantare de Ministerul Educatiei si Cercetarii) din specialisti de la Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti: dr. Sanda Larionescu (director proiect), dr. Doina Isfanoni, dr. Aurelia Cosma, drd. Constantin Petre, drd. Cristian Veres; de la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti: prof.dr. Nicolae Constantinescu, conf.dr. Narcisa Stiuca si masteranzi in etnologie: Ioana Radian, Dan Ichimescu, Miruna Tirca a derulat cele 2 faze: 2004 si 2005 ale Grantului de cercetare, axat pe investigarea relatiilor de vecinatate din 8 localitati din sudul tarii: Bucuresti, Giurgiu, Urziceni, Calarasi, Buftea, Bolintin, Mihailesti, Fierbinti si pe valorificarea acesteia prin comunicari, studii, carte si materiale difuzate prin mass-media.

In conformitate cu obiectivele stabilite pentru anii 2004 si 2005, ce figureaza in anexa III a contractului de Grant nr. 32949/22.06.2004 si a actului aditional pe 2005, au fost desfasurate urmatoarele activitati: documentare bibliografica; elaborarea metodologiei de cercetare, anchete de teren, individuale si in echipa; transcrierea, prelucrarea si sistematizarea informatiilor culese din teren; salvarea pe suport CD a imaginilor foto realizate in cadrul cercetarii; inregistrarea vizuala a realitatilor din teren legate de relatiile de vecinatate; organizarea simpozionului Vecinatati urbane; elaborarea de comunicari si prezentarea lor la manifestari stiintifice nationale si internationale; redactare studii, carte si publicarea ei la Editura Paideia.

Documentare in biblioteci si arhive

Pentru a face o evaluare a ceea ce s-a publicat pana acum atat pe plan national cat si international, pentru domeniul ce formeaza obiectul proiectului nostru, cercetatorii s-au documentat in Biblioteca Nationala, in biblioteca Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti, in cea a Facultatii de Litere a Universitatii Bucuresti si in bibliotecile ce functioneaza in cadrul Institutului Francez si la British Council. Documentarea membrilor echipei de cercetare la bibliotecile Institutului Francez si British Council, ce a implicat plata de taxe de acces (legitimatii), s-a impus din urmatoarele considerente: absenta din bibliotecile noastre a unor lucrari straine de referinta in domeniu (clasice sau bazate pe cercetari moderne) si slaba reprezentare a temelor de etnologie urbana in literatura romaneasca de specialitate.

Pentru fundamentarea materialelor stiintifice, contributii ale colectivului de specialisti, implicati in Proiectul de Grant, la elaborarea cartii Relatii de vecinatate in localitati urbane din sudul tarii, au fost parcurse lucrari teoretice, precum Sociologie de l'urban a lui Maite Clavel, Du rural à l'urban a lui Henri Lefebre, Vers une ethnologie du présent, avandu-i ca autori pe G. Althabe, D. Fabre si G. Lenclud, Les sociologues et la recherche urbaine a lui Pierre Lassare.

Totodata, pentru a ne documenta cu privire la maniera de abordare a temelor urbane in literature straina de specialitate au fost consultate lucrari de referinta ale unor cunoscuti etnologi, francezi, americani si britanici, care au investigat, din diverse unghiuri de vedere si cu metode diferite, aspecte ce se circumscriu structurilor de vecinatate specifice societatilor urbane. Intre acestea citam: Coeur de banlieue a lui David Lepontre; Notes sur le rol de l'oralité dans le contexte des banlieues - mondes, a lui Virginie Millot; L'espace social de la ville a lui Raymond Ledrut; L'espaces habités. Ethnologie des banlieues a lui C. Pétonnet.

Pentru a intregi informatiile din teren, in special cu date referitoare la istoricul localitatilor cercetate, la structura socio-economica si etnica a populatiei, la structura si mutatiile demografice, la fenomenele de migratie (din sau spre localitatile cercetate) si cauzele acestora etc., s-au efectuat documentari in arhivele primariilor din Bucuresti, Giurgiu, Urziceni, Mihailesti, Buftea, Bolintin, Fierbinti si Calarasi, in bibliotecile si fondul de materiale vizuale ale muzeelor judetene sau orasenesti din aria cercetata. Totodata, au fost consultate si monografiile localitatilor mentionate.

Intreg colectivul a colaborat la alcatuirea bibliografiei temei de cercetare si a fisat materialele lecturate, la care s-au adaugat si unele observatii critice.

Elaborarea metodologiei de cercetare

Pentru a imprima cercetarii o forma unitara din punct de vedere metodologic si a o orienta in directia inregistrarii de informatii complete si relevante, pentru tema proiectului, au fost elaborate instrumentele de lucru cu aplicare pe teren: grila de repere tematice si grila de cercetare, pe care le-am considerat mai potrivite si mai eficiente decat clasicile chestionare. Spre deosebire de chestionare, care au o marja operationala limitata: informatia provenita de la subiectii anchetati, ca raspuns la intrebarile dirijate, instrumentele de lucru concepute de noi, ca inventare sistematice de probleme (detaliate in cazul grilei de cercetare), pertinente cercetarii de teren sub toate aspectele ei metodologice, acopera atat campul interviului cat si cel al observatiei directe.

Ambele instrumente de lucru: grila de repere tematice si grila de cercetare (elaborate de dr. Sanda Larionescu) au fost prezentate in cadrul unei intalniri de lucru a colectivului de cercetatori si studenti implicati in derularea proiectului de Grant. Ele au fost apreciate ca fiind adecvate cercetarii propuse, iar la sugestia prof. Dr. Nicolae Constantinescu au fost introduse in grila de cercetare puncte tematice vizand unele aspecte arhitecturale: reminiscente traditionale in cadrul bazei rezidentiale a vecinatatilor precum si relatia dintre institutia rudeniei si cea a vecinatatii. Conceputa ca un instrument de lucru deschis, grila de cercetare a suportat, in functie de realitatile terenului, unele modificari si completari. In urma cercetarilor efectuate in orasele Buftea si Calarasi i s-au adus unele amendamente legate de relatiile din interiorul comunitatilor de romi. Au fost elaborate si instrumente de lucru auxiliare: fise de informator si fise de localitate, utilizate de intreaga echipa.

Asa cum reiese din grila, s-au avut in vedere urmatoarele aspecte: 1. conceptul de vecinatate in acceptia localnicilor; 2. vecinatatile localitatii si denumirile ei (oficiale si cele date de localnici); 3. conceptul de vecin in acceptia localnicilor si datele de identificare a actorilor cu rol de vecin; 4. tipurile de vecinatati (in functie de dimensiuni, de amplasarea lor in cadrul localitatilor, de vechime, de structura arhitectonica, de modul de locuire etc.); 5. istoricul vecinatatilor; 6. elementele sau reminiscente traditionale in cadrul bazei rezidentiale a vecinatatilor si motivatia pastrarii lor; 7. transformari recente ale bazei rezidentiale a vecinatatilor si motivatia data de rezindentii implicati in acest proces; 8. criteriile de constituire a vecinatatilor; 9. forma de detinere a rezidentei, de catre cei care o locuiesc; 10. structura comunitatilor de vecini (la nivel de cartier, strada, bloc etc.) din punct de vedere etnic, al locului de origine (autohtoni si venetici), social, profesional, al categoriilor de varsta etc.; 11. relatiile dintre vecini (cine cu cine comunica, unde si cum comunica); 12. retelele si spatiile de sociabilitate (spatiul comun, privat, public); 13. formele de comunicare (directe sau indirecte, cotidiene, legate de week-end, de timpul sarbatorilor sau a unor evenimente din viata vecinilor; 14. intrari si iesiri din spatiul vecinatatii; 15. apartenenta la spatiul vecinatatii; 16. relatiile de vecinatate ca sursa de instituire a unor alte tipuri de relatii (rudenie, prietenie); 17. relatia cu diferite cadre institutionalizate; 18. alte aspecte circumscrise relatiilor de sociabilitate.

Anchete de teren

Prin metoda esantionarii, aplicata la arealul urban al sudului tarii, au fost alese, spre a fi cercetate, atat localitati cu vechi traditii urbane: Bucuresti, Giurgiu, Calarasi sau cu o istorie urbana relativ veche: Urziceni, cat si asezari trecute recent la statutul de oras: Buftea (1968); Mihailesti (19889; Bolintin (1990); Fierbinti (2004, in urma unui referendum).

Acest lucru ne-a permis sa reconstituim, din fapte si realitati inca vii ca si din istorii personale, procesele de transformare a vecinatatilor si a relatiilor dintre actantii cu rol de vecini, ca urmare a urbanizarii, pe de o parte, si a schimbarilor intervenite, in diferite etape (perioada comunista cu mutatiile generate de procesele de sistematizare care au avut drept consecinta dislocarea unor vechi cartiere, de amenajarea lacurilor de acumulare care a dus la dezradacinarea, prin stramutare, a unor comunitati intregi de vecini, acesta fiind cazul localitatilor Mihailesti si Fierbinti; si cea dupa Revolutie), pe de alta.

Cercetarea desfasurata in localitatile mentionate a avut ca scop culegerea de informatii referitoare la: structurile de vecinatate, criteriile de constituire a lor, parcursurile locative ale vecinilor si legaturile lor cu fostii vecini, in cazul in care acestea se mai mentin, modelele si spatiile de sociabilitate (strada, spatiul din fata sau din spatele blocurilor, investite ca proprietati comune ale vecinilor; chioscuri de ziare si unele spatii comerciale din incinta vecinatatilor etc.), sociabilitatile paralele: femei-barbati, relatiile de vecinatate in contexte ceremoniale, anti-modelele de individualism etc.

Cu exceptia Bucurestiului, unde investigatiile s-au efectuat in mod individual (S. Larionescu - cartierul Titan-Balta Alba si fosta zona rurala Dudesti-Cioplea inclusa lui; C Veres - cartierul Vatra Luminoasa; I. Radian - cartierul de case tip din zona Gara de Nord; A. Cosma - cartierul Domenii), cercetarile, in celelalte localitati, s-au realizat printr-o munca de echipa, dupa cum urmeaza:

Buftea dr. Sanda Larionescu, dr. Doina Isfanoni, drd. Constantin Petre;

Bolintin prof. Dr. Nicolae Constantinescu, Dan Ichimescu, drd. Constantin Petre;

Giurgiu dr. Sanda Larionescu, dr. Doina Isfanoni, drd. Constantin Petre, drd. Cristian Veres;

Calarasi: dr. Narcisa Stiuca, Ioana Radian, Miruna Tirca, carora li s-a alaturat, ca voluntar (sustinandu-si personal deplasarea), Catalina Tesar (masterand);

Mihailesti: dr. Sanda Larinescu, drd. Constantin Petre, masterand Ioana Radian;

Fierbinti: dr. Sanda Larionescu, drd. Cristian Veres, marteranzii Dan Ichimescu si Ioana Radian. Acestei echipe i s-a alaturat, tot ca voluntar, Catalin Stoian (marterand);

Urziceni: drd. Cristian Veres si drd. Constantin Petre.

Metodele de care ne-am prevalat au fost interviul (chestionarea sau anchetarea subiectilor in concordanta cu problematica inscrisa in grila de cercetare elaborata in anul precedent) si observatia directa, in multe cazuri participativa, prin integrarea noastra, ca observatori, in intimitatea diferitelor retele de sociabilitate si convivialitate ale grupurilor de vecini. Sub acest aspect s-a operat in mod disociat, fiecare membru al echipei investigand un anume segment de sociabilitate si anumite tipuri de structuri de vecinatate (cartiere vechi de case, blocuri repartizate prin intreprinderi, blocuri de demolati, cartiere de vile). Continuitatile si discontinuitatile la nivelul formelor si relatiilor de sociabilitate au constituit obiectul investigatiilor efectuate de Sanda Larionescu (pentru Giurgiu, Buftea, Mihailesti si Fierbinti) si Narcisa Stiuca (pentru Calarasi). Sociabilitatile paralele s-au aflat in atentia dnei dr. Sanda Larionescu: segmentul reprezentand sociabilitatea femeilor (din Giurgiu, Buftea, Mihailesti si Fierbinti) si dlui prof dr. Nicolae Constantinescu pentru cel legat de sociabilitatea barbatilor (Fierbinti). Retelele de sociabilitate, pe grupuri socio-profesionale, au fost cercetate de dr. Sanda Larionescu pentru Giurgiu, Buftea, Fierbinti si Mihailesti, de dr. Narcisa Stiuca, pentru Calarasi, de drd. Constantin Petre si drd. Cristian Veres pentru Urziceni. Totodata, dr. Sanda Larionescu a investigat cartierele rezidentiale, de vile, din Buftea, Giurgiu si Mihailesti, create dupa 1990. In fiecare localitate au fost studiate si diversele centre generatoare de relatii sociale din interiorul spatiului vecinatatii (cartier, strada): chioscuri de presa, magazine etc. Retelele si cadrele de sociabilitate ale grupurilor de tineri (adolescenti si cupluri de tineri casatoriti) au format obiectul investigatiei drd. C. Veres, si masteranzilor D. Ichimescu, I. Radian si M. Tirca. Etnia rromilor, ce ocupa cartiere distincte in Buftea, Giurgiu, Calarasi, Urziceni si Mihailesti si care are tendinta sa inainteze dincolo de frontierele zonei ce o desemna ca apartenenta si identitate, adica in cartierele locuite de romani, a constituit tema de cercetare a drd. Constantin Petre si a masteranzilor D. Ichimescu si Catalina Tesar.

Nu au fost neglijate nici aspectele legate de trecutul vecinatatilor cercetate si de parcursurile locative ale vecinilor, ce ne-au permis sa reperam si retelele asociative anterioare ale subiectilor anchetati, de care unii dintre ei s-au desprins numai din punct de vedere fizic, prin schimbarea rezidentei, si nu si sub raportul relatiei comunicationale, pe care o intretin prin diferite forme de sociabilitate si convivialitate.

Cercetarea a fost conceputa ca o investigatie continua, cu reveniri pe teren in mod individual sau in echipa, pentru a completa informatiile cu date care, din diverse motive (independente de cercetator), nu au putut fi culese in momentul desfasurarii anchetei.

Astfel, echipa constituita din Narcisa Stiuca, Ioana Radian si Catalina Tesar a revenit in cursul anul 2005, la Calarasi, pentru a-si intregi informatiile legate de contextualizarea ceremoniala a relatiilor de vecinatate si a formelor prin care acestea se articuleaza cu ocazia unor evenimente din viata vecinilor sau a unor obiceiuri de peste an.

S-a revenit si in localitatea Giurgiu atat pentru intervievarea unor subiecti (detinatori de informatii cu privire la trecutul cartierelor orasului si a relatiilor de vecinatate aferente lor) care nu au putut fi contactati in etapa anterioara a cercetarii, cat si pentru realizarea unor imagini foto, care au surprins diverse grupuri de co-rezidenta in interactiunea lor. Aceste completari au fost efectuate de dr. Sanda Larionescu.

Interviurile au fost inregistrate pe banda magnetica (insumand circa 160 de casete audio), iar observatiile cercetatorilor ca si unele date furnizate de informatori au fost consemnate. S-au realizat si imagini foto cu tipuri de cartiere (strazi cu case vechi, cartiere de vile din Mihailesti, cartier de blocuri, cartiere rezidentiale etc.), spatii comune de sociabilitate, manifestari ale relatiilor de sociabilitate (reuniuni ale diverselor categorii de vecini , petrecerea in comun a timpului liber) si intrajutorare.

Prelucrarea informatiei de teren: scrisa si vizuala

Au fost transcrise si structurate tematic, pe fise, informatiile inregistrate pe banda sonora 350 casete audio si notele de teren (observatii, aprecieri etc.);

Pe baza materialelor transcrise au fost elaborate de fiecare echipa, pentru localitatea investigata, rapoartele de cercetare pe teren;

A fost prelucrat materialul vizual, rezultat din fotografieri si filmari, parte fiind scanat si salvat pe suport digital (circa 700 de imagini);

Au fost scanate sau foto-copiate documente de arhiva locala, necesare studiului istoric al vecinatatilor.

Catalogarea si sistematizarea materialelor rezultate din cercetarile de teren

Materialele transcrise (fisele de interviu, fisele de informator, fisele de localitate), imaginile si fisele fotografice au fost catalogate si sistematizate tematic, alcatuindu-se dosarul de cercetare, necesar elaborarii volumului Relatii de vecinatate in localitati urbane din sudul tarii.

Organizarea simpozionului Vecinatati urbane (26 noiembrie 2004)

Simpozionul s-a desfasurat la sediul Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti, cu participarea membrilor echipei implicate in proiect si a unor specialisti in domeniu de la Universitatea Bucuresti, Institutul de etnografie si folclor si Institutul de Studii Sud-Est Europe. Obiectivul acestei intalniri a fost acela de a comunica rezultatele noastre, din prima etapa a cercetarii, si a le dezbate in cadrul unui dialog, a unui schimb de idei care sa ne fie util in finalizarea proiectului.

Pentru a servi ca baza a discutiilor au fost elaborate urmatoarele comunicari:

Dr. Sanda Larionescu Vecinatatea si fenomenul migratiei. Cazul localitatilor Buftea si Giurgiu;

Prof. Dr. Nicolae Vecinatatea si familia in localitatile Bolintin si

Constantinescu Buftea;

Dr. Doina Isfanoni Rolul vecinatatii in redefinirea modelelor culturale ale comunitatii muncitoresti din cartierul Oinac-Giurgiu;

Dr. Aurelia Cosma Retelele de comunicare ale grupurilor socio-profesionale apartinand vecinatatilor din localitatea Bolintin;

Dr. Narcisa Stiuca Istoria Calarasilor. De la satele aservite la refugiul satenilor;

Drd. Constantin Petre Neamuri de romi din Buftea si Giurgiu;

Drd. Cristian Veres Sociabilitate si individualism la tinerii de ieri si de azi din cartierele localitatii Giurgiu;

Dan Ichimescu Reminiscente traditionale in cadrul bazei rezidentiale a vecinatatilor din Bolintin;

Ioana Radian O viziune contemporana asupra locuirii si a

Miruna Tirca varstelor

Gabriela Cristea Scara de bloc. De la reunire la familiaritate.

Materialele rezultate din cercetare au fost valorificate dupa cum urmeaza

Comunicari (elaborare si prezentare)

Ele au avut ca scop difuzarea rezultatelor cercetarii, din cadrul proiectului, in randul comunitatii stiintifice nationale si internationale, intrunite la colocviile si conferintele la care acestea au fost prezentate. Ele au constituit si un exercitiu sau o faza preliminara pentru elaborarea cartii.

La colocviul international L'ethnologie et la culture urbaine, organizat de Centrul de Studii Balcanice din Paris (5-12 decembrie 2004), dr. Sanda Larionescu: Sociabilite et interconnaissance dans un immenble de Centre Ville de Giurgiu.

La cea de-a treia Conferinta Internationala a Asociatiei de Antropologie Sud-Est Europeana de la Belgrad (26-29 mai 2005), pe tema Urban life and Culture in Southeastern Europe:

- dr. Sanda Larionescu Sociabilite et solidarite au sein d'un voisinage restreint de ville de Giurgiu (Roumanie);

- dr. Nicolae Constantinescu Neighborhood Relationships in the Blocks of Flats from Fierbinti Town;

- dr. Narcisa Stiuca The ways to the Town;

- Dan Ichimescu Urban space and Place: Entering the Supermarket;

- Miruna Tirca City Representations through Public Space use: Three case studies from Bucharest.

La Colocviile C. Brailoiu, ale Institutului de Etnografie si Folclor (Bucuresti, 20-22 octombrie 2005)

- dr. Sanda Larionescu: Interferente intre urban si rural in conceperea spatiilor de vecinatate din localitatile Mihailesti si Fierbinti;

- dr. Nicolae Constantinescu Probleme teoretice ale cercetarii orasului si cartierelor urbane;

- dr. Narcisa Stiuca  Istorii orale ale actorilor cu rol de vecin. Polemici metodologice.

La Conferinta Asociatiei Etnologice din Romania (Oradea, 10-13 noiembrie 2005)

- dr. Sanda Larionescu 1. Prezentarea Proiectului de Grant

2. De la comuna Dudesti-Cioplea la cartierul Titan Balta Alba. Istoria bastinasilor dudesteni si a parvenitilor de la bloc;

- dr. Aurelia Cosma Istoria cartierului Domenii din Bucuresti;

- dr. Nicolae Constantinescu Istoria localitatii Fierbinti. De la sate la cartiere

- dr. Narcisa Stiuca Relatii de sociabilitate si convivialitate intr-un cartier vechi din localitatea Calarasi;

- drd. Cristian Veres Vecinul si mentalul colectiv.

La Simpozionul national Mihai Pop (18-19 noiembrie 2005)

- dr. Sanda Larionescu Etnologia romaneasca: de la terenurile clasice la terenurile urbane;

- dr. Nicolae Constantinescu  Mihai Pop: un promotor al cercetarilor de etnologie urbana;

- dr. Narcisa Stiuca  Cartierul Berceni (Bucuresti) in istoriile orale ale vecinilor.

Materiale publicate sau in curs de publicare

- dr. Sanda Larionescu,   Giurgiu - Prefacerile unui oras, in Magazin istoric, nr. 4, 2005, p.33-37;

Sociabilite et interconnaissance dans un immenble de centre ville de Giurgiu, Actes du Colloque L'ethnologie et la Culture Urbaine, Paris, 2004, p.21-32.

Rezumatele comunicarilor de la Belgrad (dr. Sanda Larionescu, dr. Narcisa Stiuca, Dan Ichimescu, Miruna Tirca), au fost publicate in volumul Urban Life and Culture in Southeastern Europe-Abstracts, School of Philosophy, University of Belgrad, Belgrad 2005.

Au fost trimise, pentru publicare, in volumul Ethnologica, comunicarile prezentate la Conferinta de la Belgrad, de catre N. Constantinescu, S. Larionescu, N. Stiuca, D. Ichimescu, M. Tirca. Ele urmeaza sa apara in cursul anului 2006.

S-a redactat si publicat, la Editura Paideia (304 pagini), cartea Relatii de vecinatate in localitati urbane din sudul tarii, ce valorifica intreaga cercetare din cadrul Proiectului de Grant. Volum colectiv, avand drept coordonator pe  S. Larionescu si insumand contributiile stiintifice ale specialistilor si studentilor implicati in Proiect (S. Larionescu, D. Isfanoni, N. Constantinescu, N. Stiuca, A. Cosma, C. Veres, C. Petre, I. Radian) si a unor masteranzi ce ni s-au alaturat pe parcurs (C. Tesar si C. Stoian), cartea este structurata dupa urmeaza:

Cuvant inainte ( Paula Popoiu-director general Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti

Prezentare ( Sanda Larionescu )

Vecinii despre vecini ( culegere texte - Sanda Larionescu)

I.Cartiere bucurestene si comunitati de vecini

Capitolul1 - Cartierul Titan - Balta Alba ( Sanda Larionescu )

1.1.De la comuna Dudesti - Cioplea la cartierul Titan - Balta Alba

Istoria bastinasilor dudesteni si ciopleni si a provenitilor de la bloc

1.2.Dudestenii de la case: o comunitate de vecini mutitata

1.2.1.Apartenenta si intercunoastere

1.2.2.Viata de vecinatate

Spatii si relatii de sociabilitate

Sociabililitatea spatiilor comune proximitatii corezidentiale

Construirea si amenajarea spatiului proprietate a vecinilor

Ocupare si sociabilitate

Spatiul privat. Vecinii, de la unii la altii

Pe vremea Dudestiului sat

Sociabilitate si convivialitate astazi

Dincolo de mica vecinatate a strazii

Biserica bulgara Sfantul Nicolae

Salon, hora versus casa de cultura, discoteca

La carciuma, la terasa, la restaurant, la caffe-internet si la alte localuri

Week-enduri si vacante

Solidaritate si schimb de servicii

Strategii de asociere a vecinilor in contexte ceremoniale

Prezenta la evenimentele din viata de familie a vecinilor

Forme de intrunire si comunicare la sarbatorile calendaristice

1.3.Blocul: o strada pe verticala

1.3.1. Viata la bloc. Tipuri de relatii

Singuratatea: liant al relatiilor de vecinatate

Schimbari in natura relatiilor

De la statutul de vecin la cel de prieten

De la statutul de vecin la cel de ruda

Cadre si forme de sociabilitate ale comunitatilor locative

La banca sau cu scaunele in fata intrarii la bloc

Conotatiile bancii

La un gratar

1.3.2. Sociabilitati paralele reunind vecini de cartier cu apartenenta locativa diversa

Un pol de sociabilitate al barbatilor: chioscul de ziare din spatele statuii de la rondul N.Grigorescu

Un pol de sociabilitate al femeilor: chioscul de ziare din spatele pietii N.Grigorescu ( Salajan)

Note

Referinte bibliografice

Capitolul 2 - Cartierul Vatra luminoasa ( Cristian Veres )

2.1. Scurta prezentare

2.2.Relatii de vecinatate in zona caselor

2.3.Relatii de vecinatate la bloc

2.4.Rolul spatiilor comune si de sociabilitate in zona blocurilor

2.5.Perceptia obiceiurilor de catre colectivitatile de bloc

Note

Capitolul 3 - Doua studii de caz din cartierul Domenii ( Aurelia Cosma )

II.Giurgiu: structuri de vecinatate ( Sanda Larionescu)

Capitolul 1 - Din istoria cartierelor si a comunitatilor de vecini. Impactul

sistematizarii si al curentului imigrationist. Mutatii si schimbari

actuale

1.1.Prefacerile si intruziunile perioadei comuniste

1.1.1.Implanturi de tip bloc stalinist in cartierele Oinac si

Fabrica de zahar. Constituirea unor noi comunitati de vecini..

1.1.2. Masacrarea si remodelarea centrului si dispersia

comunitatilor de vecini. Noi cartiere: Policlinica si Tineretului

1.2.Viata de vecinatate la bloc, dupa 1990.Destramarea unor comunitati de vecini. Constituirea cartierului vamesilor

Capitolul 2 - Modele de sociabilitate

2.1.Strada Banatului: o strada cu oameni buni

2.2.Blocurile 60 si 79 de pe strada Portului

2.2.1. Structura comunitara si caracteristicile ei

2.2.2. Viata de vecinatate

Un spatiu socializat: curtea interioara

Suntem o familie

Note

III.Calarasi: un oras la rascruci

Capitolul 1. - Istoria si istoriile sentimentale ale orasului

( Narcisa Stiuca )

Istoria

Emanciparea

Dezvoltarea si modernizarea

Geografie simbolica

Locuri, locuitori, povestitori

Un cartier de neamuri

Pastorii aromani la oras

Buldozerele comunismului

La pensie, ca intr-o prelungita vacanta

Buna vecinatate de la bloc

Mirajul orasului

Copiii epocii de aur

Persoane intervievate

Capitolul 2 - Copiii de la A.N.L. - uri (Ioana Radian)

Capitolul 3 - Noi imagini ale comunitatii re-create: rromii

(Catalina Tesar)

Rromii din Calarasi

Spoitorii de la Iezer la F.N.C

La 5 Calarasi

La doi moldoveni

Caramidarii

Oborul Nou

In loc de concluzii

Note

Referinte bibliografice

IV. Urziceni: un oras de campie

Capitolul 1 - Scurta prezentare (Constantin Petre)

Capitolul 2 - Doua studii de caz (Cristian Veres)

2.1 Ministru

2.2 Doamna invatatoare

Note

V.Buftea: de la sate la cartiere

Capitolul 1 - O istorie urbana recenta (Doina Isfanoni)

Capitolul 2 - Cartiere, strazi, blocuri, retele de relatii

(Sanda Larionescu)

2.1. Strada Eroilor si comunitatea ei de vecini

2.2. Cartierul Studio si retelele de sociabilitate

2.3. Cartierul rezidential de vile si structura lui comunitara

Note

VI. Mihailesti: de la case la blocuri si vile (Sanda Larionescu)

Capitolul 1 - Istorie, migratii intraurbane fortate si implanturi urbanistice

actuale (Sanda Larionescu)

Capitolul 2 - Variabilitati spatiale ai de comunicare. Relatia dintre

traditie si modernitate la nivelul socialului

2.1. Vecinii de pe strada Nucilor

2.1.1.Intercunoastere, sociabilitate si intrajutorare

La zilele onomastice

Banca: un spatiu de socializare pe cale de disparitie

La carciuma sau la barul de zi

Vecinii destinatari mediatori ai pomenilor pentru morti

Impartirea diminetilor

Caratul apei

Pomenile de Mosi"

Solidaritate si schimb de servicii

In caz de intamplari nefericite

Ajutor in munca

La nunti si la botezuri

Alte servicii

2.1.2. Vecinii apropiati

2.2. Blocul Avicola

2.2.1. In curte, la banca, la garaje, la un gratar

2.2.2. Vecinii unii la altii

2.2.3. Cu vecinii la restaurant sau la picnic, la padure sau la lac

2.3. Stramutatii de la vilele ceausiste

2.4. Imigrantii bucuresteni din cartierul de vile de pe malul

lacului

Note

VII. Fierbinti Targ: orasul cu un singur bloc

Capitolul1 - Fierbinti-Targ: oras tanar, asezare straveche

(Nicolae Constantinescu)

Note

Capitolul 2 - Structuri mentale (Cristian Veres)

2.1. Opinia publica si gura satului

2.2. Hore, baluri, lautari

Note

Capitolul 3 - Organizarea vietii comunitare (Catalin Stoian)

3.1. Reteaua de relatii a tinerilor

3.2. Legatura dintre rudenie si proximitate rezidentiala.

Studiu de caz: cartierul Mircesti

Capitolul 4 - Blocul specialistilor (Sanda Larionescu)

Note.

Axandu-ne lucrarea pe un subiect ce se circumscrie sferei de cultura a orasului, am dorit sa contribuim la dezvoltarea, pe plan national, a cercetarilor de etnologie urbana, insuficient experimentate la noi si cu prea putine ecouri in literatura de specialitate. Orasul romanesc a fost studiat mai mult din punct de vedere istoric, sociologic si mai putin din perspectiva etnologica. Si aceasta, poate si dintr-un anume conservatorism si din prejudecata, ce mai dainuie inca, printre specialisti, ca obiectul investigatiilor etnologice il constituie terenurile clasice, adica satul. Orasul este, pentru cei ce privesc cercetarile de etnologie urbana cu reticenta, un teren plin de ambiguitati, de neclaritati, de sabloane, care nu-ti ofera satisfactiile date de investigarea culturii lumii rurale. Ca lucrurile nu stau asa, ca orasul constituie un teren fertil pentru etnolog, in care practicile de tip urban sau de adaptare la un stil de viata urban coabiteaza cu obiceiuri si uzante ce emerg dintr-o mentalitate rurala, a dezradacinatilor de la sate sau a celor deveniti oraseni, prin urbanizarea localitatii lor, este un fapt pe care incearca sa-l demonstreze si cartea de fata.

Optiunea noastra, de a aborda relatiile de vecinatate dintr-un numar de sapte localitati urbane, din sudul tarii, a avut in vedere faptul ca aceasta tema a fost urmarita si decelata mai mult prin concretizarile ei legate de realitatile mediilor rurale. In acest sens, sunt de retinut contributiile lui Ion Muslea, Traian Herseni, Henri Stahl, Paul H. Stahl, si lucrarea recenta (2002): Vecini si vecinatati in Transilvania, coordonata de Vintila Mihailescu.

In privinta lecturii temei, sub raportul paradigmelor ei urbane, nu dispunem decat de un numar restrans de carti si studii de referinta. Mai precis, este vorba de monografia: O strada oarecare din Bucuresti, a Irinei Nicolau si a Ioanei Popescu, de studiul Le bloc 311. Residence et sociabilite dans un immeuble d'appartements sociaux a Bucarest, ce-i are ca autori pe Vintila Mihailescu, Viorica Nicolau si Mircea Gheorghiu, si de cartea Zeii de asfalt, o antropologie a urbanului, a lui Nicolae Panea.

Se poate pune intrebarea, desigur, fireasca, in ce masura cartea noastra aduce ceva nou fata de ceea ce s-a scris, pana acum, in domeniu.

Autorii cartii au incercat sa cuprinda, in raza analizei lor, cele mai diverse tipuri de vecinatati: de la strazi cu locuinte individuale, mai vechi sau mai noi, la blocuri, din epoca comunista, si la cartiere de vile, construite recent, de la zone centrale de proximitate rezidentiala, la cele situate la periferie, de la cartiere cu caracteristici eminamente urbane, la cartiere cu un trecut urban recent, care la origine au fost sate arondate unei comune devenite, inainte sau dupa 1989, oras etc. De aici, includerea, in aria cercetarii noastre, asa cum am mai mentionat, atat a unor localitati cu vechi traditii urbane: Bucuresti, Giurgiu, Calarasi, Urziceni, cat si a unor asezari ce au dobandit statutul de oras in perioada comunista: Buftea, jud. Ilfov (1968) si Mihailesti, jud. Giurgiu (1988) ca si in anii din urma: Fierbinti, jud.Ialomita (2004). Nu au fost ignorate nici cartierele constituite pe criterii etnice, precum cele locuite de comunitatile de rromi.

Studierea comunitatilor de vecini si a vietii lor de vecinatate, din punct de vedere calitativ, a impus evidentierea statutului ocupantilor grupurilor investigate, sub raportul originii: autohtoni sau imigranti (de la sat, din alte orase, din alte cartiere sau rezidente), al varstei, al apartenentei la categoria persoanelor active sau a pensionarilor, al starii civile, sociale, materiale, al profesiei, gradului de cultura etc.In acelasi sens, al determinarii caracteristicilor vietii de vecinatate, au fost definite si prezentate spatiile de desfasurare ale acesteia: locurile comune, de co-prezenta a vecinilor (strada cu case invecinate, cu sau fara banci la gard, spatiul din fata scarilor de bloc amenajat cu banci etc.), spatiul privat al locatarilor, spatiul public (biserica, piata, carciuma, discoteca etc.) si au fost stabilite si analizate tipurile de relatii instituite de si intre vecini: conventionale, de buna vecinatate, de legaturi stranse, de prietenie, conflictuale, ca si formele de comunicare si socializare. Totodata, am incercat sa determinam criteriile dupa care fuctioneaza retelele de sociabilitate si intrajutorare si sa relevam sociabilitatile paralele: ale femeilor, pe de o parte, si ale barbatilor, pe de alta.

Cu toate ca lectura noastra s-a focalizat, in principal, pe realitatile de astazi ale vietii de vecinatate, nu au fost ignorate nici aspectele legate de trecutul acesteia, reconstituit din istoriile personale ale rezidentilor intervievati de noi ca si din unele practici si fragmente spatiale: reminiscente ale etapelor anterioare ale unor vecinatati de sorginte rurala, precum microzona Dudesti Cioplea, integrata cartierului bucurestean Titan-Balta, sau cartierele lacalitatilor Mihailesti, Fierbinti si strazile cu case vechi din orasul Buftea. De altfel, pe aceasta cale, dar si apeland la documente si monografii ale localitatilor investigate, am incercat sa evidentiem si natura schimbarilor petrecute, in timp, la nivelul diverselor tipuri de vecinatati, al structurii comunitare si al relatiilor caracteristice spatiilor de proximitate.

Speram ca lucrarea de fata sa insemne, asa cum ne-am propus, un pas inainte pe linia investigarii culturii orasului si a racordarii noastre la cercetarile de etnologie urbana ale comunitatii stiintifice internationale si sa constituie, in acelasi timp, o baza pentru viitoare sondaje comparative la scara europeana, printr-o cooperare cu specialisti din alte tari.

8. Alte activitati

• Operatiile de procesare a materialelor rezultate din cercetarile de teren si a cartii au fost efectuate de Carmen Leca si, in parte, de specialistii implicati in proiect.
• Scanarile de imagini foto si documente au fost realizate de Ioana Duicu.
• Prelucrarea filmelor realizate cu aparatura video s-a efectuat de catre  I. Duicu, sub indrumarea specialistilor S. Larionescu, N. Stiuca, C. Veres, C. Petre.
• Cercetarile din cadrul Proiectului si rezultate acestora au constituit obiectul unor emisiuni ale postului national de radio (Miorita, Radio - Romania Actualitati) si ale unor posturi de televiziune: TV. Romania de Maine, National TV, B1 TV, TV Calarasi.

Dr. Sanda Larionescu

Director proiect