Aspecte expertale in dreptul civil -capacitatea de exercitiu si capacitatea de folosinta

Aspecte expertale in dreptul civil -capacitatea de exercitiu si capacitatea de folosinta

Un echivalent aproximativ al iresponsabilitatii in contextul dreptului civil il poate constitui lipsa capacitatii de exercitiu. Formularea obiectivelor pentru expertiza solicitata in asemenea situatii - de evaluare a capacitatii de exercitiu si a celei de folosinta s-ar putea face astfel: daca persoana expertizata prezinta tulburari psihice de natura sa-i altereze constiinta si discernamantul, precum si capacitatea psihica de exprimare libera a vointei si de apreciere critica in special asupra consecintelor ce pot decurge din actul ju­ridic (contractul) incheiat [86], [202].

Legea nr. 459/2001 prevede eliberarea certificatelor medico-legale privind capacitatea psihica a persoanelor care doresc sa incheie acte civile fara a se preciza obligativitatea. De asemenea, Legea notarilor publici si a activitatii notariale -Legea nr. 36 din 12 mai 1995, prevede la sectiunea II - autentificarea actelor:

Art. 59. - Cand notarul public are indoieli cu privire la deplinatatea facultatilor mintale ale vreuneia dintre parti, procedeaza la autentificare numai daca un medic specialist atesta in scris ca partea poate sa-si exprime in mod valabil consimtamantul in momentul incheierii actului [8].

In acesta ultima prevedere, nu exista o clara definire a specialitatii medicului implicat in atestarea respectiva - care trebuie sa fie un psihiatru implicat in expertize judiciare, alaturi de un medic legist, dupa cum nu se face nicio referire la eliberarea certificatelor medico-legale si nici la institutia expertizei medico-legale psihiatrice. Institutele Medico-Le-gale sunt singurele in masura sa elibereze acte si certificate medico-legale cu validare in dreptul civil. Aceste reglementari perpetueaza cadrul juridic neclar care duce la cresterea numarului de procese privind anularea actelor. De aceea, in multe cauze civile, se impune obligatoriu efectuarea unor expertize, unele exclusiv bazate pe actele medicale ramase dupa decesul persoanei respective.

Art. 949-951 din Codul Civil precizeaza: Art. 949. Poate contracta orice persoana ce nu este declarata necapabila de lege. (C. civ. 948, 950 si urm., 1163, 1164, 1167, 1190, 1666).

Art. 950. Necapabili de a contracta sunt

minorii;

interzisii;

(abrogat prin Legea pentru ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - Decretul nr. 1412, in M. Of. nr. 94 din 20 aprilie 1932);

in genere toti acei caror legea le-a prohibit oarecare contracte. (C. civ. 949).

A se vedea cu privire la capacitatea de a contracta:

art. 105, 124, 129, 133, 147 din Codul familiei;

art. 7 din Codul muncii.

Art. 951. Minorul nu poate ataca angajamentul sau pentru cauza de necapacitate decat in caz de leziune. (C. civ. 1157 si urm., 1162 si urm.) [30].

Conform prevederilor art. 950 Codul Civil, persoanele care nu au, prin lege, capacitatea de a incheia acte civile sunt minorii si acele categorii de persoane carora li s-a interzis prin lege incheierea de acte juridice. in principiu, orice persoana fizica ce nu se afla sub incidenta acestor prevederi poate incheia acte civile, aspect precizat si in art. 856 Codul Civil. Spre exemplu, testamentul fiind un act juridic trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate necesare intocmirii oricarui act juridic, respectiv capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partii care se obliga, un obiect valabil si o cauza. Consimtamantul valabil al partii care se obliga reprezinta consimtamantul valabil al testatorului. Nu au consimtamant valabil (deci nu pot testa) minorii sub 14 ani si bolnavii psihic constatati a fi fara discernamant (in urma unei expertize medico-legale psihiatrice).

De asemenea, legea considera ca nu este un consimtamant valabil in cazurile in care manifestarea de vointa a fost facuta in gluma -jocandi causa - sau din pura

complezenta, a fost fie vaga, fie conditionata de aspecte exterioare. Principalele articole din legea civila care reglementeaza valabilitatea actelor juridice sunt: 858, 859, 864, 872, 874, 875,948,949,950,960,968,1171 din Codul Civil [4].

Ca principiu, se impune obligativitatea aprecierii capacitatii psihice de a intocmi acte de dispozitie (inaintea intocmirii acestor acte) la o categorie de persoane cu risc crescut (apreciat clinico-statistic) de a prezenta tulburari de ordin volitiv care pot conduce la scaderea capacitatii de exercitiu, respectiv:

a)     bolnavi cu tulburari psihotice, indiferent de stadiul evolutiv;

b)     persoane cu antecedente severe de boli neurologice, cerebro-vasculare, imunologice, endocrine, traumatisme cranio-cerebrale;

c)      pensionarii pe caz de boala cu gradul II sau III de invaliditate;

d)           persoane cu handicap sever senzorial;

e)     pensionarii prin limita de varsta, in varsta de peste 65-70 de ani [202].

Capacitatea de exercitiu presupune nu numai integritatea psihica si intelegerea din partea persoanei a dimensiunii axiologice si etico-sociale a comportamentului acesteia, ca o expresie a starii de sanatate mintala, ci si la posibilitatile de exprimare libera a vointei si de discernamant critic, fara sa existe posibilitatea influentabilitatii si a. sugestibilitatii. Prezenta unor tulburari psihoorganice nu determina automat absenta capacitatii psihice de a intocmi acte civile dupa cum nici sanatatea psihica nu exclude modificari volitionale particulare la un moment dat si intr-o situatie specific data.

Trebuie precizat ca bolnavii psihic au capacitate de folosinta, deci capacitatea, aptitudinea de a avea drepturi si obligatii, pentru ca aceasta capacitate de folosinta o au toate persoanele fizice, chiar si cele fara o vointa constienta sau insuficient dezvoltata.

Aceste persoane nu au insa capacitatea de exercitiu, deci capacitatea, aptitudinea, de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, incheind personal acte juridice

Capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei si se sfarseste la moartea acesteia. Ea se dobandeste de la data nasterii; adica are aptitudinea generala abstracta de a dobandi drepturi si obligatii.

Exista o serie de ingradiri ale capacitatii de folosinta:

- cu caracter de protectie al persoanei (incapacitati speciale de a incheia acte juridice) cum ar fi:

incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune prin testament in folosul tutorelui sau;

incapacitatea medicilor si farmacistilor de a primi donatii;

incapacitatea sotilor de a vinde unul altuia;

incapacitatea tutorelui si a rudelor de a incheia acte juridice cu minorul aflat sub tutela. Sanctiunea aplicabila in aceste cazuri este nulitatea absoluta sau relativa.

- ingradiri cu caracter de sanctiune ori cu caracter de masura de siguranta:

internare medicala;

interzicerea de a ocupa o anumita functie;

interzicerea de a se afla in anumite localitati;

confiscarea speciala.

CAPACITATEA CIVILA

Pentru a fi subiect de drept civil, titularul trebuie sa aiba capacitate civila.Aceasta este de doua tipuri, de folosinta si de exercitiu.

1. Capacitatea civila de folosinta, este aptitudinea generala si abstracta a persoanei, de a avea drepturi si obligatii civile.  Aceasta se dobandeste la nasterea persoanei fizice si inceteaza odata cu decesul acesteia. Exceptie, in ceea ce priveste dobandirea drepturilor sale, capacitatea civila de folosinta se dobandeste de la momentul conceptiei, cu conditia de a se naste viu (nu viabil).

In ce priveste capacitatea persoanelor juridice, aceasta ia nastere la momentul infiintarii, (semnarii actelor constitutive de catre asociati) si se stinge la desfiintarea sa. Exceptie, in ce le priveste, perssoanele juridice nu au o capacitate de  folosinta generala (orice drept si orice obligatie) ci una subordonata scopului sau prestabilit  prin actele de infiintare. ( este vorba de principiul specialitatii capacitatii de folosinta a pers. juridice).

2.Capaciatatea civila de exercitiu, este aptitudinea persoanelor fizice de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii civile prin  incheierea de acte juridice proprii.

Daca toate persoanele au dobandita la nastere capacitatea de folosinta, pentru a avea si capacitate de exercitiu trebuie indeplinite si alte cerinte, precum: vointa constienta, si discernamant(cunoasterea consecintelor faptelor sale).

Capacitatea de exercitiu, in principiu se dobandeste la implinirea varstei de 18 ani. (majoratul conform legislatiei romane)

Prin exeptie,  - minorii casatoriti, dobandesc capacitate de exercitiu la momentul incheierii casatoriei (fetele se pot casatori la varsta 16 ani, iar cu dispensa chiar de la 15 ani).

Pana la implinirea varstei de 14 ani minorii sunt complet lipsiti de capacitate de exercitiu, fiind prezumati de lege a nu avea discernamant. Actele juridice ce ii privesc sunt incheiate in numele minorului incapabil de parinti sau ocrotitorii legali.

La implinirea varstei de 14 ani, minorii dobandesc o capacitate de exercitiu restransa , ce le permite sa incheie acte singuri dar cu incuviintarea prealabila a parintilor sau tutorilor.

Persoanele juridice dobandesc capacitatea de exercitiu la momentul inregistrarii la organele competente, moment la care dobandesc si personalitate juridica, actele sale fiind incheiate de persoanele fizice incredintate cu conducerea lor potrivit actelor constitutive

ACTUL JURIDIC CIVIL

Pentru existenta unui raport juridic civil concret, sunt necesare cele doua premise : subiectele si norma de drept civil,  plus o imprejurare (act sau fapt juridic concret) de care legea civila sa conditioneze, sa lege nasterea unui astfel de raport juridic, adica in alte cuvinte, un izvor al raportului juridic civil concret.

Dupa legatura lor cu vointa umana sunt  izvoare ale r.j.c.c. urmatoarele:

- actiunile omenesti, care pot fi savarsite cu intentia de a produce efecte juridice si ne referim la actele juridice, precum si actiuni omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar care efecte se produc in puterea legii, si ne referim la faptele juridice

- faptele naturale, imprejurari ce se produc independent de vointa omului si de care legea leaga nasterea de r.j.c.c. exemplu : nasterea, moartea, cutremurul (forta majora), inundatiile etc.

ACTUL JURIDIC CIVIL

- definitie -

Prin act juridic civil se intelege o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.

CONDITIILE ACTULUI JURIDIC - elementele din care este alcatuit.

1. CAPACITATEA CIVILA - reprezinta conditia de fond si esentiala a actului j.c. ce consta in aptitudinea  subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor juridice.

CONSIMTAMANTUL - reprezinta hotararea de a incheia un act juridic civil, manifestata in exterior. (vointa exteriorizata)

Pentru a fi valabil exprimat consimtamantul trebuie sa indeplineasca anumite conditii.

1. sa provina de la o persoana cu discernamant.

2. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, (nu jocandi causa)

3. sa fie exteriorizat

4. sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant

Viciile de consimtamant sunt conditii negative impuse de caracterul constient, liber al actului juridic civil.

1. Eroarea - reprezinta falsa reprezentare a realitatii la incheierea         unui act juridic civil .

     Efectul juridic al erorii viciu de consimtamant este           nulitatea actului- care poate fi, fie absoluta , fie relativa         (vezi infra, nulitatea actului juridic civil).

Eroarea poate cadea fie asupra naturii actului ce se incheie, fie asupra calitatilor esentiale ale obiectului actului, fie asupra persoanei cocontractante, fie asupra situatiei faptice avute in vedere (eroare de fapt), fie asupra existentei sau continutului unei norme de drept (eroare de drept).

2.  Dolul - consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin          mijloace viclene sau dolosive, pentru a  o determina sa         incheie un act juridic (eroarea provocata)

3. Violenta, consta in amenintarea cu un rau, care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat. Violenta este viciu de consimtamant si atrage nulitatea actului si atunci cand este fizica - amenintarea priveste integritatea fizica sau bunurile unei persoane, dar si cand este morala - cand raul se refera la onoarea, cinstea sau sentimentele persoanei. Retinem, violenta trebuie sa fie nelegitima, injusta, nu legitima, amenintarea cu darea in judecata a debitorului rau platnic)

4. Leziunea - consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii si are un domeniu de aplicare concret, speciallizat, restrans la actele pe care le incheie minorii cu  capacitate restransa de exercitiu (14-18 ani) si numai daca actele sunt lezionare pentru minorii ce le-au incheiat fara incuviintarea ocrotitorului  legal, daca sunt de administrare si comutative (se cunostea intinderea efectelor lor de la data incheierii actului)

3. OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL 

consta in conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil

Pentru a fi valabil, obiectul trebuie sa  indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa existe,

- sa fie in circuitul cvil

- sa fie determinat ori determinabil

- sa fie posibil

- sa fie licit si moral.

4.  CAUZA (SCOPUL) A.J.C.

reprezinta obectivul urmarit la incheierea unui asemenea act.

In structura cauzei juridice intra doua elemente:

- scopul imediat - causa proxima - (scopul obligatiei) , element abstract si invariabil,  este stabilit in concret in functie de principalele categorii de acte juridice  - prefigurarea mintala a contraprestatiei ( existenta in contractele sinalagmatice),  intentia de a gratifica (in aclete cu titlu gratuit), ex:  riscul in contractele aleatorii.

- scopul mediat - causa remota - elem. concret si variabil, (scopul actului juridic) se refera la motivul determinant al incheierii actului juridic si se refera la insusirile unui obiect sau calitaitle unei persoane. Acest scop trebuie sa indeplineasca anumite conditii de valliditate:

- sa existe,

- sa fie real

- sa fie licit si moral

5. FORMA A. J. C.

reprezinta modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa.

Forma unui a. j. c. poate fi ceruta fie

a. ad validitatem -  pentru valliditatea insasi a conventiei (altfel nu exista a. j.  c.- efectul nerespectarii este nulitatea absoluta  )  ex. donatia,  testamentul.

b. ad probationem -  care consta in necesitatea intocmirii unui inscris are sa  probeze actul juridic. Nerespectarea  sa atrage imposibilitatea probarii.  Este  obligatoriei pentru conventiile ce depasesc suma de 250  lei,  conform art. 1191cod civil. Ex. tranzactia, inchirieirea.

c. pentru opozabilitate fata de terti,  cand actul juridic trebuie urmat de  indeplinirea unui formalitati necesare pentru a face opozabil actul, chiar   si persoanelor care n-au participat la incheierea lui. (ex. publicitatea  imobiliara - intabularea, inregistrara inventiilor).