Caile de atac

CAILE DE ATAC

Hotararea judecatoreasca este prezumata ca exprima adevarul. Legea prevede insa posibilitatea, pentru orice hotarare, de a fi supusa controlului judiciar prin intermediul cailor de atac.

Caile de atac sunt mijloace procesuale prin care se poate solicita examinarea legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti §i remedierea eventualelor erori savarsjte.¹⁴

2. Clasificarea cailor de atac

Caile de atac sunt reglementate de Codul de procedure civila, iar doctrina le-a clasificat in funcfie de mai multe criterii.

a) m functie de condititle de exercitare avem:

cai de atac urdinare - care pot fi promovate de catre parte fara limitarea motivelor de exercitare, cum sunt apelul §i recursul exercitat in conditiile art. 304' C.proc.civ. cai de atac extraordinare - care pot fi exercitate numai in conditiile si pentru motivele expres si limitativ prevazute de lege. In aceasta categorie intra recursul, contestatia in anulare, revizuirea si recursul in interesul legii. Caile ordinare pot fi exercitate numai odata si in ordinea stabilita de cod.

b) m functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac avem:

cai de atac de reformare - care se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata. In aceasta categorie se incadreaza apelul, recursul si recursul in interesul legii.

cai de atac de retractare - care se adreseaza chiar instantei ce a pronuntat hotararea atacata,cum sunt contestatia in anulare si revizuirea.

c) m functie defaptul daca provoaca sou nu o nouajudecata in fond avem:

cai de atac devolutive - care provoaca o noua judecata in fond cu administrarea de probe noi, fara restrictii in ceea ce priveste mijloacele de proba, asa cum este in cazul apelului. cai de atac nedevolutive - prin care se exercita un control asupra hotararii fara administrare de probe noi, in principiu. §i fara o noua judecata asupra fondului. In aceasta categorie se incadreaza recursul. contestatia in anulare, revizuirea §i recursul in interesul legii.

d) m functie de posibilitatea exercitarii directe a caii de atac avem:

cai de atac comune - care sunt cele ce pot fi exercitate de catre parti direct, cum sunt apelul, recursul, contestatia in anulare §i revizuirea.

- cai de atac speciale - care nu pot fi exercitate direct de parfi ci numai de un subiect determinat in mod expres de lege. In aceasta categorie se incadreaza recursul in interesul legii.

e) mfunctie de efectele pe care le produc referitoare la executarea silitd avem:

cai de atac suspensive de executare - cele care dupa ce au fost exercitate suspends de drept posibilitatea executarii silite a hotararii atacate, cum este cazul caii de atac a apelului.

cai de atac nesusupensive de executare - cele care nu influenteaza inceperea executarii silite, in afara cazurilor expres prevazute de lege, cum sunt recursul, contestatia in anulare,revizuirea si recursul in interesul legii.

3. Reguli commie privind caile de atac

Caile de atac sunt guvemate de cateva principii care sunt comune si aplicabile intregului sistem de cai de atac, §i anume:

a) legalitatea cdilor de atac

b) ierarhia cailor de atac

c) unicitatea dreptului de a exercita o cale de atac

d) neagravarea situatiei partii inpropria cale de atac

Cunoscut si ca adagiu latin non reformatio inpejus principiul este aplicabil tuturor cailor de atac.

El nu isi gaseste aplicarea atunci cand mai multe parti au declansat calea de atac impotriva aceleasi hotarari si pentru unele se da solutia de respingere,iar pentru altele de admitere, chiar numai in parte.

4. Cai de atac speciale sau prevazute de legi speciale

In afara cailor de atac reglementate in cuprinsul Codului de procedura civila in titlurile speciale destinate acestora, de curand a mai fost introdusa o cale de atac, denumita cerere de reexaminare.

Ea este reglementata in cuprinsul art. 108⁵ C.proc.civ. si se exercita de partea interesata impotriva incheierilor prin care s-a dispus luarea masurii amenzii sau s-au acordat despagubiri.

Instanta competenta in acest caz este instanta care a dispus amendarea sau a stabilit despagubirea. Termenul de exercitare este de 15 zile de la data la care s-a luat masura, daca partea a fost prezenta, sau de la data comunicarii incheierii. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu de catre instanta de judecata sau de catre presedintele instanjei de executare, prin incheiere irevocabila.

O alta categoric de cereri care sunt considerate veritabile cai de atac sunt plangerile impotriva hotararilor unor organe cu activitate jurisdictionala, care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti sau contestatiile impotriva unor decizii administrative.

5. Controlul judiciar §i controlul judecatoresc

In literatura de specialitate s-a facut diferentierea intre controlul judiciar §i controlul judecatoresc, ambele fiind exercitate de instantele judecatore§ti.

Controlul judiciar a fost definit ca fiind dreptul §i obligatia instantelor judecatoresti superioare de a verifica, in conditiile §i cu procedura stabilita de lege. legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare.¹ Controlul judecatoresc consta in dreptul si obligatia instantelor de a verifica, in cazurile, conditiile si cu procedui^-a prevazuta de lege, legah'tatea si temeinicia unor acte, cu sau fara caracter jurisdictional, care emana de la organe din afara sistemului judiciar, si care pot fi organe cu activitate jurisdictionala sau organe fara activitate jurisdictionala.'

APELUL

1. Definitie

Apelul este o cale de atac comuna. ordinara, de reformare, devolutiva si suspensiva de executare.

2. Obiectul apelului

Obiectul apelului il constituie hotararile date in prima instants de judecatorii si tribunale, cu exceptia celor care sunt prevazute expres de lege ca pot fi atacate numai cu recurs.

Apelul facut impotriva hotararii se considers facut si impotriva incheierilor premergatoare.

Art. 282' C.proc.civ. prevedere expres ca nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principalaprivind:

pensii de intretinere,ctiunile referitoare la Inregistrarile in registrele de stare civila, masurile asiguratorii,,lte cazuri prevazute expres de lege,hotararile prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritStilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si a altor organe cu astfel de activitate.

3. Partile din apel

La judecarea apelului participa urmatoarele categorii de persoane:

partile din proces

reclamantul sau succesorii lui

- paratul sau succesorii lui

- tertii care au intervenit voluntar sau la cererea reclamantului sau paratului. procurorul - indiferent daca a participat sau nu la fond. Tertii care nu au fost parte In proces nu pot ataca hotararea cu urmatoarele exceptii:

- in materie necontencioasa orice persoana interesata poate ataca incheierea pronunfata de
instanta, 

- creditorul chirografar poate ataca hotararea, pe calea actiunii oblice, in numele debitorului sau, cu exceptia actiunilor strict personale,

- dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce face obiectul litigiului, daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea in fond a hotararii si inainte de expirarea termenului de apel.

3.1 Instanta competenta

Instanta competenta sa judece apelul este instanta ierarhic superioarS cele care a pronuntat hotararea in prima instanta.

Asa fund, pentru hotararile pronuntate in prima instanta de judecatorii instanfa de apel este tribunalul, iar pentru hotararile pronuntate in prima instanta de tribunal instanta de apel este curtea de apel.

Reamintim ca in cazul hotararilor pronuntate de curtea de apel in prima instanta nu exists calea de atac a apelului, ci numai a recursului, pentru ca potrivit normelor legale in materie Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca niciodata in apel.

4. Termenul de apel

Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii daca legea nu dispune altfel.

Comunicarea hotararii se face conform art. 86 si urm. C.proc.civ. Cazurile de echivalenta sunt de stricta interpretare neputand fi extinse.

Pentru procuror termenul de apel curge de la comunicare daca a participat la judecarea cauzelor sau de la pronuntare daca nu a participat.

Art.285 si 286 C.proc.civ. prevad doua cazuri de intrerupere a termenului de apel: moartea partii care are interes sa faca apelul,

moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea.

Pentru mostenitorii incapabili, cu capacitate restransa, disparuti sau in cazul mostenirii vacante termenul va curge numai de cand se va numi tutore, curator sau administrator provizoriu.

Declararea apelului de catre mostenitori nu valoreaza acceptare a succesiunii.

In cazul mortii mandatarului se face o noua comunicare partii la domiciliul sau.

Apelul exercitat in termen suspends executarea cu exceptiile prevazute de lege.

Nerespectarea termenului de apel atrage sanctiunea decaderii. Partea poate beneficia de prevederile art. 103 C.proc.civ. privind repunerea in termen.

In legatura cu termenul de apel mai trebuie facuta o precizare datorata dispozitiilor cuprinse in art. 287 C.proc.civ., cele care reglementeaza cuprinsul cererii de apel.

Astfel, potrivit acestui text motivele de fapt si de drept sunt elemente obligatorii ale cererii de apel, insa conform alin. 2 al acestui articol lipsa acestui element poate fi complinita pana la prima zi de infatisare. Asadar, daca apelul trebuie declarat in termen de 15 zile de la comunicare, motivele de apel pot sa nu fie incluse in cererea de apel, pentru depunerea lor termenul prelungindu-se pana la prima zi de infatisare.

5. Cererea de apel

Cuprinsul cererii de apel este reglementat expres in cuprinsul art. 287 C.proc.civ. Ea trebuie sa cuprinda:

numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau numarul de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Pentru apelantul care locuieste in strainatate trebuie indicat si domiciliul ales in Romania unde i se vor comunica toate actele de procedural

aratarea hotararii care se ataca;

motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul;

dovezile invocate in sustinerea apelului;

semnatura.

Cerintele de la punctele 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la 3 si 4 sub sanctiunea decaderii.

Cerintele de la pet. 2, 3 si 4 pot fi indeplinite pana eel mai tarziu la prima zi de infafisare, iar cea de la pet. 5 in conditiile art. 133 alin. 2 C.proc.civ.

6. Efectele cererii de apel.

Ca si cererea de chemare in judecata, cererea de apel are mai multe efecte:

a) investeste instanta de apel cu judecarea cauzei, b) are efect suspensiv de executare. prevazut expres in alin. 5 art. 284 C.proc.civ., ceea ce inseamna ca executarea hotararii de prima instanta este suspendata

c) are efect devolutiv, ceea ce inseamna o noua judecata in fond atat cu privire la probleme de fapt cat si la cele de drept.

Efectul devolutiv are doua limite:

- prin prisma principiului disponibilitatii noua judecata se va face numai in limitele stabilite de apelant 'tantum devolutum quantum apellantum'.

- prin apel nu se poate largi cadrul procesual stabilit in fata instantei, 'tantum devolutum quantum judicatum ' interzicandu-se cererile noi in apel.

Uneori apelul nu are caracter devolutiv cand se cere desfiin^area hotararii §i respingerea cererii ca urmare a invocarii unei exceptii peremptorii sau declinarea competentei in favoarea altei instante.

7. Judecarea apelului

Judecarea apelului se face in complet de 2 judecatori.

Procedura de judecata este cea care se aplica si in fata primei instante.

Toate apelurile impotriva acelea§i hotarari se repartizeaza la o singura secjie a instantei de apel si la acelasi complet de judecata.

Intampinarea este obligatorie §i se depune cu 5 zile inainte de termenul fixat.

Instanta de apel este obligata in limitele investirii sa verifice stabilirea situafiei de fapt si aplicarea legii de prima instanta. Va putea incuviinfa refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta si va putea administra probe noi, daca considera ca sunt necesare.

Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel:

instanta de apel poate pastra hotararea atacata respingand apelul.

poate schimba in tot sau parte hotararea atacata fara a-i crea apelantului o situate mai

grea in propria cale de atac.

poate desfiinta hotararea atacata §i trimite cauza spre rejudecare primei instance daca

prima instanta nu a intrat in cercetarea fondului sau judecata s-a facut in lipsa parjii

care nu a fost legal citata.

poate anula hotararea primei instance daca constata ca aceasta nu a fost competenta sa

judece cauza §i sa trimita cauza spre judecare instanfei competente sau organului cu

activitate jurisdictionala competent.

poate anula hotararea primei instance in cazul in care constata existen|a vreunui motiv

de nulitate §i pastreaza cauza spre judecare.

8. Apelul incident si apelul provocat

Aceste doua forme de apel au fost introduse in codul de procedura civila relativ recent.¹ Apelul incident sau aderarea la apel este reglementata in art. 293 C.proc.civ. si permite intimatului, chiar dupa implinirea termenului de apel sa-§i insuseasca apelul facut de partea potrivnica printr-o cerere proprie care tinde la schimbarea hotararii primei instante.

RECURSUL

1. Definitie

Recursul este o cale de atac comuna, extraordinara, de reformare, nedevolutiva si in principiu nesuspensiva de executare, prin ea exercitandu-se controlul de legalitate al hotararii atac ate.

2. Obiectul si partile recursului

Obiect al recursului il pot constitui mai multe categorii de hotarari:

hotararile date fara drept de apel,

hotararile date in apel,

hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala,

incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii.

3. Instanta competenta.

Competenta de solutionare a recursului revine instantei superioare celei ce a dat hotararea atacata, indiferent daca este o hotarare pronunjata in prima instanta, care nu are calea de atac a apelului, sau este o hotarare pronuntata de instanta de apel, ori este o incheiere prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii.

4. Termenul de recurs

Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicare daca legea nu prevede altfel. Este un termen legal, dar art. 303 C.proc.civ. permite pre§edintelui instanfei sa-1 prelungeasca cu 5 zile in cazul in care la prezentarea cererii de recurs de catre parte constata ca nu indeplineste cerinjele legale si o inapoiaza pentru a fi refacuta.

Fiind un termen procedural se calculeaza pe zile libere.

Actul comunicarii poate fi inlocuit potrivit principiului echipolentei de acte echivalente strict prevazute de lege, care nu pot fi extinse §i care sunt aceleasi ca si cele indicate mai sus la termenul de apel.

Termenul de recurs poate curge si de la pronuntare cand este expres prevazut de lege. Termenul de recurs poate fi intrerupt ca si termenul de apel.

Sanctiunea nerespectarii termenului consta in decaderea partii din dreptul de a mai exercita calea de atac, recursul astfel introdus fund respins ca tardiv.

Daca la prima zi de infati§are nu se dovede§te ca recursul este tardiv sau daca dovada nu reiese din dosar se considera facut in termen.

§i in cazul recursului se poate solicita repunerea in termen prevazuta de art. 103 C.proc.civ.

5. Cererea de recurs

Cuprinsul cererii de recurs este reglementat in art. 302¹ C.proc.civ. Potrivit acestui articol elementele pe care trebuie sa le contina orice cerere de recurs sunt:

a) numele, domiciliul sau resedinta partilor, iar pentru persoanele juridice denumirea si sediul precum si numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau codul fiscal si contul bancar. Pentru recurentul care locuie§te in strainatate este necesara indicarea domiciliului ales in Romania unde sa i se comunice toate actele de procedura;

b) aratarea hotararii care se ataca;

c) motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau mentiunea ca vor fi depuse printr-un memoriu separat;

d) semnatura. Cererea de recurs sub sanctiunea nulitatii se depune la instanta a carei hotarare se ataca.

Spre deosebire de cererea de apel cererea de recurs trebuie motivata in termenul de recurs, iar sanctiunea nerespectSrii acestui termen atrage nulitatea recursului.

Recursul este nul daca nu a fost motivat inauntrul termenului legal. Motivele de qrdine publica vor putea sa fie invocate insa de parti sau de instants din oficiu. Indicarea gresita a motivelor de casare nu atrage nulitatea.

Efectele cererii de recurs:

a) investeste instanta cujudecarea recursului;

b) suspends executarea hotSrarii atacate, dar numai in cazurile expres prevazute de lege,

respectiv cand este vorba de actiuni privind:

stramutarea de hotare;

desfiintarea de constructii, plantatii sau oricSror lucrari avand o a§ezare fixa. alte cazuri prevSzute de lege.

6. Motivele de recurs

Motivele de recurs sunt urmatoarele:

1. cand instanta nu a fost alcdtuitd potrivit dispozifiilor legate - acest motiv se refera la incSlcarea normelor imperative vizand compunerea si constituirea instantei ( de exemplu cand instanfa a judecat un recurs in compunere de 2 judecatori in loc de 3, sau cand a judecat o cerere de adoptie farS prezenta procurorului, in acest caz participarea procurorului fund obligatorie).

2. cand hotardrea s-a dat de alti judecatori decat cei care an luat parte la dezbaterea in fond a pricinii - acest motiv se refers la incSlcarea principiului continuitatii care impune ca judecStorii care au ascultat concluziile in fond ale parfilor sa fie si cei care pronunta hotararea.

cand hotardrea s-a dat cu incalcarea compctentei altei instante - acest motiv de recurs se referS la cazurile in care este incalcata competenta materials sau competenta teritorialS exclusiva a instantelor judecatoresti, stiut fiind ca aceste competente sunt guvernate de norme imperative.

5 cand, prln hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub
sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2 - in cuprinsul acestui motiv intra nulitatile aparute
ca urmare a incalcarii normelor imperative ce vizeaza forma actelor de procedura si
termenul in care acestea trebuie indeplinite ( pentru alin. 1 al art. 105 avem pet. 3 al art.
:.

daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut - motivul vizeaza incalcarea principiului disponibilitatii, partile fiind cele care, prin intermediul cererii de chemare in judecata. a cererii reconventionale, a cererii de interventie principals, etc. fixeaza cadrul procesual. judecatorii fiind tinuti de capetele de cerere formulate. cand 7 7 7 7 hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijind sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii - motivul de recurs se refera la incalcarea dispozitiilor pet. 5 al art. 261 C.proc.civ., care dispune, a§a cum am vazut mai sus, ca hotararea judecatoreasca trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au dus la convingerea instantei. or, daca aceste motive lipsesc sau nu au legatura cu starea de fapt sau temeiul de drept invocate de parti, instanta de control judiciar nu poate verifica legalitatea hotararii anterioare.

8 cand instanta, interpretand gre$it actul judecatii, a schimbat natura ori intelesul Idmurit $i vadit neindoielnic al acestuia - motivul se refera la calificarea gre§ita data de instanta actului juridic incheiat intre parti, ceea ce conduce la o solutionare gresjia a cererii ( de exemplu instanta califica actul ca un contract de comodat, dar in realitate, intre parti a intervenit un contract de vinzare-cumparare ).

cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fast data cu incalcarea sau

aplicarea gre$ita a legii - motivul se refera la cazurile in care fie nu exista o motivare in drept, fie cea existenta a fost facuta prin incalcarea normei de drept aplicabile in speta ori s-a aplicat §i invocat un text de lege care nu are legatura cu speta dedusa jud

7. Judecarea recursului

Procedura de judecata, in masura in care nu exista norme speciale, este aceea§i ca §i la judecarea recursului.

Pre§edintele instantei prime§te cererea, fixeaza termen, dispune citarea partilor cu copii de pe motivele de recurs si completarea taxei de timbru daca este necesar.

Depunerea intampinarii de catre intimat este obligatorie, in acelasi termen, respectiv cu 5 zile inaintea termenului de judecata.

Recursul se judeca in complet de 3 judecatori.

Dupa citirea raportului, a carui intocmire nu este obligatorie, se da cuvantul partilor, daca nu sunt motive de amanare se discuta intai exceptiile apoi motivele de recurs.

In recurs nu se pot solicita probe noi in afara inscrisurilor.

Solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs sunt urmatoarele: respingere recursului, admiterea recursului, anularea recursului. constatarea perimarii recursului.

In cazul admiterii recursului hotararea recurata poate fi modificata sau casata in tot sau in parte.

Modificarea hotararii se pronunta cand sunt fondate motivele de recurs cuprinse la pet. 6 -9 ale art. 304 C.proc.civ., iar casarea cand sunt fondate motivele prevazute la pet. 1 - 5 ale art. 304 C.proc.civ., dar §i cand instanta a carei hotarare este recurata nu a intrat in cercetarea fondului sau nu este poisibila modificarea hotararii pentru ca trebuie administrate probe noi.

In cazul in care sunt gasite intemeiate atat motive de modificare cat §i motive de casare, pentru o judecata unitara hotararea va fi casata in intregime.

Hotararea casata nu are nici o putere.

Casarea poate fi cu retinere spre rejudecare sau cu trimitere la instanta care a pronunjat hotararea atacata sau chiar la prima instanta.

CONTESTATIA IN ANULARE

1. Notiuni introductive.

Contestatia in anulare este reglementatS in art. 317-321 C.proc.civ.

Ea este o cale de atac extraordinara. de retractare, comuna si nesuspensivS de executare.

De principiu putem spune ca aceasta cale de retractare se poate exercita numai impotriva hotararilor irevocabile.

Elementele contestatiei in anulare sunt: partile, obiectul si cauza.

Partile sunt cele care au participat la judecata in urma careia s-a pronuntat hotararea atacata sau succesorii lor in drepturi, obiectul il constituie hotarari irevocabile, iar cauza o reprezintS unul din motivele expres si limitativ prevazute de art. 317 si 318 C.proc.civ.

Codul de procedure reglementeaza doua categorii de contestatii in anulare: contestatia in anulare obisnuitS sau de drept comun si contestatia in anulare specials.

2. Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun.

Este reglementata in art. 317 C.proc.civ.

Hotararea atacata trebuie sa fie irevocabila, asa cum este defmita irevocabilitatea in art. 377 alin. 2 C.proc.civ.

Exercitarea sa poate fi facuta numai pentru cele doua motive prevazute in acest articol, respectiv:

- cand procedura de citare a par|ii pentru ziua in care s-a judecat cauza nu a fost legal indeplinita.

Dupa cum se poate observa vicierea procedurii este relevanta si poate constitui motiv de contestatie numai daca ea este concomitenta cu termenul la care partile au pus concluzii pe fondul cauzei iar instanta a ramas in pronuntare. Vicierea procedurii cu una dintre parti, anterioara acestui termen, nu poate constitui motiv de contestatie in anulare.

- cand s-au incalcat dispozitiile de ordine publica privitoare la competenta.

Fiind vorba de ordinea publica in discutie nu pot intra decat normele imperative referitoare la competenta. deci competenta generals, competenta materials si competenta teritoriala exclusivS.

Legiuitorul ingusteaza insa §i mai mult posibilitatea folosirii acestei cai de retractare in cazul hotararilor pronuntate in recurs, pentru ca cele doua motive pot fi folosite numai daca au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau recursul a fost respinse fara a fi fost judecat in fond ( de exemplu a fost anulat ca netimbrat, s-a constatat perimarea lui, etc.).

3. Contestatia in anulare speciala.

Este reglementata de dispozitiile art. 318 C.proc.civ.

Aceasta contestatie poate avea ca obiect insa numai hotararile irevocabile pronuntate de instanta de recurs si nu alte hotarari devenite irevocabile.

Motivele pentru care poate fi introdusa aceasta contestatie sunt si ele in numar de doua, respectiv:

- cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale.

Gre§eala materials se apreciaza in raport de situatia din dosar la momentul pronuntSrii ( de exemplu: recursul a fost anulat ca netimbrat sau insuficient timbrat desi la dosar se afla taxa de timbru la momentul pronuntarii; dacS taxa de timbru se depune ulterior acestui moment contestatia nu poate fi primita ).

Nu este admisibila invocarea pe aceasta cale a unor gre§eli de judecatS.

- omisiunea instantei de recurs de a cerceta vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Motivul acesta poate fi invocat numai daca solutia pronuntata in recurs a fost de respingere sau de admitere a recursului numai in parte.