Punerea in functiune a unui site web

Punerea in functiune a unui site web

Principii generale. Realizarea unui site web presupune, in general, parcurgerea urmatoarelor etape:

realizarea conexiunii la reteaua Internet;

rezervarea numelui de domeniu;

realizarea continutului informational.

a. Realizarea conexiunii la Internet

Conectarea la Internet se realizeaza prin intermediul unui furnizor de acces retea pe baza unui contract de furnizare de servicii de internet.

b. Rezervarea numelor de domenii

Definitie. Orice site web este identificat in mod unic in doua moduri: numeric si nominal. Intre cele doua moduri exista o legatura indisolubila.

Identificarea nominala a unui site se realizeaza printr-un nume de domeniu rezervarea acestuia permitand identifica­rea in retea.

Organizare. Numele de domenii sunt organizare ierarhic in functie de zona de activitate sau in functie de zona geografica, cele doua zone nefiind gestionate de aceleasi organisme.

Exista, de exemplu, urmatoarele organisme de gestiune in functie de zona de activitate:

.com - activitati comerciale;

.org - organisme cu scop nelucrativ;

.net - entitati si organisme reprezentand infrastructura Internet-ului;

.edu - educatie;

.mil - zona militara a SUA;

.gov - Guvernul SUA.

Exista, de exemplu, urmatoarele organisme de gestiune a zonelor geografice:

.ro - Romania;

.fr - Franta;

.us - SUA;

.ca - Canada.

33. Alegerea numelui. Alegerea numelui de domeniu im­plica alegerea zonei de activitate si a unui nume de baza.

34. Alegerea zonei. Alegerea zonei nu este definita. In fapt, regulile evolueaza spre adaugarea de noi zone de activitate si spre combinarea celor existente. In general, in alegerea zonei se tine cont de regiunea geografica si de domeniul de activitate pentru care se creeaza site-ului respectiv.

35. Alegerea numelui de baza. Teoretic, alegerea numelui de baza este simpla. El trebuie sa fie scurt, sa sugereze natura site-ului, sa fie usor de pronuntat, de ortografiat si de retinut. Problemele apar in momentul in care se verifica disponibilitatea acestuia sau chiar mai tarziu in cazurile de arbitraj.

36. Inregistrarea numelui de domeniu. Gestiunea numelor de domenii este realizata de organisme diferite in functie de zona de care apartin. De exemplu gestiunea numelor in zona .com apartine unei divizii a Network Solution Inc din SUA, numita INTERNIC Registration Services.

Inregistrarea in zona .ro se realizeaza prin Registrul National al Comunicatiilor, disponibil pe site-ul Romanian National Com­puter Network la adresa https://www.rnc.ro Pentru asigurarea disponibilitatii unui nume de domeniu este pus la dispozitie ser­viciul whois.

37. Sanctiunea cybersquatting-ului. Cybersquatting-ul isi are originea in perioada in care majoritatea intreprinzatorilor nu cunosteau oportunitatile de afaceri in mediul electronic. Astfel, unele persoane au inregistrat nume de domenii cu caracteris­ticile companiilor renumite in intentia de a le revinde acestora si de a obtine astfel profituri ilicite.

Desigur practica cybersquatting este condamnabila, conflic­tul putand fi solutionat prin apelarea la drepturile de proprietate intelectuala.

Principiile directoare aduc in discutie 3 elemente cumulative pentru probarea caracterului abuziv al inregistrarii:

numele de domeniu este identic sau de o similitudine ce poarta confuzie in spirit public asupra unei marci a unui produs sau serviciu;

paratul nu are un drept sau un interes legitim asupra numelui de domeniu in cauza. Singurul fapt de a avea inregistrat un nume de domeniu nu confera dreptul sau interesul legitim invocat de Principiile directoare. De fiecare data, expertii trebuie sa caute indicii ce permit retinerea existentei unui interes legitim si nu trebuie sa fie foarte exigenti atunci cand acestea exista. De exemplu, se considera interes legitim, utilizarea loiala a unui nume de domeniu, implicat intr-o utilizare necomerciala, care nu aduce atingere imaginii marcii in cauza sau daca, in absenta drepturilor asupra numelui domeniului, paratul este cunoscut sub numele domeniului considerat, desi nu a obtinut dreptul asupra unei marci de produse sau servicii.

numele de domeniu a fost inregistrat si utilizat cu rea-credinta.

c. Realizarea continutului informational.

Continut informational intr-un site web. Continutul informational dintr-o pagina web este format, in principal, din 2 categorii de informatii: informatii propriu-zise si diverse tipuri de legaturi.

Hyperlink-urile (legaturile simple) sunt texte sau imagini ce permit realizarea conexiunilor intre informatii in cadrul aceluiasi site, cat si pentru conectarea la pagina principala a unui alt site. De exemplu, se poate utiliza cuvantul Guvern pentru a accesa pagina principala a site-ului Guvernului

O deep link (legatura profunda) este o legatura care reali­zeaza conexiunea catre o pagina interna a unei site. De exem­plu, in loc sa se foloseasca o legatura catre pagina principala a site-ului unui ziar se foloseste o legatura profunda care conec­teaza utilizatorul direct la un articol publicat pe site-ul ziarului respectiv.

Framing~ul este un proces ce permite unui utilizator sa vizualizeze continutul unui site web in timp ce este incadrat de informatii ale altui site web. De exemplu, un utilizator al unui motor de cautare poate vizualiza continutul unei publicatii ce este incadrata de logo-ul motorului si, eventual, de alte obiecte ce apartin acestuia.

Inlining-ul este un proces ce permite afisarea, pe un site web, a unui fisier grafic ce apartine altui site. De exemplu, inlining-ul apare atunci cand pe un site A poate fi vizualizata, fara a parasi site-ul A, imaginei zilei a site-ului B.

39. Probleme legale ce apar in utilizarea legaturilor. Desi legaturile fac parte din esenta www-ului, iar framing-ul si inlining-ul reprezinta tehnici des utilizate, folosirea acestora ri­dica unele probleme legale.

In ceea ce priveste proprietatea intelectuala, constituie o violare a legilor in materie crearea unei legaturi care contribuie sau incurajeaza la realizarea copiilor neautorizate ale operelor protejate, cu atat mai mult in cazul in care realizatorul legaturii stia sau trebuia sa aiba cunostinta asupra acestui fapt.

Pe de alta parte, unele legaturi pot fi defaimatoare daca au ca efect crearea unui cadru nereal ce afecteaza reputatia unei persoane sau imaginea unei firme.

Un alt aspect il reprezinta protectia marcilor ce reprezinta nume sau imagini grafice ce identifica si individualizeaza pro­duse sau servicii. Utilizarea unei marci ca legatura poate crea confuzii, utilizatorul putand crede ca acest site este in asociatie sau are sprijinul proprietarului marcii.

Multe afaceri au pus in lumina problema constituirii unui site in maniera neloiala, tehnicile de legaturi insiduoase privand site-ul original de profitul publicitatii. In cazul Shetland Times vs. Shetland News, Shetland News a difuzat pe site-ul sau repor­taje ale site-ului concurent fara a le cita. Judecatorul a dat un ordin ce interzicea paratului sa stocheze si sa copieze, indife­rent de suport si mijloc electronic, informatii, indiferent de forma, din ziarul Shetland Times sau de pe site-ul acestuia. In final partile au ajuns la un consens, paratul avand dreptul de a reali­za legaturi catre reportaje din site-ul reclamantului una din con­ditii fiind ca fiecare legatura sa poarte mentiunea "reportaj Shetland Times' realizata cu caracterele si dimensiunea cu care era realizata legatura.

40. Concluzie. Tinand cont de cele prezentate, la crearea unui site, este recomandabil:

sa nu se utilizeze tehnica framing-ului si nici a legaturii catre un document fara a-i mentiona originea (respecta­rea drepturilor morale);

sa se semnaleze sistematic numele persoanelor si site-urile citate;

sa se verifice politica site-ului catre care se doreste crea­rea legaturii deoarece unele site-uri refuza legaturile fara autorizatie;

sa se evite crearea site-urilor intr-o maniera neloiala prin simpla compilatie a altora;

sa se verifice periodic daca site-ul catre care se indica este disponibil;

sa se verifice exactitatea site-ului si daca acesta este licit.

Cautarea informatiilor in Internet. Deoarece Internet-ul contine milioane de pagini WWW si nu exista nici un catalog cu toate resursele, pentru facilitarea accesului la informatiile dorite au fost create "motoare de cautare'. Acestea reprezinta agenti software proiectati sa caute automat prin Internet, de la un URL public la altul. Numiti si paienjeni, ei   cauta adresele si incearca sa memoreze informatiile provenite de la fiecare server. Uneori, este creat si mentinut un index de cautare al cuvintelor in functie de categoria din care face parte. Utilizatorul poate sa introduca un criteriu de cautare si sa gaseasca, astfel, informatia dorita.

Exemple: https://www.altavista.com; https://www.google.com; http//www.cauta.ro