Evolutia si problemele perfectionarii raspunderii penale pentru evaziune fiscala

Evolutia si problemele perfectionarii raspunderii penale pentru evaziune fiscala in RM in conditiile perioadei de tranzitie la economia de piata

&1.Determinarea social-economica a stabilirii raspunderii penale pentru evaziune fiscala cu conditiile reformei economice in RM.

"Legislativul nu faureste legi, el nu le inventeaza, ci doar le formuleaza, exprima in legi constiente pozitive legile launtrice"

In aceasta afirmatie cunoscuta si pe larg folosita in literatura juridica a perioadei sovietice foarte exact si clar este exprimata trasatura distinctiva a crearii stiintifice a normelor - folosirea si reflectarea legitatilor obiective a dezvoltarii societatii. In conformitate cu aceasta majoritatea savantilor ce sunt preocupati de studierea temeiurilor interdictiilor juridico-penale criminarizarii) sustin ca justificarea criminalizarii urmeaza a fi initiata prin patrunderea in esenta sociala a fenomenului

Aceasta teza se pare in principiu corecta. De aceea, examinind evolutia raspunderii penale pentru evaziune fiscala si justificarea criminalizarii unei astfel de fapte trebuie mai intai de toate de studiat procesele care au avut si au loc in sfera social-economica a societatii noastre in perioada contemporana.

In timpul crearii si adoptarii CP ) in vigoare legislatorul nu a prevazut articole speciale ce ar contine componentele infractiunilor fiscale, cu exceptia art.79 care stabileste in particular, raspunderea penala pentru sustragerea de la plata impozitelor in timp de razboi si deaceea neaplicabila.

Aceasta omisiune nu poate fi atribuita la neajunsurile codului penal si greselile celor ce le-au elaborat, deoarece se explica aceasta prin lipsa raspindirii a unor astfel de fapte cat de putin in acea perioada, ce se explica, la randul sau, prin inexistenta in societatea acelei perioade a bazei social-economice pentru evaziune fiscala.

Toate impozitele si platile obligatorii in dependenta de subiectul impunerii pot fi divizate in impozite si plati achitate de persoane fizice, si impozite si plati achitate de intreprinderi, institutii, organizatii, adica de persoane juridice.

Intrucat in tara la momentul elaborarii si adoptarii CP in vigoare exista si functiona sistemul economic administrativ de comanda de tip socialist ce presupunea practic lipsa activitatii particulare de antreprenoriat, veniturile persoanelor fizice particulare se formau in principal din contul salariului, impozitul de pe care se incasa in ordine centralizata la locul de lucru prin intermediul intreprinderii, institutiei sau organizatiei. Astfel, posibilitatile neachitarii impozitelor si altor plati obligatorii erau reduse la minimum.

Cazurile unice de evaziune fiscala a persoanelor fizice, particulare care aveau loc erau insotite de inselaciune si erau cuprinse de componenta de infractiune prevazuta de art.126 al codului in conformitate cu care se pedepsea cauzarea de pagube materiale statului prin inselaciune sau abuz de incredere. In conformitate cu aceasta, pe buna dreptate, in p.20 a hotararii Plenului Judecatoriei Supreme a URSS din 11 iulie 1972 cu modificarile ulterioare "Despre practica judiciara pe cauzele privind sustragerea avutului de stat sau obstesc" se explica ca "cauzarea de pagube materiale statului in rezultatul eschivarii de la achitarea impozitelor sau altor plati obligatorii prin folosirea documentelor false urmeaza a fi calificata in baza art.126 CP RM"

Totodata, intreprinderile, institutiile si organizatiile de tip socialist nu numai ca nu aveau posibilitatea, dar principalul cointeresare in evaziune fiscala, fapt ce se explica prin aceleasi particularitati ale sistemului economic, - mijloacele banesti incasate de catre stat de la agentul economic sub forma de impozite i se introceau in caz de necesitate acestuia sub forma de dotatii.

Cazurile de neachitare (sau diminuare) intentionata a impozitelor si platilor obligatorii de catre intreprinderi, institutii si organizatii se manifestau in calitate de circumstante ce insoteau savarsirea altor fapte criminale si erau calificate, de exemplu, in baza art.184, 186 sau 126 CP, sau erau cuprinse de art. 163 CP, care prevedea raspunderea pentru activitatea de antreprenoriat particular si intermedierea comerciala [104,63-100];[105, 43-63].

Insa, pe la mijlocul anilor 80 in rezultatul schimbarii situatiei politice si economice in tara a capatat o raspindire esentiala si fixare legislativa activitatea individuala de munca si cooperativa. La 19 noiembrie 1986 a fost adoptata Legea URSS privind activitatea individuala de munca

Din acel moment persoanele fizice au capatat posibilitatea de a obtine venituri suplimentare, mai putin controlate de stat decat la locul de munca de baza, deoarece persoana fizica trebuia singura sa tina evidenta lor si sa achite impozitele.

Astfel, la aceasta categorie de persoane s-a ivit posibilitatea reala de a se eschiva de la impunere (inclusiv achitare).

Admiterea activitatii de munca individuala insemna de asemenea si schimbarea atitudinii oficiale a statului fata de proprietatea privata si favoriza animarea psihologiei de proprietate privata in societate ceea ce a pus baza moral-psihologica a evaziunii fiscale.

De aceea, pentru asigurarea controlului financiar de stat asupra unei astfel de activitati si in scopul luptei generale cu veniturile neprovenite din munca prin Ucazul Sovietului Suprem al RSSM din 17 iunie 1986 in CP RSSM a fost introdus art.164¹ , care prevedea raspunderea pentru eschivarea de la depunerea declaratiei cu privire la venituri.

Acest articol era indreptat, in primul rand, spre ocrotirea intereselor statului in sfera controlului asupra defalcarilor fiscale. Astfel art.164¹ CP reprezinta primul articol care in special prevedea raspunderea penala pentru infractiunile fiscale, savarsite de persoanele fizice particulare.

Evolutia ulterioara a reformei economice in tara a dus la aparitia intreprinderilor de autogestiune hozrasciot), arenda [106] si cooperative [107], adica a subiectilor economiei relativ independenti. Apoi, de rand cu intreprinderile de stat si obstesti se permite functionarea intreprinderilor individuale, familiale, bazate pe forma colectiva de proprietate: cooperative de productie societati pe actiuni, precum si intreprinderi colective.

In continuare cursul spre modificarea sistemului economic a fost intarit si in alte acte normative.

Aceasta nu insemna altceva decit prima etapa de introducere pe teritoriul tarii in ordine legislativa a activitatii de antreprenoriat privata in masa.

Astfel, sistemul economic existent incepe sa se reformeze cardinal de la cel administrativ de comanda la cel de piata si a economiei perioadei de tranzitie, la fel de inalienabil si organic include in sine cointeresarea subiectului relatiilor economice de a pastra veniturile obtinute de el in proportii maxim posibile, ce urmeaza a recunoaste drept cauza (temei) pentru neachitarea deplina sau oportuna a platilor fiscale.

Cele relatate permit a concluziona ca necesitatea instituirii unui control statal mai riguros inclusiv a constringerii penale in sfera achitarii si incasarii platilor fiscale obiectiv este determinata de reformele economice radicale si in particular, de includerea unui contingent enorm de agenti economici particulari in sistemul economic al tarii. Ultarior are loc largire bazei sociale pentru raspindire evaziunii fiscale, ceea ce-I legat de totalurile asa-numitei "primei etape a privatizarii".

Deopotriva cu factorii obiectivi care au favorizat evolutia fenomenului de evaziune fiscala trebuie mentionati si cei subiectivi care sunt legati, in primul rind, de caracterul urgentat (galopant) al desfasurarii reformelor fara o pegatire anicipata detaliata a bazei economice si juridice, precum lacunelor politicii fiscale duse in care rolul principal ia fost atribuit functiei fiscale si nu stimulatorie (de compensare) a impozitelor. Cotele exagerate de fapt "determina intreprinzatorii pe calea evaziunii "fiscale" [109, 73].

Determinarea interdictiei juridico-penale a evaziunii fiscale nu este legata, desigur, doar de insusi aparitia in Moldova a conditiilor social-economice obiective si subiective de raspindire a acestui fenomen, dar ai de importanta relatiilor care sunt daunate prin intermediul unor astfel de fapte, gravitatea prejudiciului si raspindirii relative a acestor fapte [110, 67-74].

Imprtanta relatiilor fiscale care sunt daunate in urma evaziunii fiscale si necesitatea protectiei juridico-penale a acestora sunt determinate in general de functiile impozitelor in viata societatii.

Dupa cum deja s-a remarcat evaziunea fiscala atenteaza la reltiile fiscale in privinta formarii bugetului si finantarii cheltuielilor publice (functia fiscala a impozitelor).

Necesitatea protectiei juridico-penale a relatiilor fiscale de aceasta categorie este evidenta, daca tinem cont ca platile fiscale reprezinta una din sursele principale a partii de venituri ale bugetului in tarile cu economie dezvoltata. In SUA, spre exemplu, peste 50 % din incasarile bugetului federal le constituie impozitul pe venit [111, 178].

Despre gravitatea prejudiciului cauzat prin evaziune fiscala se poate judeca si dupa paguba materiala provocata sistemului bugetar. Conform diverselor aprecieri in bugetele republican si cel local nu se incaseaza pina la 40 % din impozite si alte plati obligatorii.

Astfel, paguba reala cauzata prin evaziune fiscala capata semnifictie pentru inttreaga societate si reprezinta un temei important pentru stabilirea interdictiei juridico-penale.

In conformitate cu aceasta concomitent cu modificarea sistemului fiscal legislatorul introduce si raspunderea penala pentru una din formele cele mai periculoase ale evaziunii fiscale - tainuirea diminuarea) venitului sau altor obiecte ale impozitarii. Aceasta norma juridico-penala a fost prevazuta in p.8 art.37 al Legii URSS din 14 iunie 1990 privind impozitarea intreprinderilor, asociatiilor si intreprinderilor.

Trebuie de atentionat ca norma juridico-penala prevazuta de legea nominalizata la fel ca si art.164² CP stabilea raspunderea penala nu pentru neachitarea propriu-zisa a impozitelor, ci pentru fapta legata de aceasta neachtare, ce creaza conditii, premise necesare pentru eschivarea de la achitare.

Insa, tainuirea ilegala a obiectelor impozitarii indispensabil atrage si neachitarea impozitelor de pe obiectele tainuite. Adica neachitarea impozitelor este un rezultat firesc al tainuirii obiectului impozabil. Aceasta da temei de a recunoaste norma juridico-penala in cauza drept prima norma chemata sa asigure protectia juridico-penala a relatiilor in sfera achitarii impozitelor de catre intreprinderi, institutii si organizatii la etapa economiei de tranzitie.

Subiect al acestei infractiuni puteau fi persoanele cu functie de raspundere a acestor institutii. Persoanele fizice (particulare) nu puteau purta raspundere in conformitate cu aceasta Lege. In cazurile respective ele puteau fi atrase la raspundere conform art.126 CP. Mai apoi isi pierde valabilitatea Legea din 1990 si odata cu aceasta isi inceteaza existenta sa norma privind raspunderea penala pentru tainuirea intentionata a obiectelor impozabile a intreprinderilor, organizatiilor si asociatiilor.

La 17.11.1992 Parlamentul RM adopta Legea privind bazele sistemului fiscal, la 02.12.92 - Legea privind impozitul pe beneficiul intreprinderilor, in noiembrie 1994 - Legea cu privire la impozitul pe valoarea adaugata si un sir de alte acte legislative care au format in totalitate sistemul fiscal al republicii.

Nici intr-o lege "fiscala" n-au fost prevazute norme juridico-penale.

Pana la 23.02.1993 unica norma care stabilea raspunderea penala pentru incalcarea legilor fiscale ramanea a fi art.164¹ CP RM. Si de acum la aceasta data au fost incluse doua modificari in codul penal, si anume, art.164¹ a fost modificat, iar art.164² practic a reflectat dispozitia p.8 art.37 al Legii din 14 iunie 1990, adaugandu-se doar proprtiile evaziunii.

&2. Analiza componentelor fiscale in proiectul Codului Penal

al Republicii Moldova si propuneri privind perfectionarea lor

Necesitatea criminalizarii infractiunilor fiscale in general si a evaziunii fiscale in special, nu se pune la indoiala in prezent. Dupa cum s-a mentionat deja, drept temei in acest sens serveste atit raspindirea larga a acestor fapte, cit si gravitatea prejudiciului cauzat de acestea. Insa in ce priveste limitele criminalizarii, constructia articolelor respective si chiar masurile de pedeapsa a diferitor categorii de contribuabili pentru evaziune fiscala si savirsirea altor infractiuni fiscale nu exista o tratare unitara.

Vorbind despre criminalizarea incalcarilor in sfera fiscalitatii la cele afirmate urmeaza, probabil, de a mai mentiona ca nu intreaga varietate de relatii fiscale necesita protectie juridico-penala.

Functiile sociala si regulatorie ale impozitelor in mare parte se realizeaza in cadrul politicii fiscale. De exemplu, in cazul introducerii sau excluderii unor sau altor impozite, stabilirea cotei acestora, introducerea facilitatilor fiscale pentru anumite categorii de contribuabili. Aceste functii fiscale sunt realizate nemijlocit si exclusiv de catre stat prin intermediul organelor legislative si executive. Desigur ca paguba relatiilor fiscale date, realizarii efective de catre impozite a functiilor nominalizate de asemenea poate fi cauzata. De exemplu, in rezultatul politicii fiscale gresite. Insa acest prejudiciu nu poate fi inlaturat prin mijloacele dreptului penal. De aceea aceste relatii fiscale - relatiile in sfera reglementarii statale a economiei prin metodele impozitarii si relatiile in sfera asigurarii echilibrului social prin intermediul impozitului - nu pot fi puse sub protectia nemijlocita a legii penale.

Protectia juridico-penala nemijlocit necesita doar functia fiscala a impozitului.

Insa, dupa cum s-a remarcat, Codul Penal al Republicii Moldova in vigoare nu contine o componenta de infractiune ce ar avea o constructie care ar reflecta esenta evaziunii fiscale sub diferite modalitati de comitere.

Proiectul Codului Penal are unele semne distinctive fata de Codul Penal in vigoare. Dar cu toate acestea, solutionarea problemei raspunderii penale pentru infractiuni fiscale care este propusa in acest proiect nu este lipsita de neajunsuri. Dar nu este vorba despre careva observatii de redactie sau constructie, ci despre erori principale, din punctul nostru de vedere:

art.271, care contine componenta evaziunii fiscale a intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor, si

art.272 care contine componenta evaziunii fiscale a persoanelor fizice.

Pericolul social al evaziunii fiscale, indiferent de cine e savarsita, consta, mai intai de toate, in cauzarea prejudiciului material bugetului republican si sau celui local. Iar, in fine, - in subminarea bazei economice financiare a existentei si activitatii intregului stat si a societatii in general. In aceasta privinta este absolut indiferent cine concret nu achita impozitele: persoana fizica sau juridica. Gradul daunei cauzate in acest caz se determina, in esenta, de proportiile sumei impozitului neachtat. Deaceea se pare nejustificata diferentierea sanctiunilor pentru evaziunea fiscala in dependenta de subiectul acesteia. Acestea, in opinia noastra, urmeaza a fi aceleasi atit pentru persoanele fizice particulare cat si pentru persoanele cu functii de raspundere a intreprinderilor . Probabil, asupra caracterului si gradului pedepsei poate influienta metoda de evaziune fiscala, proportiile acestei evaziuni sau alte circumstante care influienteaza asupra gradului pericolului social al faptei si nicidecum de categoria contribuabilului.

O alta solutie nu numai ca este alogica, dar si va contrazice principiul echitatii, care stabileste egalitatea tutror in fata legii. Rezulta, ca legea penala prevede raspunderea diversa a subiectilor in dependenta de situatia sa pentru fapte identice.

Sanctiunea pentru evaziunea fiscala a persoanelor fizice trebuie egalata cu sanctiunea art.271 al proiectului CP care in genere nu prevede pedeapsa sub forma privatiunii de libertate. Esenta unor astfel de modificari nu consta in caracterul de conjunctura a cerintelor privind agravarea pedepsei pentru infractiunea savarsita. Sanctiunea articolului trebuie, in primul rand, sa corespunda gradului si caracterului pericolului social al infractiunii, ceea de ce se pare ca in art.272 al proiectului CP de fapt, ca si in cazul art.271 CP) nu sa tinut cont in masura necesara.

Subaprecierea pericolului social al evaziunii fiscale a persoanelor fizice, probabil, este determinata de rolul neansemnat pe care anterior il ocupau platile populatiei in formarea bugetului netinandu-se cont de modificarile politicii fiscale a perioadei contemporane.

Desigur, este dificil acum sa prognozam care va fi cota-parte a impozitelor populatiei in partea de venituri a bugetului chiar si-n viitorul apropiat. Insa, pornind de la tendintele generale a politicii fiscale, se poate afirma ca, ponderea lor va creste. In statele capitaliste dezvoltate impozitului pe venit individual in structura impozitelor asigura de la 25 la 50% din incasarile generale ale bugetului.

Din aceste considerente este evident ca Codul Penal al Republicii Moldova trebuie sa tina cont de aceasta perspectiva apropiata si sa prevada raspunderea penala a persoanelor fizice pentru evaziune fiscala deopotriva cu persoanele cu functie de raspundere a intreprinderilor.

Deasemenea neintemeiata se pare stabilirea raspunderii penale a persoanelor fizice doar pentru evaziune fiscala a impozitului pe venit. Nu e clar prin ce se explica stabilirea raspunderii penale pentru evaziunea fiscala a unor categorii de impozite si eliberarea pentru o fapta similara de la alte tipuri de impozite. Deasemenea consideram ca, mai corect in noul Cod Penal ar fi de a se dezice de la o astfel de indicare categorica la un anumit tip de impozit. Deasemenea atrag atentie asupra sa si necorespunderea in art.272 al proiectului CP a denumirii articolului si continutului acestuia.

In denumirea articolului vorba este despre evaziunea fiscala. Insa din textul dispozitiei rezulta ca evaziunea fiscala este doar consecinta includerii in declaratie a unor date falsificate despre venituri si cheltuieli. (nu-i clar de ce aici este utilizata conjunctia "si": denaturarile se pot referi, spre exemplu, doar la cheltuieli. De aceea urmeaza a inlocui conjunctia copulativa "si" cu disjunctivul "sau" cum s-a procedat in cazul art.271 al proiectului), precum si neprezentarea de catre o persoana fizica a declaratiei cu privire la venituri.

Este evident ca evaziunea fiscala in aceasta componenta nu trebuie sa fie ca o consecinta, ci nemijlocit sa reprezinte fapta pasibila de pedeapsa. Si in asa calitate ea trebuie reflectata, nu numai in denumirea articolului, ci si-n dispozitia lui. Iata de ce art.272 al proiectului impune unele modificari in constructia sa.

In al doilea rind, neprezentarea declaratiei cu privire la venituri, chiar si savarsita intentionat, nu determina nicidecum neachitarea impozitului. Aceasta reprezinta o fapta de sinestatatoare sub forma infractiunii care nu influienteaza direct neachitarea impozitului. Persoana fizica se poate eschiva de la plata impozitului printr-o simpla neachitare sau prin falsificarea declaratiei. De aceea este inteleasa incarcarea de a prevedea raspunderea penala pentru eschivarea de la prezentarea unor astfel de documente in calitate de componenta distincta in art.267 al proiectului CP.

Totodata se pare total alogica si incorecta dublarea acestei fapte in art.272 al proiectului CP. Din aceste considerente, urmeaza a se exclude una din aceste fapte in scopul evitarii dublarii. Credem ca aceasta componenta este cea prevazuta de art.270 al proiectului.

In art. 272 al proiectului trebuie incluse, dupa cum am mentionat, formele agravante ale faptei precum ar fi caracterul repetat al infractiunii, savirsirea evaziunii in proportii mai mari decat cele prevazute in aliniatul intai.

In art.271 al proiectului "evaziunea fiscala a intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor" se propune a criminaliza doar doua forme ale evaziunii fiscale. In primul rand, atunci cand ea se savarseste pe calea includerii in documentele contabile a unor date vadit denaturate privind veniturile sau cheltuielile. Si-n al doilea rand, in cazul savirsirii pe calea tainuirii altor obiecte impozabile.

Consideram ca, acest articol "fiscal" al proiectului de asemenea se evidentiaza prin redactia nereusita si necesita o apreciere critica.

Mai intai de toate, trebuie de mentionat ca utilizarea in dispozitia articolului de fapt ca si in redactia art.164² CP in vigoare) a expresiei "tainuirea altor obiecte impozabile" ne permite sa presupunem ca anterior in articol s-a vorbit despre o fapta savarsita de asemenea in privinta caruiva obiect impozabil. Insa aceasta nu-i chiar asa. Cheltuielile, dupa cum am mai remarcat, despre care este vorba, cu toate ca influienteaza asupra marimii proportiilor) veniturilor ca obiecte impozabile, ele nu se atribuie la aceste obiecte.

Astfel, de fata este o necorespundere logica in constructia dispozitiei articolului, cind fenomene eterogene sunt indicate ca fiind omogene. Acest "rebut tehnic" in practica inevitabil provoaca problema determinarii obiectelor impunerii, evaziunea fiscala a carora este posibila pe calea includerii in documentele contabile a datelor falsificate privind veniturile sau cheltuielile, intrucat a se eschiva de la plata impozitelor, in afara acestui cerc de obiecte este posibila, in conformitate cu redactia articolului, doar pe calea tainuirii.

Interpretarea logica a acestui articol permite sa presupunem ca prin evaziune in primul caz se subintelege venitul, iar in al doilea caz - toate celelalte obiecte ale impozitului. Prin urmare, raspunderea penala pentru evaziunea fiscala a veniturilor este posibila doar in cazul cand aceasta evaziune se savarseste pe calea falsificarii documentelor contabile. In literatura de specialitate s-a remarcat ca "o asa formulare neintemeiat ingusteaza latura obiectiva a infractiunii date" [112,192]. Intradevar, in afara componentei date raman toate cazurile cand contribuabilul, eschivandu-se de la impunerea fiscala a venitului, in general nu tine evidenta contabila sau lipseste posibilitatea stabilirii faptului de falsificare a documentelor contabile. De exemplu, documentele respective se distrug nimicesc) sau dispar cu imitarea furtului sau distrugerea averii.

Pe de alta parte, evaziunea fiscala a altor obiecte impozabile este posibila prin tainuirea acestora. Deoarece in art.271 al proiectului CP modalitatile eschivarii sunt fixate ca fiind de sinestatatoare, se impune determinarea continutului fiecareia din ele. Cu toate ca este evident ca notiunea de "tainuire" cuprinde (include) in sine falsificarea datelor in documentele contabile, inclusiv si falsificarea datelor cu privire la venituri si cheltuieli.

Nejustificata este reducerea laturii obiective a evaziunii fiscale pe calea denaturarii datelor privind veniturile sau cheltuielile la falsificarea documentelor contabile.

Latura obiectiva a componentei de evaziune fiscale poate si trebuie sa cuprinda si alte modalitati de savarsire a ei.

Plus la cele mentionate, nu stim care au fost rationamentele care au dus la aceea ca se propune dublarea art.271 al proiectului CP prin art.270, cu o mica deosebire - prevede doar o singura forma de manifestare, spre deosebire de art.271.

De asemenea merita atentie momentul privind subiectul infractiunii art.271 al proiectului. Fiindca in art.22 al proiectului CP se afirma ca subiect al infractiunii poate fi si persoana juridica. Aceasta este o tendinta relativ noua in dreptul penal autohton. Dar nu este clar cum poate fi persoana juridica subiect al infractiunii prevazute in art.271, intrucat sanctiunea lui prevede inchisoarea ca pedeapsa penala si firesc, apare intrebarea cine va fi pedepsit cu inchisoarea in acest caz?

Consideram ca pentru a introduce institutia in cauza in Codul Penal trebuie mai intai de toate modificata si notiunea de infractiune, temeiurile raspunderii penale, precum si alte institutii ale dreptului penal, ceea ce in conditiile actuale nu s-a facut. Iar adoptarea unor hotarari pripite, dupa cum am mai mentionat, in cele mai dese cazuri duc la urmari foarte nefaste.

Tinand cont de rationamentele expuse consideram posibil a propune introducerea in noul Cod Penal al Republicii Moldova urmatoarele componente de evaziune fiscala:

"Evaziunea fiscala a organizatiilor (persoanelor juridice)

Evaziunea fiscala a organizatiilor pe calea includerii in documentele contabile a datelor vadit false privind veniturile sau cheltuielile sau prin alta modalitate, savarsita in proportii mari,-

se pedepseste.

Aceeasi fapta savirsita:

a)      de un grup de persoane in urma intelegerii prealabile;

b)      in mod repetat;

c)      in proportii deosebit de mari,-

se pedepseste.

Nota: Evaziunea fiscala a organizatiilor se considera savirsita in proportii mari daca suma impozitelor neachitate depaseste 1000 salarii minime si in proportii deosebit de mari daca suma impozitelor neachitate depaseste 5000 salarii minime".

"Evaziunea fiscala a persoanelor fizice".

Evaziunea fiscala a persoanei fizice prin neprezentarea declaratiei cu privire la venituri, in cazul cand depunerea declaratiei este obligatorie, precum si pe calea includerii in declaratie a datelor vadit false privind veniturile sau cheltuielile sau in alt mod, savarsita in proportii mari,-

se pedepseste.

Aceeasi fapta, savarsita in mod repetat sau in proportii deosebit de mari, -

se pedepseste.

Nota: Evaziune fiscala a persoanei fizice se considera savirsita in proportii mari daca suma impozitelor neachitate depaseste 100 salarii minime si in proportii deosebit de mari - 500 salarii minime."

INCHEIERE

Prezenta lucrare tinde spre dezvoltare a continutului sau, lucru posibil in conditiile unui studiu monografic, lucru imposibil de realizat in cazul prezentului studiu care este limitat de limitele unei astfel de teze. Cu toate acestea, cercetare intreprinsa permite a trage unele concluzii.

In primul rind, trebuie mentionat faptul ca etapei actuale de dezvoltare a societatii deopotriva cu procese pozitive, spre regret ii sunt caracteristice si momente negative, printre care poate fi mentionata economia tenebra cu toate fenomenele negative care o insotesc si consecintele provocate. Aceste fenomene negative provoaca serioase daune economiei, sferei sociale, potentialului ei de dezvoltare.

Urmarind geneza fenomenului de evaziune fiscala, esenta ei juridica si social-economica se poate afirma ca temelia ei nu este pusa de un an-doi, plus la aceasta lezeaza interesele intregii societati umane. Evaziunea fiscala poate fi atribuita la categoria celor mai actuale probleme ale umanitatii, fiindca economia, in fine, determina existenta omului.

Evaziune fiscala aduce atingere, in primul rind economiei, fapt reflectat prin plasarea ei in Capitolul sase al Codului Penal al Republicii Moldova - "Infractiuni economice".

Legislatorul a incriminat variate modalitati ale evaziunii, dar nicidecum toate. In acest sens legislatia penala urmeaza a fi completata. Consideram ca se impune, mai intii de toate, comasarea articolelor ce incrimineaza diferite modalitati ale evaziunii prin inlocuirea cu una singura. Fiindca practica aplicarii articolelor existente in aceasta privinta, ceea ce se datoreaza multiplelor variante de ocolire a unei sau alte componente de infractiune. Unica deosebire in acest context urmeaza a o alcatui subiectul infractiunii.

Totodata, sa se diferentieze raspunderea penala in dependenta de caracterul si gravitatea faptei. Trebuie sa se tina cont si de conventiile internationale le care statul nostru a aderat si prevederile carora s-a obligat sa le respecte.

In acest context noi propunem ca dispozitia art. 164² si 164³ CP sa fie formulat in modul urmator, dupa cum urmeaza:

"Evaziunea fiscala a organizatiilor (persoanelor juridice)

Evaziunea fiscala a organizatiilor prin includerea in documentele contabile a datelor vadit false privind veniturile sau cheltuielile sau prin alta modalitate, savirsita in proportii mari, -

se pedepseste .

Aceeasi fapta savirsita:

a)      de un grup de persoane in urma intelegerii prealabile;

b)      in mod repetat;

c)      in proportii deosebit de mari, -

se pedepseste.

Nota: Evaziunea fiscala a organizatiilor se considera savirsita in proportii mari daca suma impozitelor neachitate depaseste 1000 salarii minime si in proportii deosebit de mari daca suma impozitelor neachitate depaseste 5000 salarii minime".

"Evaziunea fiscala a persoanelor fizice

Evaziunea fiscala a persoanei fizice prin neprezentarea declaratiei cu privire la venituri, in cazul cand depunerea declaratiei este obligatorie, precum si pe calea includerii in declaratie a datelor vadit false privind veniturile sau cheltuielile sau in alt mod, savarsita in proportii mari,-

se pedepseste.

Aceeasi fapta, savarsita in mod repetat sau in proportii deosebit de mari, -

se pedepseste.

Nota: Evaziune fiscala a persoanei fizice se considera savirsita in proportii mari daca suma impozitelor neachitate depaseste 100 salarii minime si in proportii deosebit de mari - 500 salarii minime."

Referinte

Saguna D.D. Drept financiar si fiscal. Vol. I. B.: Universitatea "Dimitrie Cantemir". 1992.-220 p.;

Gliga I. Drept financiar. B.: Humanitas. 1998.- 423 p.;

Аванесов А.Г., Мусаев М.Х. Преступления в сфере предпринимательства и налогообложения. М. 1992.-315 p.;