Curtea de Justitie a Comunitatilor europene

Curtea de Justitie a Comunitatilor europene

Inca din perioada lucrarilor desfasurate in vederea elaborarii Tratatului de la Paris instituind CECA ,a devenit clara necesitatea infiintarii unei astfel de institutii, care sa realizeze controlul legalitatii actelor emise de catre Inalta autoritate si Consiliul Special de Ministri si sa mentina echilibrul intre aceste institutii si statele membre, pentru evitarea amestecului autoritatilor CECA in domeniile care cad sub incidenta suveranitatii statelor membre.

Dintre mai multe propuneri aparute in cursul negocierilor, s-a optat pentru infiintarea unei Curti de Justitie proprii care sa asigure "respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea .tratatului si a regulamentului de executare"[1]

Cele 2 Tratate de la Roma instituind CEE si EURATOM si cele 2 Protocoale care le completeaza stabilesc constituirea unei Curti de Justitie avand acelasi rol ca si Curtea de Justitie a CECA.

La 25 martie 1957, prin Conventia relativa la unele institutii comune Comunitatilor europene se prevede ,la art.3 , faptul ca atributiile conferite de cele 2 Tratate de la Roma Curtii de Justitie vor fi indeplinite de o Curte de Justitie unica ce va inlocui Curtea prevazuta in art. 32 din Tratatul de la Paris .Deci, la intrarea in vigoare a Tratatului de la Roma , cele 3 Comunitati europene au o Curte de Justitie unica(comuna) care isi indeplineste atributiile stabilite prin fiecare tratat in parte, potrivit dispozitiilor fiecaruia dintre ele. Aceasta situatie a fost ilustrata plastic de specialistii in probleme comunitare prin formula "une tete a trois casquettes"

"Tratatul de fuzionare a executivelor" adoptat la 8 aprilie 1965 realizeaza aceeasi punere de acord pentru unele dispozitii ale Protocolului din 18 aprilie 1951.[3] Iar Regulamentul de procedura din 3 martie 1959 elaborat de Curte si aprobat de Consiliul de Ministri preia si detaliaza unele dispozitii din cele 2 Protocoale asupra Statului curtii de Justitie.

Se poate astfel observa cum Curtea europeana de Justitie, cunoscuta si sub titulatura de Curtea de Justitie a Comunitatilor europene sau Curtea de Justitie de la Luxemburg, a devenit o institutie comuna a 3 Comunitati distincte, fiind guvernata de dispozitiile aproape identice cuprinse in Tratatele institutive ale celor 3 Comunitati si ale Protocoalelor aditionale ale acestora.

Actul unic European (AUE) prevede ca , prin hotarari adoptate cu unanimitate de voturi, la cererea Curtii si dupa consultarea Comisiei si a Parlamentului, Consiliul poate modifica dispozitiile din titlul III al Statului Curtii Europene de Justitie.

In 1989, la solicitarea Curtii, Consiliul de ministri a hotarat infiintarea Tribunalului de Prima Instanta (TPI),aflat sub autoritatea Curtii de Justitie, cu scopul de a ameliora protectia justitiabililor si de a permite Curtii sa se concentreze asupra sarcinii sale principale, aceea de a interpreta, in mod uniform, dreptul comunitar.[5]