Definitie:"reprezinta operatiunea prin care pedeapsa,expresie a reactiei antiinfractionale,este adoptata gravitatii abstracte si concrete a infractiunii si a persoanei faptuitorului,in asa fel incat pedeapsa sa-si poata indeplini ,cu maxima eficienta ,functiile si scopurile inscrise in lege."
Institutiile individualizarii pedepsei ii este consacrat capitolul V intitulat "Individualizarea pedepselor" din titlul III al partii generale a Codului penal (art.72-89)
Forme si modalitati de individualizare:
Individualizarea pedepselor,operatiune complexa,se realizeaza in diferite faze ,de diferite organe ,dupa diferite criterii.
In doctrina penala se face distinctia intre individualizarea ce se realizeaza in faza de elaborare a legii si stabilire a pedepsei
Sunt cunoscute trei forme de individualizare:
Individualizarea legala-se realizeaza de legiuitor in faza de elaborare a legii si se materializeaza in:
Stabilirea cadrului general al pedepselor ,a naturii si a limitelor generale ale fiecarei pedepse in concordanta cu principiile stabilirii sanctiunilor penale
Stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune
Stabilirea cadrului si a mijloacelor legale in care se vor realiza celelalte forme de individualizare ,prin prevederea efectelor ce le au starile si circumstantele de atenuare sau de agravare asupra limitelor speciale ale pedepsei
individualizarea judiciara (judecatoreasca)-se realizeaza de instantele de judecata si se manifesta prin aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru fapta comisa
individualizarea administrativa -se realizeaza de organele administrative in faza de executare a pedepsei inchisorii
I.Individualizarea judiciara a pedepselor
Def: Aceasta este individualizarea realizata de instanta de judecata si consta in stabilirea si aplicare pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita in functie de gradul de pericol social concret al faptei ,de periculozitatea infractorului,de imprejurarile in care s-a comis infractiunea.
In stabilirea si aplicarea pedepsei,instanta de judecata se conduce dupa criteriile generale si obligatorii prevazute de art.72 alin 1 Cod penal:
-dispozitiile partii generale a Codului penal incidente in cauza dedusa judecatii referitoare la :aplicarea in spatiu si timp a legii penale ,forma consumata ori de tentativa in care s-a realizat infractiunea ,contributia adusa la savarsirea infractiunii ,conditiile raspunderii penale
-limitele de pedeapsa fixate in partea speciala care reprezinta cadrul in care se va stabili pedeapsa pentru infractiunea comisa
-gradul de pericol social al faptei savarsite reiesind din modul si mijloacele de savarsire a faptei in functie de importanta valorii sociale vatamate si de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce
-persoana infractorului .Instanta are in vedere dezvoltarea psihico-fizica a infractorului ,pregatirea profesionala ,conditiile de viata ,atitudinea in societate ,in familie sau la locul de munca
-imprejurarile in care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala .Sub aceasta denumire sunt cuprinse stari si circumstante de atenuare sau agravare ale pedepsei
Stari si circumstante in cadrul individualizarii
Circumstante atenuante
Def :Ele sunt stari ,situatii,interpretari,calitatiile intamplarilor ori alte date ale realitatii anterioare,comcimitente sau subsecvente savarsirii unei infractiuni,ce au legetura cu fapta infractionala ori cu faptuitorul si care releva un pericol social mai scazut la faptei ori o periculozitate mai redusa a infractorului
Caracteristici :
-ele sunt exterioare continutului infractiunii ;
-au un caracter intamplator ,in sens ca nu insotesc orice fapta infractionala si nu privesc pe orice infractor
Circumstantele atenuante se clasifica in legele si judiciare .
Prin dispozitiile art.73 Cod penal au fost prevazute trei circumstante atenuante legale:
-depasirea limitelor legitimei aparari;
-depasirea limitelor starii de necesitate;
-provacarea;
I.Depasirea limitelor legitimei aparari(art.73 slin1 lit a Codul penal)
Exista aceasta circumstanta atenuanta legala in cazul "excesului scuzabil"produs in stare de legitima aparare ,adica in cazul unei aparari excesive ,disproportionate in raport cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul ,fara ca acest exces sa fie datorat tulburarii sau temerii cauzate de atac.
Daca dispozitia dintea aparare si atac este determinata de tulburare sau temerea produsa de atac ,nu va fi doar o circumstanta atenuanta ,ci o cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei
II.Depasirea limitelor starii de necesitate (art.73 alin 1 lit a Cod penal)
Exista aceasta circumstanta atenuanta legala in cazul prevazut in art 45 alin 9 cod penal,care prevede ca nu se afla in stare de necesitate persoana care ,in momentul savarsirii faptei si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putit produce daca pericolul nu era inlaturat.
Legiuitorul a avut in vedere situatia exceptionala in care s-a savarsit fapta care a produs urmari mult mai grave decat cele evitate .depasire limitelor starii de necesitate este o circumstanta personala.
III.Provocarea (art.73 alin .1 lit.b Cod penal)
Circumstanta atenuanta a provacarii exista atunci cand infractiunea s-a savarsit sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii ,determinata de o provocare din partea persoanei vatamate ,produsa prin violenta ,printr-o atingere grava a demnitatii persoanei ori prin alte actiuni ilicite grave
Prin dispozitiile art.74 cod penal sunt enumerate exemplificativ circumstantele atenuante judiciare:
-Conduita buna a infractorului inainte de savarsirea faptei.Aceasta circumstanta priveste atitudinea si comportarea corecta a infractorului in familie,societate ,la locul de munca inainte de savarsirea infractiunii .Conduita buna a infractorului priveste si lipsa antecedentelor penale.
-Staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita(art.74 alin.1 lit.b cod penal)
conduita infractorului dupa comiterea faptei prin care isi manifesta cainta activa pentru fapta comisa,cainta materializata prin repararea pagubelor ,inlaturarea urmarilor infractiunii si care reliefeaza o periculozitate mai scazuta a acestuia reclama un tratament penal atenuant.
-Atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii rezultand din prezentarea sa in fata autoritatilor ,comportarea sincera in cursul procesului,inlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor.Atitudinea pozitaiva a infractorului dupa savarsirea infractiunii poate consta in autodenuntarea ,comportarea sincera in timpul procesului ,dezvaluirea locului in care se afla ceilalti participanti ori se gasesc mijloace de proba.
Circumstante agravante
Def: ele sunt stari,situatii,imprejurari ,calitati,alte date ale realitatii,exterioare continutului infractiunii ,anterioare ,concomitente sau subsecvente savarsirii infractiunii ce au legatura cu fapta infractionala ori cu infractorul si care reflecta un grad de pericol social mai ridicat al faptei ori periculozitatea mai mare a infractorului
Caracteristici:
-ele sunt exterioare continutului infractiunii
-au caracter accidental
Circumstantele agravante se clasifica in legale si judiciare
Potrivit dispozitiilor din art.75 alin.1 Cod penal constituie circumstante agravante urmatoarele inprejurari:
I.Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna(Atr.75 alin.1 lit.a Cod penal)
Participarea mai multor persoane la savarsirea faptei imprima acesteia un caracter grav caci sporeste indrazneala faptuitorilor,prin cooperarea acestora sea asigura consumarea infractiunii,stergerea urmelor infractiunii,scade rezistenta victimei in apararea valorilor sociale.Circumstanta este realizata indiferent daca toate trei persoanele sunt prezente ori nu nu la locul faptei,indiferent de contributia acestora la savarsirea infractiunii si indiferent daca toti raspund penal.
II.Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime ,prin violente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public(art.75 alin.1 lit.b Cod penal)
Prin "acte de cruzime"se inteleg acele acte care provoaca victimei suferinte fizice sau psihice ori chinuri prelungite si care vadesc dorinta infractorului de a provoca astfel de suferinte si chinuri
Prin "metode sau mijloace care prezinta pericol public"se inteleg acele procedee care pot provoca urmari grave asupra unui numar nedefinit de persoane ,asupra unor bunuri sau valori sociale importante
III.Savarsirea infractiunii de catre un infractor major,daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor(art.75alin.1litc Cod penal)
Retinerea acestei circumstante este determinata de cunoasterea de catre major a situatiei ca la comiterea infractiunii coopereaza cu un minor.
Eroarea cu privire la varsta minorului ,pe care il credea major,inlatura aceasta agravanta
IV.Savarsire infractiunii din motive josnice(art.75alin.1lit.d cod penal)
Prin "motive josnice"se inteleg acele impulsuri interne ,contrare normelor moralei,periculoase:rautate,razbunare,invidie.Este o circumstanta personala si nu se resfrange asupra altor participanti la savarsirea acelei infractiuni.
V.Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei (art.75alin.1lit.e Cod penal)
Faptuitorul isi provoaca singur sau accepta sa i se provoace stare de betie pentru a avea mai mult curaj la savarsirea infractiunii sau pentru a invoca stare de betie ca un alibi ori ca o circumstanta atenuanta.
VI.Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a peofitat de situatia prilejuita de o calamitate(art.75 alin.1litf Cod penal)
Periculozitatea infractorului este mai mare atunci cand el savarseste infractiunea profitand de starea de tulburare produsa de o calamitate,cand oamenii se afla in suferinta ,sunt preocupati mai mult de salvarea vietii lor si mai putin de paza bunurilor.
Acestea sunt constatate de instanta judecatoreasca care are facultatea sa aprecieze ca unele inprejurari anterioare ,concomitente ori subsecvente savarsirii infractiunii imprima un caractre grav(art75alin.2Cod penal)
Sunt considerate astfel de circumstante :imprejurarea ca infractorul se gasea in stare de betie in momentul savarsirii infractiunii de purtare abuziva.Instanta poate retine ca circumstante agravante imprejurarile ce privesc modul de savarsire a infractiunii ,mijloacele folosite.
Prin art.78 s-a consacrat principiul agravarii facultative a pedepsei in cazul constatarii circumstantelor agravante legale si judiciare
Def:Acestea sunt anumite entitati,fapte,situatii cu semnificatie in ceea ce pregateste gradul de pericol social al faptei si de periculozitate al infractorului ,prevazute in partea general a Codului penal si ale caror efecte atenuante sunt prevazute de lege.
Sunt considerate stari de atenuare:
-tentativa
-minoritatea infractorului
Prin dispozitiile art.21 Cod penal pentru sanctionarea tentativei Codul penal roman a adoptat sistemul diversificarii pedepsei in raport cu infractiunea fapt consumat.
Astfel tentativa se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata ,fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei.
In cazul cand pedeapsa prevazuta de leged este detentia pe viata ,se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 25 de ani.
Fata de infractorii minori se iau cu prioritate masuri educative.
Potrivit art.100 Cod penal fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa(alin.1)
Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului(alin.2)
Cand instanta a optat pentru aplicarea unei pedepse ,aceasta va avea limite cuprinse intre jumatatea minimului special si jumatatea maximului special prevazut de lege pentru infractiunea fapt consumat savarsita de major.
In urma reducerii ,in nici un caz minimul pedepsei nu va depasi 5 ani (art.109 alin.1 Cod penal ),dar nu va putea fi nici mai mic decat minimul general.
Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiei pe viata,se aplica minorului inchisoarea de la 5 la 20 de ani(art.109 alin.2 cod penal)
Def: Acestea sunt anumite entitati,situatii,fapte cu semnificatie in ce priveste gradul de pericol social al faptei si de periculozitate a faptuitorului,al caror efect agravant este prevazut de lege.
Sunt considerate stari de agravare a pedepselor :
-concursul de infractiuni
-recidiva
-infractiunea continuala
Instanta de judecata poate dispune motivat ,ca pedeapsa sa se execute in alt mod decat cel care este propriu naturii acesteia ,prin executarea inchisorii la locul de munca ori intr-o inchisoare militara sau se poate chiar dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei ori suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere
Aceasta este o masura de individualizare a pedepsei principale care consta in suspendarea,pe o anumita durata denumita termen de incercare ,a executarii pedepsei aplica ,cu abligatia pentru condamnat de a nu savarsi noi infractiuni in limitele termenului de incercare.
In cazul respectarii acestei obligatii,condamnatul este reabilitat de drept ,iar daca incalca obligatia respectiva,supravegherea se revoca si condamnatul va executa pe langa pedeapsa stabilita pentru noua infractiune si pedeapsa a carei executare fusese suspendata
Este o masura de politica penala
Conditii de acordare a suspendarii conditionate a executaeii pedepsei(art.81 cod penal)
I.Conditii cu privire la pedeapsa aplicata:
-pedeapsa aplicata pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda;
-suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor internationale pentru care legea prevaede pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani ,precum si in cazul infractiunilor prevazute in art 182,art183,art.197 alin1 si 2 si art.167 alin.1 si 2;
-suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 2 ani;
-instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei numai daca pana la pronuntarea pedepsei paguba produsa prin infractiune a fost integral reparata sau cu plata despagubirii este garantata de o societate de asigurari.
II.Conditii cu privire la infractor:
-condamnatul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni,afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute de art.38
III.Convongerea instantei ca scopul pedepsei poate fi atins fara executarea acesteia.
Aceasta se dispune la cererea condamnatului sau din oficiu si trebuie motivata.
Acesta reprezinta durata de timp in care condamnatul probeaza ca s-a reeducat ,ca scopul pedepsei s-a atins si fara executarea acesteia
El este compus din durata pedepsei inchisorii la care se adauga un termen fix de 2 ani,iar dac apedeapse este amenda ,termenul de incercare este de 1 an.
In cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate minorilor ,termenul de incercare se compune din durata pedepsei inchisorii la care se adauga un interval de timp de la 6 luni la 2 ani fixat de instanta
-pedeapsa aplicata nu se executa ca urmare a suspendarii executarii ei,iar daca fusese arestat preventiv condamnatul este pus indata in libertate;
-nu are efect suspendarea executarii masurilor de siguranta care au fost luate si nici a obligatiilor civile ale condamnatului;
-pe timpul termenului de incercare condamnatul este tinutr sa aiba o buna comportare ;
-in cazul in condamnatului minor se poate dispune si incredinatarea minorului unei persoane sau institutii din cele aratate in art.103 Cod penal.
Efecte ulterioare (care sunt definitive)
-se produc la implinire termenului de incercare si constau in incercarea obligatiei de executare a pedepsei si in reabilitarea de drept a condamnatului;
acestea se produca daca in termenul de incercarea nu a intervenit o cauza de revocare a suspendareii conditionate a executarii pedepsei pentru savarsire aunei noi infractiuni sau pentru neplata de rea credinta a obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare ;
-reabilitarea de drept va conduce la scoaterea condamnatului din evidenta cazierului judiciar dupa trecerea unui termen de 2 ani de la expirarea termenului de incercare.
Revocarea este obligatorie cand in termenul de incercare condamnatul savarseste o noua infractiune pentru care s-a pronuntat o hotarare de condamnare definitica chiar dupa expirarea acestui termen
Pentru dispunerea revocarii suspendarii trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
-condamnatul sa savarseasca in termenul de incercare o noua infractiune;
-infractiunea sa fie savarsita cu intentie;
infractiunea sa fie descoperita in termenul de incercare ,conditia fiind indeplinita chiar daca faptuitorul este descoperit si dupa implinirea termenului de incercare;
-pentru inmfractiunea savarsita in termenul incercarii sa se pronunte o hotarare definitiva.
Revocand suspendarea conditionata a executarii pedepsei ,instanta de judecata dispune executarea atat a pedepsei ce fusese suspendata conditionat cat si a pedepsei pronuntate pentru noua infractiune care nu se contopesc.
Revocare este facultativiva daca noua infractiune savarsita si descoperite in termenul de incercare este savarsite din culpa ,caz in care instanta are posibilitatea sa aplice si pentru aceasta condamnare suspendarea conditionata a pedepsei.
Anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei:
Aceasta se datoreaza unor cauze preexistente acordarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei si care daca ar fi fost cunoscute de instanta de judecata ar fi impiedeicat acordarea suspendarii.
Anularea suspendarii se dispune daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
-condamnatul a savarsit o infractiune mai inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei;
-pentru infractiunea savarsita s-a aplicat pedeapsa inchisorii;
-infractiunea care atrage anularea sa fie descoperita mai inainte de indeplinire atermenului de incercare.
Anuland suspendarea conditionata a executarii pedepsei ,instanta de judecata face aplicare dupa caz a dispozitiilor privind sanctionarea concursului de infractiuni ori a starii de recudiva sau a pluralitatii intermediare.
Suspendarea conditionata a executarii pedepsei in cazuri speciale:
Suspendarea conditionata a executarii pedepsei se poate dispune de instanta de judecata ,chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute in art.81 Con penal,in anumite cazuri prevazute de partea generala ori speciala a Codului penal:
1.In partea speciala a Codului penal s-a prevazut pentru infractiunea de adandon de familie posibilitatea suspendarii conditionate a executarii pedepsei chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute in art.81 Cod penal,daca inculpatul in cursul judecatii isi indeplineste obligatiile legale de intretinere.Revocare suspendarii se va dispune numai daca in tremenul de incercare condamnatul savarseste din nou infractiunea de abandon de familie.
2.Suspendarea conditionata a executarii pedepsei se mai dispune potrivit art.86 alin.4 chiar daca nu sunt indedplinite cinditiile prevazute de art81 Cod penal si in cazul in care condamnatul la pedeapsa inchisorii cu executare la locul de munca nu mai poate pres munca din cauza pierderii totale a capacitatii de munca ,iar o astfel de incapacitate nu si-a provocat-o condamnatul.Pentru revocarea suspendarii se vor aplica dispozitiile art.83 cod penal
Def:Aceasta este o masura ,un mijloc de individualizare a pedepsei inchisorii care consta in lasarea condamnatului in libertate ,pe un anumit termen de incercare ,cu conditai de a se supune unor masuri de supraveghere si a unor obligatii stabilite de instanta de judecata ,fara a savarsi din nou o infractiune in termenul respectiv de incercare.
-este o masura de individualizare a pedepsei inchisorii
-se deosebeste de suspendarea conditionata a executarii pedepsei prin conditiile in care se poate dispune si prin obligatiile condamnatului pe durata termenului de incercare;
-este reglementata de art 86^1; 86^6 Cod penal;
I. Conditii cu privire la pedeapsa si natura infractiunilor savarsite:
-pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 4 ani;
-cand pedeapsa inchisorii a fost aplicata pentru un concurs de infractiuni,suspendarea se poate dispune numai daca aceasta nu depaseste 3 ani;
-conditia este indeplinita si atunci cand pedeapsa aplicata pentru concursul de infractiuni este inchisoarea ce nu depaseste 3 ani la care s-a adaugat amenda stabilita pentru o infractiune concurenta;
-ea poate fi dispusa in cazul infractiunii de furt calificat prevazuta de art.209 alin.3 Cod penal ,daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 2 ani.
II.Conditii cu privire la condamnare:
-suspendarea pedepsei sub supraveghere se poate aplica daca infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an,afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art.38 cod penal
III.Aprecierea tinand seama de persoana condamnatului, de comportamentul sau dupa comiterea faptei ,ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru acesta si chiar fara executarea pedepsei ,condamnatul nu va savarsi infractiuni.
Termenul de incercare (art.86^2 Con penal)
-acesta se compune din cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp stabilit de instanta intre 2 si 5 ani;
-el se socoteste de la data cand hotararea prin care s-a pronuntat suspendarea conditionata executarii pedepsei a ramas definitiva
Masuri de supraveghere(art.86^3 Cod penal)
Pe durata termenului de incercare condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
-sa se prezinte la datele fixate ,la judecatorul desemnat cu supravegherea lui sau la alte organe stabilite de instanta;
-sa anunte,in prealabil ,orice schimbare de domiciliu ,resedinta sau locuinta si orice deplasare ce depaseste 8 zile ,precum si intoarcerea;
-sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
Obligatiile condamnatului:
Instanta poate impune condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din urmatoarele obligatii:
-sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de invatamant sau de calificare;
-sa nu schimbe domiciliu sau resedinta;
-sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;
-sa nu conduca nici un vehicul sau anumite vehicule;
-sa se supuna masurilor de control,tratament sau ingrijire,in special in scopul dezintoxicarii;
Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere(art.86^5 Cod penal)
Czurile de aanulare sunt aceleasi ca si pentru anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei:
-condamnatul a savarsit o infractiune mai inainte de ramanerea definitiva a hotararii pe care s-a dispus suspendarea;
-infractiunea sa fie descoperita mai inainte de implinirea termenului de incercare;
-pentru infractiunea savarsita sa se aplice pedeapsa inchisorii;
Def:Aceasta este o institutie proprie dreptului penal roman,in temeiul careia ,instanta de judecata care a stabilit si aplicat pedeapsa inchisorii ce nu depaseste o anumita durata ,are dreptul,atunci cand apreciaza ca indreptarea infractorului poate fi realizata fara privatiune de libertate ,sa dispuna ca executarea pedepsei sa se faca prin munca,in unitatea in care deja lucreaza sau intr-o alta unitate ,pe baza acordului scris ,prealabil al acesteia,cu restrangerea unor drepturi si libertati.
Cracteristici:
-este prevazuta expres de Codul penal art.86^7-86^11;
-reprezinta o institutie specifica dreptului penal roman;
-ca natura juridica aceasta reprezinta un mijloc de individualizare a pedepsei inchisorii;
-a fost introdusa pentru prima data in legislatia romana prin legea nr 6/1973;
Conditii in care se poate dispune executarea pedepsei la locul de munca:
I.Conditii cu privire la pedeapsa aplicata si natura infractiunii savarsite:
-pedeapsa inchisorii sa fie de cel mult 5 ani;
-in caz de concurs de infractiuni ,pedeapsa rezultata sa nu depaseasca trei ani inchisoare;
-nu poate dispune aceasta masura pentru infractiunile intentionate si pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani ,precum si in cazul infractiunilor de vatamare corporala grava ,viol si tortura.
II.conditii cu privire la persana condamnatului:
-cel in cauza sa nu fi fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de un an ,exceptie facand condamnarile prevazute in art.38 Cod penal;
-pot beneficia de masura si condamnatii minori care au implinit varsta de 16 ani;
-condamnatul sa aiba capacitate de a munci.
III.O alta conditie o reprezinta acordul scris al unitatii in care urmeaza condamnatul sa presteze munca
IV.Aprecierea instantei ca sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei sa fie atins fara privarea de libertate;
Revocarea execurtarii pedepsei la locul de munca :
Aceasta intervine ca o sanctiune pentru nerespectarea obligatiilor de catre condamnat
Ea poate fi :
*Obilgatorie:
-cand condamnatul ssavarseste din nou o infractiune intentionata;
-cand ciondamnatul nu mai poate presta munca din cauza pierderii totale a capacitatii de munca;
*Facultativa:
-condamnatul se sustrage de la pedeapsa activitatii in cadrul unitatii
-nerespectarea de catre condamnat a obligatiilor ce ii revin;
-cand cel condamnat savarseste o infractiune din culpa
In caz de revocare ,pedeapsa urmeaza a fi executata intr-un loc de detentie
-este o sanctiune ce intrevine pentru o cauza anterioara ramanerii definitiva a hotararii de condamnare;
-aceasta se poate dispune daca cel condamnat mai savarseste pana la ramanerea definitiva a hotararii si aceasta se descopera mai inainte ca pedeapsa sa fi fost executata ori considerata ca executata ;
-anularea se pronunta de instanta de judecata ;
-in caz de anulare a pedepsei rezultanta se va stabili comform regulilor de la concursul de infractiuni sau recidiva dupa caz;
Incetarea executarii pedepsei la locul de munca :
Pentru aceasta trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
-condamnatul sa fi executat 2/3 sin pedeapsa
-condamnatul sa dea dovezi temeinice de indreptare si sa fi avut o conduita buna;
-conducerea unitatii in care condamnatul presteaza munca sa ceara instantei de judecata incetarea executarii pedepsei,cererea o poate introduce si condamnatul;
I.Calculul pedepsei in caz de comutare sau inlocuire
Prin dispozitiile art.55^2Cod penal s-a prevazut ca in cazul comutarii sau inlocuirii pedepsei detentiei pe viata cu pedeapsa inchisorii perioada de detentie executata se considera ca parte executata din pedeapsa inchisorii
II.Durata executarii pedepsei inchisorii
Potrivit art. 87 cod penal durata inchisorii se socoteste din ziua in care condamnatul oncepe sa execute pedeapsa si pana in ziua in care inceteaza sa o execute
Cand executarea pedepsei inchisorii pedepsei se face la locul de munca in durata executarii pedepsei nu intra timpul in care condamnatul lipseste de la locul de munca,indiferent de motivul absentei(art.87 alin.4 Cod penal)
III.Computarea retinerii si a arestarii preventive
Potrivit art.88 Cod penal timpul retinerii si al arestarii preventive scade din durata pedepsei inchisorii pronuntate.Scaderea se face si atunci cand condamnatul a fost urmarit sau judecat,in acelas timp ori in mod separat ,pentru mai multe infractiuni concurente,chiar daca a fost scos de sub urmarire ,s-a incetat urmarirea penala sau a fost achitat ori s-a incetat procesul penal pentru fapta care a determinat retinerea sau arestarea preventiva
IV.Computarea privatiunii de libertate executata in afara tarii
Potrivit art.89 Cod penal in cazul infractiunilor savarsite in conditiile art.4si 5 sau 6,partea din pedeapsa precum si retinerea si arestarea preventiva executata in afara teritoriului tarii se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infractiune de instantele romane.
V.Computarea inchisorii contraventionale
Inchisoarea contraventionala este tot o sanctiune privata de libertate .astfel ca daca a fost aplicata si executata pentru o fapta(contraventie) ce ulterior a fost calificat ca infractiune ,durata acesteia urmeaza sa fie computata din durata pedepsei inchisorii aplicata pentru infractiune.
BIBLIOGRAFIE:
1. C. Mitrache - "Drept penal roman, partea generala", Editura "Sansa",
Bucuresti, 1997;
2. C. Bulai - "Drept penal, partea general", vol. II, Editura "Sansa" S.R.L.,
Bucuresti, 1997;
3. G. Nistoreanu, A. Boroi - "Drept penal, partea generala", Editura All
Beck, Bucuresti, 2002;
4. A. Ungureanu - "Drept penal, partea generala", Editura Lumina Lex,
Bucuresti, 1995;
5. "Codul penal cu modificarile de pana la 15 august 2006", Editura All Beck,
Bucuresti, 2006;
6. Vasile Draghici - "Drept penal. Partea generala. Examinarea institutiilor
fundamentale ale Dreptului penal, potrivit dispozitiilor Codului penal in
vigoare, ale Noului Cod penal si ale proiectului de lege pentru modificarea si
completarea Codului penal in vigoare, precum si pentru modificarea si
completarea altor legi", Ed. BREN, Bucuresti, 2006.
7. George Antoniu, Constantin Bulai, Gheorghe Chivulescu - "Dictionar juridic
penal", Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1976.
8. Ion Oancea - "Drept penal. Partea generala", Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1971.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
