Efectuarea cercetarii la fata locului

Importanta cercetarii la fata locului

Practica judiciara si teoria de specialitate sustin faptul ca acest act initial de urmarire penala are o valoare deosebita in solutionarea cauzelor penale deoarece inlesneste cunoasterea imediata, directa si completa a locului in care a fost savarsita fapta.

Potrivit prevederilor legale se constituie echipe de cercetare la fata locului pentru toate evenimentele care au ca urmare producerea de victime omenesti, distrugeri de bunuri, pagube materiale importante sau ai caror autori sunt necunoscuti. Importanta acestei activitati este data de faptul ca rezultatele pe care le ofera nu pot fi inlocuite de nici o alta activitate asa incat de cele mai multe ori conditioneaza finalitatea investigatiilor efectuate in cauza directionand cercetarile intreprinse.

Locul faptei in cazul accidentelor de trafic rutier

Prin "loc al faptei" sau "loc al savarsirii infractiunii " se intelege locul unde a avut loc infractiunea, locul unde s-a produs rezultatul acesteia precum si imprejurimile acestui loc daca exista elemente purtatoare de urme create cu ocazia savarsirii faptei cercetate.

In cazul accidentelor de trafic rutier locul faptei sau locul de cercetat este:

locul impactului dintre autovehicul si pieton;

locul impactului dintre doua autovehicule sau dintre autovehicul si alt obstacol aflat pe calea de rulare ori pe marginea acesteia;

locul unde victima a cazut din vehicul;

portiunea de carosabil pe care a fost tarata victima ;

traseul parcurs de autovehicul din momentul impactului pana la oprire;

acostamentele drumului public pe care pot fi identificate urme si mijloace materiale de proba provenite din accident;

locul in care a oprit vehiculul pentru ca autorul sa inlature urmele accidentului;

Sarcinile activitatii de cercetare la fata locului.

Legea procesual penala si practica judiciara atesta faptul ca sarcinile cercetarii la fata locului sunt multiple si pot fi sintetizate astfel:

-examinarea si fixarea procedurala a ambiantei de la locul savarsirii infractiunii;

-cautarea, relevarea, fixarea, ridicarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba;

-elaborarea si verificarea versiunilor referitoare la fapta comisa si faptuitori ori cu privire la imprejurarile comiterii faptei;

-stabilirea cauzelor, conditiilor si imprejurarilor care au determinat sau favorizat savarsirea infractiunii, precum si masurile preventive ce se impun a fi luate;

De aceea ,activitatea de cercetare la fata locului este o activitate initiala in sensul ca precede in timp toate celelalte activitati, astfel ca desfasurarea completa si corecta a cercetarilor in cauza este de neconceput fara cercetarea la fata locului. Examinarea locului faptei are un caracter imediat de unde rezulta faptul ca trecerea timpului duce la schimbarea ambiantei locului faptei la pierderea sau distrugerea urmelor si mijloacelor materiale de proba cu urmari nefaste pentru cauza. Din aceste motive este imperios necesara desfasurarea in regim de urgeta a acestei activitati. Cercetarea la fata locului este o activitate obligatorie deoarece ascultarea invinuitilor, a partilor vatamate, a martorilor si efectuarea de reconstituiri sau orice alte activitati ofera imaginea secventiala exacta a celor petrecute fara imbunatatiri sau cosmetizari.

Aceasta activitate este de regula una ce nu se poate repeta deoarece campul infractional sufera modificari structurale imediat ce activitatea a fost incheiata.

Masurile ce trebuie intreprinse de catre lucratorii de politie care au ajuns primii la locul accidentului.

Avand in vedere faptul ca lucratorii de politie in general si lucratorii de politie rutiera in special au o activitate ce se desfasoara in permanenta in teren pe zone si itinerarii de patrulare bine stabilite este normal ca echipajele de politie rutiera sa ajunga primele la fata locului in cazul producerii unui accident. Politistii au o serie de sarcini speciale in luarea masurilor urgente pentru salvarea victimelor, pentru asigurarea locului faptei si pentru fluidizarea traficului rutier, in sensul evitarii blocajelor prin devierea traficului, in asa fel incat campul infractional sa nu fie afectat si sa nu sufere modificari.

Politistii ajunsi la fata locului trebuie sa intreprinda urmatoarele masuri:

-stabilirea conducatorului echipei de cercetare la fata locului care va solicita prezenta la locul faptei a unor specialisti sau experti, cand conditiile in care

s-a savarsit infractiunea impune efectuarea unor constatari si expertize specifice(in cazul in care la fata locului este prezent un procuror ,el conduce intreaga echipa de cercetare). Acesta va trebui sa ia masuri pentru ca in campul infractiunii sa patrunda doar persoanele cu atributiuni specifice cum ar fi :medici de pe ambulanta, pompieri, lucratori ai serviciilor de descarcerare. Conform prevederilor legale, se interzice patrunderea la locul savarsirii infractiunii a ofiterilor si agentilor de politie, indiferent de functie, grad sau calitate care nu au sarcini in legatura cu cercetarea la fata locului sau cu salvarea victimelor .In acest sens relatia cu mass-media este asigurata de conducatorul echipei de cercetare sau de un membru desemnat al acesteia. Este foarte important ca lucratorii de politie rutiera ajunsi primii la fata locului, sa fie dotati cu un aparat foto, cu ajutorul caruia sa realizeze o serie de fotografii judiciare de orientare, pentru a surprinde situatia initiala la locul accidentului. Acest lucru este necesar, deoarece de cele mai multe ori pana la sosirea echipei complexe de cercetare la fata locului, care are in componenta si un specialist criminalist, in campul infractional desfasoara activitati specifice asistenti de la ambulanta si lucratori ai serviciilor de descarcerare ,care dorind sa salveze viata victimelor ,produc modificari esentiale in campul infractional, modificari ce impiedica realizarea corecta si completa a expertizelor ulterioare.

-acordarea primului ajutor victimelor: in acest scop politistii sositi la fata locului apeleaza la ajutorul persoanelor competente, aflate ocazional la fata locului sau ia masura transportarii victimelor la cea mai apropiata unitate medicala. Salvarea victimei trebuie facuta chiar cu riscul distrugerii unor urme existente la fata locului, viata omului neputand intra in concurs cu alte interese.

-inlaturarea pericolelor iminente: indepartarea obiectelor inflamabile de sursele de foc, interzicerea patrunderii cu foc deschis in zonele in care s-a scurs carburant pe partea carosabila, oprirea circulatiei si devierea ei pe artere laterale, anuntarea responsabililor altor institutii cu atributiuni in protejarea populatiei(Inspectoratul Teritorial de Mediu, Directia de Sanatate Publica etc.)

-identificarea martorilor oculari are o importanta deosebita pentru desfasurarea ulterioara a activitatilor in cauza. Este important ca din multitudinea persoanelor care se aduna la un accident de trafic rutier, lucratorii de politie sa identifice acele persoane care au vazut ceea ce s-a petrecut la fata locului si imprejurarile in care s-a produs evenimentul. Dupa identificare si consemnarea datelor de stare civila, martorii oculari sunt rugati sa ramana la locul faptei pana la sosirea echipei de cercetare. Este important ca martorii identificati sa fie feriti de influenta persoanelor interesate, aflate la fata locului.

-luarea masurilor de urmarire si prindere a conducatorului auto care a parasit locul faptei. O mare importanta in aceasta activitate o au dispecerii de la unitatile teritoriale de politie, care pe baza informatiilor primite de la conducatorul echipei de cercetare la fata locului in legatura cu modelul autovehiculului, tipul, marca, directia de deplasare, zona in care se situeaza avariile la autovehiculul implicat, va lua legatura cu lucratorii de politie aflati cel mai aproape de eveniment si va anunta unitatile de politie de pe traseul de deplasare, incepand cu unitatea cea mai indepartata pentru identificarea autovehiculului implicat. In continuare, va anunta toate subunitatile de politie de pe raza de competenta, incepand de la cele mai indepartate spre interior, anuntand si dispeceratele judetene limitrofe.

-masuri pentru conservarea aspectului locului faptei. Lucratorii de politie ajunsi primii la fata locului, au obligatia sa asigure paza acestuia, sa ia masuri de conservare a urmelor si a mijloacelor materiale de proba, sa indeparteze persoanele care nu au legatura cu cauza, sa interzica patrunderea la locul faptei a persoanelor fara atributii sau sarcini in cauza. Pentru a conserva locul faptei, a urmelor si a mijloacelor materiale de proba, se pot folosi, functie de conditiile meteorologice existente, folii de plastic, saci, ziare. etc. precum si benzi speciale de imprejmuire a locului in care se afla acestea.

-masuri de descongestionare a traficului rutier: Prin contributia agentilor de politie aflati in serviciu se iau masurile optime pentru asigurarea fluentei traficului rutier in zona producerii evenimentului, fara a intra in campul infractional. Daca acest lucru nu este posibil, lucratorii care au ajuns primii la fata locului vor nota pozitiile initiale ale victimelor, obiectelor si vehiculelor, iar apoi vor face deplasarile si modificarile strict necesare desfasurarii traficului.

-raportarea evenimentului organului de cercetare penala competent in efectuarea cercetarii la fata locului. Concomitent cu luarea masurilor descrise, lucratorii de politie ajunsi primii la fata locului, trebuie sa informeze unitatea de politie pe raza careia s-a produs evenimentul si apoi sa ramana la locul accidentului pana la sosirea echipei de cercetare la fata locului, careia ii va raporta cele constatate, masurile luate si rezultatele obtinute .Este important ca opiniile exprimate la fata locului sa se constituie intr-un adevarat "Cod de conduita" pentru toti cei chemati sa asigure desfasurarea in cele mai bune conditii a cercetarii la fata locului. Din acest punct de vedere este necesar ca in relatiile cu mass-media sa nu fie exprimate opinii referitoare la vinovata celor implicati in accident.

Activitatile desfasurate cu ocazia cercetarii la fata locului sunt materializate prin:

proces verbal de cercetare la fata locului ;

schita locului faptei;

plansa fotografica cu aspecte de la cercetarea la fata locului;

inregistrari video magnetice.

Procesul verbal de cercetare la fata locului este principalul mijloc de fixare a cercetarilor efectuate in campul infractional, celelalte mijloace fiind anexe ale acestuia si facand parte integranta din acesta. El trebuie sa contina o serie de elemente procedurale, care sa reflecte in mod cat mai fidel situatia existenta la fata locului in momentele imediate de dupa producerea evenimentului.

In anexa 1,este prezentat un "buletin de analiza a accidentului de circulatie soldat cu victime", intocmit de catre autoritatile franceze. Parcurgand acest document, se observa in primul rand simplitatea lui si usurinta in a fi completat. Capitolele esentiale ale documentului sunt:

datele de identificare ale celui ce intocmeste documentul; caracteristicile accidentului: ziua, data, ora, minutul, luminozitatea, localizarea, conditiile atmosferice, tipul coliziunii, adresa(numarul, natura si numele strazii);

locul producerii: codul drumului, categoria administrativa, regimul de trafic, profilul, starea carosabilului, punctul kilometric de reper, latimea carosabilului, starea suprafetei carosabilului, amenajarea-infrastructura, situarea accidentului, semnalizarea pe orizontala si verticala, starea mediului inconjurator;

vehicule implicate: nr crt., codul drumului, vehicule implicate, sensul de mers, categoria administrativa a drumului, locul de inmatriculare al vehiculelor, prima inmatriculare, ultima inspectie tehnica periodica, vehicule speciale, factori ce tin de vehicul, incarcare, asigurare, obstacole fixe sau mobile avariate, punctul de soc initial, manevre principale inainte de accident;

conducatorii vehiculelor implicate: nr.crt,, locul in vehicul indicat prin incercuire direct pe un desen, autorul prezumat, categoria in care se plaseaza victima(conducator auto, pasager sau pieton)gravitatea, categoria socio-profesionala, sexul, nationalitatea, rezidenta, data nasterii, factori ce tin de conducatorii auto, alcoolemia, permis de conducere-data obtinerii, ruta parcursa, echipamente de securitate utilizate, manevre ale pietonului (situat pe sosea, pe trecere de pietoni, altfel) aflat in deplasare sau altfel, singur, acompaniat sau in grup.

De remarcat faptul ca tot acest document se completeaza cu cifre sau semne conventionale, fiind foarte usor de realizat, intr-un timp foarte scurt. Acest document nu este semnat nici de lucratorii care l-au intocmit nici de martorii asistenti si nici de conducatorii vehiculelor implicate, fiind doar vazut si corectat de un responsabil al echipei si verificat de comandantul de companie.

In anexa 2 este prezentat documentul intocmit de politia elvetiana din cantonul Berna in cazul producerii unui accident rutier. Se constata faptul ca procesul verbal are ca si in cazul precedent mai multe capitole dupa cum urmeaza:

pagina informativa, in care sunt trecute caracteristicile locale ale evenimentului produs, locul producerii accidentului, data producerii si timpul producerii accidentului, elemente implicate in accident, prejudiciul cauzat si tipul accidentului, indicarea vitezei maxime admise, profilul si tipul drumului, starea carosabilului, starea vremii, conditiile de iluminare, regulile de prioritate in zona, sistemele de semnalizare, trecere la nivel, iluminare artificiala, conditiile de trafic, daca s-au recoltat sau nu probe de sange si /sau urina;

pagina rezervata schitei: se prezinta pe scurt desfasurarea evenimentului si se trec date referitoare la sensul de mers, indicatoare rutiere, viteza maxima admisa, precum si obiectele conform schitei accidentului si a paginii rezervate prezentarii obiectelor implicate. Se face apoi o schita in care se folosesc anumite semne conventionale, in care se trece latimea benzilor de circulatie in sensul de mers, semnalizarea si marcajele rutiere, numele strazilor, distanta dintre elementele implicate, conform desfasurarii evenimentului si a paginii rezervate obiectelor;

pagina rezervata obiectelor in care sunt trecute obiectele implicate, participantii la trafic, tipul autovehiculului functie de scopul acestuia, tipul traficului, date despre impact, date despre conducatorul auto, date despre permisul de conducere, inmatricularea autovehiculului, date despre autovehicul, date despre persoanele implicate, in care se arata categoria persoanei, sexul, portul centurii de siguranta, urmarile accidentului, data decesului daca este cazul. Se trec apoi datele personale ale conducatorului auto sau ale pietonului, cine este reprezentantul legal, cine este detinatorul auto, ce tip de autovehicul sau remorca este angajat in accident, inmatricularea autovehiculului, avariile produse, vatamarile corporale si pretentiile celor implicati;

pagina anexa in care se trec rezultatele analizelor ,precum si datele martorilor si ale pasagerilor din auto;

Se poate constata si in acest caz faptul ca intocmirea unui astfel de document este foarte simpla si necesita un minim de efort ,documentul nefiind semnat sau avizat de persoanele responsabile care au efectuat cercetarile la fata locului ,de martori asistenti sau de persoanele implicate, lucratorul de politie care intocmeste actul primar la fata locului fiind investit cu incredere deplina in demersurile pe care le face pentru cercetarea completa a cauzelor si conditiilor de producere ale accidentului. Se remarca faptul ca in cuprinsul acestui proces verbal exista o pagina speciala rezervata schitei accidentului, care in cazul documentului incheiat de autoritatile franceze lipseste.

In anexa 3 este prezentat modelul procesului verbal de cercetare la fata locului, incheiat de catre politistii romani, in care, inca de la inceput sunt inregistrati martorii asistenti ce participa la activitatile si masuratorile desfasurate cu ocazia cercetarii la fata locului. Studiind acest document, se remarca faptul ca sunt precizate o serie de elemente indispensabile solutionarii ulterioare a cauzei insa nu exista rubrici speciale in care sa fie evaluata dimensiunea pagubei produse sau bunurile si valorile care au suferit avarii importante .

O alta problema o constituie faptul ca procesul verbal intocmit la fata locului de catre conducatorul echipei de cercetare trebuie semnat de conducatorii vehiculelor implicate in accident, ceea ce nu este intotdeauna posibil. De cele mai multe ori soferii implicati in accident fie sunt ranitii si necesita deplasarea urgenta la o unitate medicala pentru ingrijiri, fie sunt condusi de urgenta la o unitate medicala pentru recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, ceea ce face imposibila participarea conducatorilor de vehicule implicati la definitivarea activitatii de cercetare la fata locului.

Din acest motiv propunerea noastra este menita a intregi activitatea desfasurata cu ocazia cercetarii accidentului rutier si se refera la faptul ca in momentul intocmirii de catre medicul specialist a anexei 2 la buletinul de analiza toxicologica, unde se arata starea conducatorului auto dupa accident sa se completeze de catre fiecare conducator de vehicul implicat in eveniment o anexa obligatorie corespunzatoare situatiei de la locul accidentului in momentul producerii lui. Aceasta anexa va cuprinde: date suplimentare de la locul accidentului (tipul drumului, numarul benzilor pe sens, semnalizari rutiere si marcaje existente),vizibilitatea, starea carosabilului, natura pavajului, conditiile atmosferice si schita accidentului vazut prin ochii conducatorului de vehicul.

Aceste documente vor face parte integranta din procesul verbal de cercetare la fata locului, la fel ca si in cazul accidentelor rutiere usoare de tipul tamponarilor, in care declaratia conducatorului de vehicul este scrisa pe un formular tip prezentat in anexa 4.

O chestiune importanta de abordat este cea referitoare la institutia martorului asistent prezenta in procedura penala. Din practica a reiesit faptul ca martorul asistent prezent in mod obligatoriu in desfasurarea oricarei cercetari la fata locului este un element in plus care nu ajuta in nici un fel activitatea desfasurata de echipele specializate la locul faptei. Din acest motiv la nivelul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov si a Inspectoratului de Politie al Judetului Brasov au fost facute la inceputul anului 2003 o serie de propuneri privind imbunatatirea activitatii politiei si a colaborarii acesteia cu Parchetul, printre care si eliminarea institutiei martorului asistent din procedurile judiciare. Propunerile au fost inaintate Ministerului Public si Ministerului Administratiei si Internelor in baza programului pilot "Imbunatatirea cooperarii dintre Politie si Parchet" etapa 2003-2004, implementat de Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare, conform Hotararii Guvernului Romaniei nr.804 din 04.08.2003.

Referitor la procesul verbal de cercetare la fata locului, trebuie mentionat faptul ca este deosebit de important ca acest document sa fie completat cu fisa accidentului de circulatie prevazut in Instructiunile M.I. nr.766/03.07.1998 privind raportarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de circulatie rutiera in care exista cinci capitole distincte dupa cum urmeaza:

antetul care serveste la individualizarea fiecarui accident;

date despre accidentul produs;

date despre conducatorul de vehicul vinovat;

date despre vehicul ;

date despre victime;

Fiecare din aceste capitole cuprind o serie de campuri ce se completeaza cu indicative numerice, in asa fel incat informatiile despre evenimentul inregistrat sunt complete si pot duce la solutionarea corecta si definitiva a cauzei. Modelul acestui document este prezentat in anexa 5.

Nu in ultimul rand trebuie remarcat faptul ca procesul verbal mentionat este semnat de catre organul de cercetare penala cand in mod firesc ar trebui semnat de lucratorii de politie care au desfasurat activitatea de cercetare la fata locului condusi fie de procuror fie de conducatorul ales al echipei. Astfel s-ar inlatura si neajunsul constatat in practica de catre o serie de experti, care depun eforturi considerabile pentru identificarea lucratorilor care au participat efectiv la cercetarea la fata locului, ca fiind singurele persoane capabile sa aduca elemente in plus in vederea solutionarii complete a cauzei.

In vederea simplificarii procesului verbal de cercetare la fata locului, consider ca este important ca schita locului de producere a accidentului si plansa fotografica intocmita cu ocazia cercetarii la fata locului sa fie documentele de baza in realizarea ulterioara a oricaror studii si expertize. De aceea capitolul din procesul verbal referitor la descoperirea si fixarea categoriilor de urme si mijloace materiale de proba poate fi eliminat ducand la scurtarea si simplificarea documentului intocmit .Este insa absolut necesar ca in fotografiile realizate cu ocazia cercetarii la fata locului sa fie prezent in permanenta elementul metric care sa indice in mod corespunzator masuratorile incluse in schita accidentului, aceste documente fiind parti integrante ale procesului verbal de cercetare la fata locului.

In fotografiile prezentate mai jos este redat un accident la care unul dintre participantii la trafic, opriti la fata locului, a filmat cu o camera video obisnuita, locul accidentului. Acest lucru s-a petrecut anterior sosirii organelor de politie si reprezinta singurele imagini care redau locul accidentului, intrucat organul de cercetare penala, la momentul respectiv, nefiind inregistrate decese, a hotarat ca nu este necesara prezenta unui specialist criminalist care sa efectueze fotografii judiciare. Ulterior accidentului, conducatorul auto si pasagerul din dreapta au decedat si in acest caz singurul document ce a stat la baza analizei accidentului au fost pozele realizate dupa inregistrarea video realizata de un amator.

Dupa cum se observa chiar si imagini prelevate cu aparatura nepretentioasa utilizata de un amator pot furniza date si informatii esentiale in stabilirea cat mai exacta a cauzelor si conditiilor ce au generat un accident de trafic rutier.

Anexa 6, prezinta propunerea Biroului Politiei Rutiere din cadrul Politiei Municipiului Brasov de a intocmi un nou proces verbal de cercetare la fata locului in care sa fie cuprinse 4 vehicule si 6 victime. Din punct de vedere structural documentul este acelasi cu cel precedent, nu inlatura deficientele prezentate anterior insa are in plus o serie de date privind autovehiculele implicate in accidentul rutier constatate vizual de catre organele de politie, menite sa vina in sprijinul expertilor care sunt solicitati sa intocmeasca documente suplimentare pentru a stabili cauzele si conditiile in care s-a produs evenimentul rutier cercetat. Acest document va fi completat cu o serie de rubrici referitoare la ceea ce aminteam anterior in legatura cu dimensiunea pagubelor inregistrate precum si a bunurilor si valorilor care au suferit avarii.

Utilizarea de programe de fotometrie in realizarea schitelor

Prezentarea programului PhotoModeler Pro utilizat pentru intocmirea schitei locului accidentului pe baza unei fotografii.

Soft-ul PhotoModeler Pro este un produs al firmei Eos Systems Inc.

Introducere

In ceea ce urmeaza prezentam o tehnica utilizata frecvent in reconstituirea accidentelor de trafic rutier. Se descriu masuratorile si intocmirea schitei urmelor date de o fotografie realizata de un aparat foto oarecare.

Punctele de control sunt necesare pentru a completa acest proiect. Aceste puncte de control sunt cunoscute in coordonatele 3D x,y,z, ce apar in fotografie. Punctele pot fi obtinute de la locul accidentului asa cum se regasesc ele la momentul vizualizarii. Aceasta vizualizare poate fi facuta cu PhotoModeler Pro si cu o camera cunoscuta sau cu instrumente grupate intr-un sistem. Pentru acest tip de proiect sunt necesare cinci sau mai multe puncte de control cu o imprastiere optima in fotografie

Asociate acestui program sunt o serie de fisiere PhotoModeler(.pmr extension),o imagine jpeg si un fisier text ce pot fi utilizate in timpul derularii programului. Fisierul .pmr cere o versiune 4.0 sau mai noua a programului PhotoModeler Pro. Fisierele amintite pot fi preluate de pe pagina de web PhotoModeler.

Pentru a realiza schita urmelor de la locul accidentului dupa o fotografie se parcurg urmatoarele etape:

Organizarea proiectului.

In aceasta etapa se va explica cum se obtine o fotografie a unei urme folosind programul PhotoModeler.

Intai se porneste versiunea 4.0 sau mai noua a programului PhotoModeler. Se da un click pe fereastra "New Project" din meniul principal pentru a deschide programul si apoi se da un click pe "Next".

Se selecteaza unitatile de masura pe care le dorim si tastam o marime aproximativa a documentului, apoi dam un click pe "Next". Se da din nou un click pe "Next" pentru a ajunge la fereastra referitoare la aparatul foto utilizat si vom alege tipul aparatului utilizat.

Daca se alege un aparat necunoscut(oarecare) trebuie sa avem o serie de informatii disponibile pentru a reconstitui tipul aparatului folosit deoarece altfel proiectul nu are finalitate

Se apasa pe "Next". Apoi dam aparatului denumirea "necunoscut" si se da click pe "Next".

Programul ne solicita sa alegem tipul de imagine de care dispunem. Daca imaginea a fost furnizata de catre un fisier prelucrat pe computer, alegem "digital image files". Daca avem o fotografie clasica alegem acea varianta si urmam instructiunile de configurare a camerei. Apasam pe "Next", si cunoscand faptul ca imaginea provine de la un aparat de 35 mm alegem '35 mm camera' si apasam pe "Next".

Programul presupune ca scanner-ul utilizat sa formeze pixeli de forma patrata. Acest lucru este luat in calcul pentru marimea formatului,acesta fiind de obicei foarte apropiat de majoritatea scannere-lor iar precizia acestor tipuri de proiecte nu cauzeaza probleme majore.

O estimare a distantei focale a aparatului de 35mm este introdusa aici. Vom lasa valoarea implicita de 50.0 mm iar programul PhotoModeler va ajusta aceasta valoare cand proiectul va fi procesat.Apasati "Next".

Alegem butonul "Browse" pentru a seta rezolutia imaginii prin alegerea unei imagini adecvate (skid1.jpg) si prin apasare pe "Open". Programul PhotoModeler va selecta rezolutia in mod automat. Apasati pe "Next". Revedem informatiile despre aparat introduse pana acum si apoi apasam "Next".

Apasam pe butonul "Add/Remove" si exploram discul pentru a gasi si adauga imaginea skid1.jpg in proiect. Se apasa "OK", si mesajul ce apare ne informeaza ca PhotoModeler a stabilit pentru fotografia supusa analizei un aparat oarecare cu distanta focala pregatita pentru ajustare in timpul procesarii.

Apasam pe "OK" pentru a inchide mesajul si apoi "Next" pentru a ajunge la urmatoarea fereastra.

Am incheiat astfel pasii din panoul de organizare asa incat apasam "Finished" Setarea initiala a proiectului este acum completa si suntem pregatiti pentru a lucra cu fotografia.

Salvam proiectul ca "setup.pmr".

Marcarea punctelor de control

Proiectul utilizat: setup.pmr

In aceasta sectiune va incepe marcarea punctelor de control pe imagine. Se poate face referire la fisierul "finished.pmr project" ca un ghid pentru a vedea unde trebuie amplasate punctele de control.

Aceste puncte sunt cunoscute in coordonate 3D x,y,z care apar ca semne distincte in fotografia necunoscuta. Punctele de control sunt generate prin masuratorile facute la locul accidentului. Punctele de control pot fi introduse in PhotoModeler in trei moduri:

1-prin fisier AutoCAD DXF;

2-prin fisier text;

3-manual prin utilizarea editorului programului;

Punctele de control ce apar pe fotografia necunoscuta sunt folosite in program pentru a sti pozitia si orientarea aparatului foto si pentru a oferi date despre acest aparat (ex. distanta focala). Vom utiliza un fisier text pentru a implementa in PhotoModeler punctele cunoscute in 3D.

Deschideti fotografia si apoi apasati pe butonul "Control Point" din toolbar.

Cand se deschide fisierul de dialog apasati pe butonul "Import" si va apare o casuta de dialog unde vom alege fisierul "text control file".

Vom alege "do not adjust these control points", care inseamna ca punctele nu vor fi modificate in timpul procesarii. Defilam si alegem fisierul "survey.ctl" pe care l-am creat anterior si apasam OK.

Daca deschidem acest fisier in editorul de text vom vedea formatul propriu a unui fisier al punctelor de control:

# PhotoModeler Control File for Skid Tutorial Project

# generated from total station in right handed coordinate system

# units are feet

# Sidewalk markers (N-north, E-east, W-west)

#ID X Y Z

NwalkE1Marker 0.000000 0.000000 0.000000

Nwalk2Marker 51.367385 0.000000 0.000000

Nwalk3Marker 92.223412 -0.006564 -0.125193

NwalkW4Marker 174.705814 -0.178228 -0.636660

SwalkE1Marker 6.245954 40.343495 0.000000

Swalk2Marker 70.544931 40.706154 0.002697

SwalkW3Marker 113.276186 40.647200 -0.127066

# Dotted center line 1-east end of line segment, 2-west end of line segment

CL_A2 10.557685 20.261318 -0.002908

CL_B1 13.966975 20.323054 -0.005640

CL_B2 16.795346 20.188634 -0.027094

CL_C1 35.384097 20.087356 0.009813

CL_C2 47.695982 20.121577 0.071612

CL_D1 64.584418 20.135276 0.048312

CL_D2 77.427641 20.412148 0.117092

# Misc

TopHydrant 47.117643 -12.022882 2.839723

Acest fisier poate avea linii de comentariu care incep cu # si fiecare rand care nu este de comentariu are 4 coloane:

Numele punctului de control (numere si litere fara spatii)

Pozitia pe axa x

Pozitia pe axa y

Pozitia pe axa z ale punctului de control corespunzator.

Fisierul punctului de control apare in fereastra de dialog. Punctele pot fi vizualizate ca si elemente ale unei liste sau ca un grafic 3D.

Marcam punctele de control prin selectarea punctului corespunzator de pe lista mutand mouse-ul pe fotografia afisata si marcand punctele de control in mod corespunzator acolo unde trebuie sa apara pe fotografia necunoscuta prin apasarea butonului stang de la mouse.

Programul avanseaza automat la urmatorul punct dar putem sari peste anumite puncte pe care nu le vedem in fotografie. Marcam cel putin 5 puncte, cautam puncte de control care au o pozitionare buna pe suprafata carosabilului si care imprejmuiesc urma identificata. Punctele de control ce incep cu 'CL_' se gasesc pe linia de centru punctata si celelalte sunt marcatori test utilizate in acest proiect pentru usurarea procesului de invatare.

Odata ce avem marcate punctele de control inchidem fereastra de dialog.

Apasam in dreapta fotografiei pentru a intra in meniu si alegem "Photo Properties". Se vede ca in sectiunea de procesare a aparatului clasic numai "Focal Length" a fost selectata in proces (asa cum s-a vazut anterior). Apasam OK.

Aparatul este pregatit pentru procesare si apasam butonul "Process" din toolbar. Apare dialogul de procesare referitor la fotografie, apasand pe butonul "Process" proiectul a fost procesat cu succes.

Salvam proiectul cu numele "control.pmr".

Evaluarea Rezultatelor

Proiect utilizat: control.pmr

Vom evalua rezultatele obtinute cu aparatul clasic si calitatea punctelor de control marcate inainte de a lucra in continuare cu urmele. Alegem meniul "File / Cameras" pentru a accesa dialogul cu fereastra "Project Cameras".

Cu fereastra "unknown cam" selectata apasam pe butonul "Modify". Parametrii camerei sunt afisati. Putem observa ca distanta focala a fost ajustata la 62,6 mm de la intrarea initiala de 50 mm inscrisa.

Inchidem fereastra si ne intoarcem la fotografie. Vom examina punctele de control pentru a vedea daca poate fi imbunatatita pozitionarea lor. Intai vom verifica punctele reziduale in meniul "Marking / Marking Residual Display". Daca acest dialog este deschis fiecare punct curent marcat pe fotografie va fie evidentiat printr-o linie neagra ce porneste de la punctul marcat si se termina intr-o directie oarecare. Unde linia neagra se termina acolo programul asteapta punctele procesate. Daca proiectul s-a realizat corespunzator aceste erori reziduale ar trebui sa fie mici. Tastam intru-un mod exagerat un factor 5 pentru a vedea ce puncte au nevoie de imbunatatiri. Daca ne uitam la punctul 7 observam ca exista o valoare reziduala exagerata ceea ce poate insemna ca acest punct de control nu a fost marcat atat bine cum s-ar fi putut. Putem verifica la fel de bine valorile reziduale si prin alte metode.

Putem vizualiza valorile numerice reziduale prin deschiderea ferestrei "Point Table" din toolbar. Alegem configuratia "All" din lista de mai jos. Exista doua coloane care ne permit sa examinam valorile reziduale: radacina patrata medie reziduala si cea mai mare valoare reziduala.

Valorile de pe coloana 1 reprezinta radacina medie patratica pentru punctele din toate fotografiile supuse analizei. Valoarea reziduala majora este cea mai mare eroare reziduala din toate fotografiile pentru acest punct. De vreme ce proiectul actual are doar o fotografie cele doua valori din tabelul anterior sunt identice. Daca apasam pe coloana cu valoarea reziduala cea mai mare va aparea valoarea maxima la inceput si apoi celelalte valori in ordine descrescatoare.

In cazul unei singure fotografii trebuie sa ne asiguram ca cea mai mare valoare reziduala este mai mica de 10 pixeli. Daca valoarea este in mod semnificativ mai mare atunci proiectul nu a fost procesat corespunzator si va trebui restudiat pentru erorile comise(punct de supraveghere ales incorect, puncte de control marcate incorect, ori parametrii aparatului foarte diferiti de cei ai unui aparat real)

Cealalta metoda de vizualizare a valorilor reziduale este prin sistemul proiectiei.

Cu fotografia pe ecran deschidem fereastra "Visibility"( in toolbar),apasam pe tab-ul "Projected" si alegem punctele. Daca focalizam punctul 7 vedem unde ar trebui amplasat acest punct(indicat cu albastru in figura de mai jos).Aceasta metoda vizuala este utila cand exista linii sau alte figuri geometrice in proiect deoarece se poate vedea cat de bine se potriveste modelul 3D cu fotografia.

Vom examina punctele care au valori reziduale maxime si apoi vom verifica punctele de control pentru a fi siguri ca au fost marcate corespunzator.

Salvam proiectul ca "adjusted.pmr"

Continuarea marcarii fotografiei

Proiect utilizat: adjusted.pmr

Continuam modelarea prin adaugarea unor linii in afara drumului. Utilizam meniul "Line Tool" pentru a uni punctele de control cu linii corespunzatoare. Vom utiliza "Surface Tool" pentru a adauga suprafete ce contin puncte de control ce se afla in plan pe partea carosabila.

Cea mai importanta informatie in acest proiect este data de urmele existente. Vom utiliza programul de trasare a suprafetelor PhotoModeler pentru a indica aspectul urmei. Acest program permite trasarea caracteristicilor detaliate ale urmei folosind doar fotografia. Programul nu necesita puncte de referinta asa incat este foarte util pentru a adauga detalii la proiectele cu o singura fotografie, insa este foarte usor de utilizat si in proiecte cu fotografii multiple. Pentru a trasa suprafete programul necesita sistem de suprafete 3D care apare la fotografii executate cu un aparat ce are caracteristici cunoscute.(daca aparatul este cunoscut inseamna ca proiectul a fost rezolvat pozitiv)

Asa cum se arata in imaginea de mai sus urmele nu sunt acoperite inca complet de suprafete deoarece nu exista suficiente puncte pe carosabil pentru a conecta mai multe suprafete. Programul ne permite sa continuam modelarea urmelor in afara suprafetelor atata timp cat incepem trasarea lor fara a utiliza o suprafata definita.

Prima data inchidem suprafetele in fisierul "Visibility Dialog"( in toolbar).Acest lucru va usura trasarea urmelor. Trebuie sa ne amintim totusi unde se afla suprafetele ce trebuie marcate asa incat programul va putea fi pornit de acolo. Apasam butonul in toolbar. Vor apare doua optiuni si anume trasarea suprafetelor cu linii drepte sau curbe. Vom utiliza una din variante si atunci cursorul nostru se va adapta variantei alese.

Daca se utilizeaza tasta Ctrl in mod "zoom/pan" sau tasta Alt in mod "zoom" putem focaliza o suprafata fara a iesi din programul "Surface Draw". Incepem trasarea urmelor si primul click va fi la partea superioara a suprafetei.

Putem vizualiza rezultatele obtinute in 3D Viewer. Deschidem aceasta fereastra si alegem optiunea punct, linie si trasarea suprafetelor.

Cu programul deschis vizualizam urmele de sus in jos ca si cand ne-am afla deasupra exact drumului. Vom vedea adevaratul aspect al urmelor aratat de programul de trasare a suprafetelor.

Salvam proiectul ca: "marked.pmr".

5.Masuratori si realizarea fotografiei ortografice

Proiect utilizat: "marked.pmr"

In acest capitol vom masura lungimea urmelor si vom realiza o imagine orto-foto.

Vom putea obtine o serie de dimensiuni direct din PhotoModeler prin utilizarea unui instrument de masura. Vom putea face masuratori fie in programul 3D Viewer sau direct pe fotografie. In cazul masurarii direct pe fotografie se inchide programul 3D Viewer si se deschide fotografia. Utilizand instrumentul de masura( in toolbar)dam un click si un shift-click pe punctele de final ale urmei. Programul ne arata ca lungimea urmei intre cele doua puncte alese are o anumita valoare. Aceasta valoare este lungimea directa a distantei dintre puncte si nu lungimea pe curba. Identic se pot masura distante drepte dintre alte puncte alese aleatoriu.

Dintr-o fotografie provenita de la un aparat necunoscut am fost capabili sa determinam lungimea unei urme. Putem continua masuratorile urmelor sau putem transfera datele in programul CAD pentru a realiza alte studii sau diagrame. Putem realiza si o imagine ortografica. Aceasta inseamna ca programul este capabil sa preleveze date despre imagini sa realizeze o alta perspectiva si sa reinregistreze imaginile in asa fel incat sa para ca sunt vazute de sus. Aceasta permite o trasare reala a urmelor pentru a fi prezentate in forma fotografica.

Fotografia orto extrage informatii despre partea fotografiei acoperita cu suprafete. Pentru a realiza o astfel de fotografie trebuie selectate toate suprafetele pe care dorim sa le utilizam inca inainte de a incepe procesul. Trebuie sa ne asiguram ca toate urmele sunt acoperite de suprafete pentru a utiliza programul "Surface Draw". Pornim acest program de la o suprafata regulata oarecare si apoi conturam restul drumului pentru a acoperi urmele(ca in figura alaturata).

Putem utiliza apoi programul pentru a crea suprafete prin conectarea noilor puncte de suprafata (scoase in evidenta cu rosu in imaginea de mai jos)

Urmele sunt acum acoperite de suprafete .In "Visibility Dialog"inchidem totul in afara de suprafete. Selectam toate suprafetele, apoi intram in meniul "File/Export Orto-Photo" si atunci va apare fereastra corespunzatoare.

Exista o serie de optiuni pentru realizarea fotografiei ortografice:

1)Exista posibilitatea de a arata punctele ce definesc rotatia si extinderea domeniului. Acest lucru este deosebit pentru control in cazul realizarii unor fotografii rectificate sau in forma de mozaic. Aici vom apasa butonul de reordonare si vom supraveghea imaginea proaspat creata pana cand ajunge in pozitia dorita. Lasam celelalte setari asa cum sunt ele.

2)Putem adopta o scala directa cand realizam imaginea. Acest lucru este benefic pentru masuratori si documentari asa incat vom lasa aceleasi setari.

3)Putem specifica numarul de pixeli care marginesc imaginea realizata si vom adauga 2 pixeli la imagine.

Vom lasa toate celelalte optiuni si vom apasa butonul "Extract" pentru a salva fisierul sub numele "ortho.tif". Programul va reface harta imaginii si va afisa apoi un mesaj de succes. Apasati OK si inchideti programul de dialog Orto-Foto.

Fotografia va putea fi deschisa prin orice program de imagine ca "Paint Shop Pro" sau PhotoShop.In figura de mai jos se prezinta o astfel de imagine si avand perspectiva inlaturata se poate observa adevarata forma a urmelor.

Concluzie

Am demonstrat deci, cum trebuie utilizate aparatele obisnuite, suprafetele, instrumentele de masura si fotografia ortografica pentru a analiza locul accidentului dintr-o singura fotografie realizata cu un aparat oarecare.

Propuneri pentru analiza experimentala a accidentelor autovehicul - pieton

In schema prezentata mai jos am reprodus standul pentru determinarea experimentala a parametrilor necesari simularii accidentelor rutiere autovehicul - pieton. Manechinul folosit trebuie dotat cu senzorii necesari determinarii acceleratiilor diferitelor parti ale corpului care ulterior vor fi comparate cu valorile de suportabilitate din punct de vedere medical si analizate prejudiciile create la diferite viteze de coliziune.

Astfel de manechine au capacitatea de a furniza o serie de date necesare determinarilor dinamicii accidentului de circulatie, insa propunerea noastra este de a folosi aceste date pentru simularea, pe baza starii anatomo-patologice post-coliziune create, a situatiilor specifice medicale rezultate in urma accidentelor si preluarea acestor date pe manechinele de instruire a echipajelor de resuscitare din componenta serviciilor de ambulanta, in vederea pregatirii para-medicilor.

Pentru determinarea vitezei de deplasare autovehiculul poate fi dotat cu o cutie neagra - UDS. Aparatul si modul sau de amplasare in interiorul autovehiculului sunt prezentate mai jos:

Unde:

Cablul de conectare la calculator;

Butonul de pornit oprit;

Surub de calibrare

Surub de fixare

Surub de fixare

In concluzie activitatea desfasurata in comun la fata locului de catre lucratori de politie, echipe de resuscitare si echipaje specializate in descarcerare poate duce la reducerea timpului de interventie pentru salvarea victimelor si la conservarea urmelor identificate la locul faptei in vederea stabilirii corecte si complete a cauzelor si conditiilor ce au condus la producerea evenimentelor. Totodata colaborarea celor trei echipe prin schimbul reciproc de date poate furniza informatii esentiale pentru optimizare activitatii de interventie si a studiilor ulterioare efectuate in cauza.

BIBLIOGRAFIE

Nagy,T.,s.a., Unele aspecte ale dinamicii accidentelor rutiere si evaluarea

mijloacelor de transport auto.

Gaiginschi,R.,Filip,I., Expertiza tehnica a accidentelor rutiere

Gafitanu, M., s.a., Organe de masini, Editura Tehnica, 1981.

Tecusan, N., Ionescu, E., Tractoare si automobile, Editura Didactica si Pedagogica, 1982.

Bedewi, P. G., Bedewi, N. E., Modeling of occupant biomechanics with emphasis on the analysis of lower extremity injuries.

Rau, H., Otte D., Schulz B., Coliziuni autoturism - pieton in domeniul superior al vitezelor. Rezultate cu manechine in domeniul 70 - 90 km/h., Verkehrsunfall und Fahrzeugtechnik, 12/2000.

Dragomir, D., Proiectare asistata de calculator pentru inginerie mecanica, Editura Teora, 1996.

Ghinea, M., Fireteanu, V., Matlab - calcul numeric - grafica - aplicatii, Editura Teora, 1995.

Scheiber, E., Lupu, M., Matematici speciale, rezolvarea problemelor asistata de calculator cu exemplificari in Derive, MathCAD, Maple, Mathematica, Editura Tehnica, Bucuresti -1998.

Jalobeanu C., Rasa, I., MathCAD, Probleme de calcul numeric si statistic, Editura Albastra, Cluj Napoca -1995.

Scheiber, E., Lixandroiu, D., MathCAD, Prezentare si probleme rezolvate, Editura Tehnica, Bucuresti - 1994.

*The Math Works Inc., Simulink - Dynamic Sistem Simulation for Matlab, 1999

https://www.sfdab.com

https://www.tno.com

https://www.gwu.gov

https://www.esi.fr

*Catalog First Technology Safety Systems, Precision crash test dummies, 1999.

Hutte, Manualul inginerului, Editura Tehnica, 1995.

Dubbel, Manualul inginerului mecanic, Editura tehnica, 1998.

*Mica enciclopedie matematica, Editura tehnica, Bucuresti - 1980.

Cuprins

Efectuarea cercetarii la fata locului

Sarcinile activitatii de cercetare la fata locului.

Masurile ce trebuie intreprinse de catre lucratorii de politie care au ajuns primii la locul accidentului.

Utilizarea de programe de fotometrie in realizarea schitelor

Introducere

Organizarea proiectului.

Marcarea punctelor de control

Evaluarea Rezultatelor

Continuarea marcarii fotografiei

Concluzie

Propuneri pentru analiza experimentala a accidentelor autovehicul - pieton

BIBLIOGRAFIE

Cuprins

In loc de post scriptum:

Pentru unii accidentele de trafic rutier reprezinta un motiv de adanca suparare, frustrare si reculegere, dar pentru experti, dupa cum se poate usor observa mai jos, constituie o revelatie..