Procedura de judecata a apelului

Procedura de judecata a apelului

Desfasurarea judecatii

Deoarece Codul de procedura civila nu prevede reguli speciale pentru desfasurarea judecatii de apel, potrivit celor dispuse prin articolul 298 din Codul de procedura civila, se vor aplica regulile corespunzatoare de la judecata in prima instanta.Acest lucru inseamna ca citarea partlor, fixarea termenelor, invocarea exceptiilor, administrarea probelor, solutionarea incidentelor, dezbaterile, renuntarea la judecata vor fi facute - in principiu - conform regulilor aplicabile la prima instanta.

Renuntarea la judecata dupa pronuntarea hotararii in prima instanta imbraca urmatoarele forme : renuntarea la solutionarea cererii de chemare in judecata, renuntarea la judecarea apelului si renuntarea la apel.

Renuntarea la judecata actiunii, a cererii de chemare in judecata se poate face, potrivit articolului 246 din Codul de procedura civila, oricand, respectiv in orice moment pana ce hotararea devine irevocabila.Daca s-a intrat in dezbaterea fondului, ea se va putea face doar cu invoirea celeilalte parti, deoarece paratul poate cere nu numai cheltuieli de judecata, ci si despagubiri pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat prin continuarea judecatii pana in acel moment.In noul Cod de procedura civila, aceste dispozitii sunt cuprinse in articolul 394, alineat 1, cu mentiunea ca renuntarea la judecata poate fi in tot sau in parte.De asemenea, alineatul 4 al articolului 394 din noul Cod de procedura civila sublinieaza faptul ca, daca " reclamantul renunta la judecata la primul termen la care partile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renuntarea nu se poate face decat cu acordul expres sau tacit al celeilalte parti. Daca paratul nu este prezent la termenul la care reclamantul declara ca renunta la judecata, instanta va acorda paratului un termen pana la care sa isi exprime pozitia fata de cererea de renuntare. Lipsa unui raspuns pana la termenul acordat se considera acord tacit la renuntare."

Prin urmare, consecintele renuntarii in apel la judecata actiunii sunt identice, in fond, cu cele ale renuntarii la judecata in prima instanta, deoarece expresia " dezbaterea asupra fondului " acopera si dezbaterea unei exceptii de fond, precum lipsa de calitate procesuala, autoritatea lucrului judecat si altele.

Hotararea prin care - instanta de apel - se ia act de renuntarea la judecata cererii de chemare in judecata se numeste decizie.Aceasta deoarece in cauza s-a pronuntat deja o hotarare de catre prima instanta, instanta de apel nu poate sa omita a se pronunta asupra acelei hotarari, iar o sentinta nu poate fi desfiintata printro incheiere.Altfel spus, indiferent daca prin sentinta a fost admisa ori respinsa actiunea, aceasta trebuie sa fie schimbata deoarece nu mai corespunde vointei reclamantului si principiul disponibilitatii guverneaza procesul civil.

Si noul Cod de procedura civila reglementeaza acest aspect, sub incidenta articolului 394, alineat 5 : " Cand renuntarea la judecata se face in apel sau in caile extraordinare de atac, instanta va lua act de renuntare si va dispune si anularea, in tot sau in parte, a hotararii sau, dupa caz, a hotararilor pronuntate in cauza. "

Renuntarea la judecata apelului este similara ( ca si procedura ) cu renuntarea la judecata actiunii.In sprijinul acestei afirmatii vine textul articolului 246 din Codul de procedura civila, care nu face distinctie intre judecata cererii introductive de instanta sau a cererii privind exercitiul caii de atac, iar articolul 298 din Codul de procedura civila dispune ca regulile privind judecata in prima instanta se aplica si judecatii in apel.Daca solutia primei instante priveste fondul cauzei ( sau o exceptie de fond ), ori daca instanta de apel a intrat in dezbaterea fondului, renuntarea la judecata apelului nu se va putea face decat cu invoirea partii adverse, indiferent care dintre cele doua parti este apelant si care este intimat.Consecintele renuntarii la judecarea cererii de apel constau in respingerea eventualelor apeluri incidente si/sau provocate si in ramanerea definitiva a hotararii primei instante.

Hotararea prin care se ia act de renuntarea la judecata apelului se numeste incheiere , este pronuntata in conformitate cu dispozitiile articolului 246 din Codul de procedura civila si poate fi atacata cu recurs.

Reguli specifice privind judecata apelului incident si judecata apelului provocat

Aderarea la apel se poate face chiar si dupa implinirea termenului de apel, dar pana la prima zi de infatisare, potrivit prevederilor articolului 293 din Codul de procedura civila.Aderarea este posibila numai daca partea potrivnica a declarat apel.Deoarece termenul de aderare nu este folosit in sensul sau obisnuit si pentru a evita eventuale confuzii terminologice, doctrina a considerat ca expresia " apel incident " poate fi utilizata pentru a desemna aderarea la apel.

Astfel ca, apelul incident poate fi formulat fie in interiorul termenului de apel, fie dupa implinirea acestuia, dar pana la prima zi de infatisare, ceea ce il califica fiind intrunirea cumulativa a conditiilor ca declararea sa sa aiba loc dupa declararea apelului de catre partea potrivnica si ca el sa vizeze schimbarea hotararii apelate.Potrivit articolului 459, alineat 1 din noul Cod de procedura civila, intimatul poate " sa formuleze apel in scris, in cadrul procesului in care se judeca apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante." Prin urmare, in acest context, legiuitorul a exclus termenul de aderare si a precizat ca intimatul trebuie sa formuleze apel in scris.Pe de alta parte, alineatul 2 al articolului 459 din noul Cod de procedura civila, utilizeaza expresia de apel incident. : " Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, apelul incident prevazut la alin. (1) ramane fara efect. "

Finalul alineatului 2 al articolului 293 din actualul Cod de procedura civila, sublinieaza faptul ca, daca aderarea are loc inlauntrul termenului de apel, acesta este considerat un apel propriu-zis, cu toate consecintele ce decurg din aceasta calificare.

In legatura cu prima conditie s-a facut distinctie intre declararea inainte de implinirea termenului pentru declararea unui apel principal si declararea dupa implinirea acestuia.Asadar, daca hotararea de a declara apel a fost determinata de declararea apelului de partea potrivnica, apelul este incident.Daca hotararea a fost luata independent de declararea apelului de partea potrivnica, apelul este principal.Delimitarea nu prezinta nici o importanta practica, deoarece, in ambele cazuri cele doua apeluri pot fi tratate ca apeluri principale, independente sub aspect procedural ( desi dependente in ceea ce priveste solutionarea fondului cauzei ).

S-a afirmat ca declararea unui apel incident dupa implinirea termenului de apel in situatia in care partea putea sau trebuia sa introduca un apel principal, inauntrul termenului, ar putea angaja raspunderea partii pentru exercitarea abuziva a dreptului de a adera la apelul partii potrivnice. Solutia propusa reprezinta reflectarea unui principiu.Daca partea ar trebui sa declare apel in vreun caz sau ca ar avea aceasta obligatie, s-ar incalca principiul disponibilitatii.Pe de alta parte, chiar daca aceasta putea sa declare apel, ea este singura in masura sa aprecieze oportunitatea declararii.Daca s-ar accepta afirmatia de mai sus, se va ajunge la concluzia ca institutia aderarii la apel este inutila.Aderarea la apel are menirea de a permite partii nemultumite de hotarare, care a acceptat-o pentru motive de celeritate a punerii sale in aplicare, ca sa obtina macar o realizare integrala a pretentiilor.Practic, pentru cel caruia i s-au admis in parte pretentiile, exista un drept de optiune intre obtinerea de indata a mai putin si obtinerea mai tarziu a intregului solicitat.Numai declararea apelului principal determina partea sa-si schimbe optiunea, ceea ce nu-i poate fi imputat.

Cea de-a doua conditie determina inadmisibilitatea apelului declarat dupa implinirea termenului de apel, daca prin acesta se solicita anularea hotararii primei instante.Altfel spus, legiuitorul a dat judecatorului doar doua posibilitati : de a solutiona cauza pe fondul sau din perspectiva tuturor motivelor invocate de parti si de a anula hotararea ca urmare a apelului principal.

Potrivit opiniei unui mare jurist, apelul incident este o varietate de apel, astfel incat procedura judecarii acestuia este similara procedurii de judecare a apelului principal. Solutia apelului incident declarat dupa implinirea termenului de apel fiind, insa , intro legatura de dependenta fata de solutia in apelul principal.Astfel, retragerea apelului prinicpal, respingerea sa ca tardiv ori inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului va determina " ramanerea fara efecte " a apelului incident, adica respingerea acestuia pentru motive care nu sunt imputabile celui ce l-a declarat.Culpa procesuala apartinand partii potrivnice, ar urma ca aceasta sa fie obligata la plata cheltuielilor de judecata pentru ca s-a respins ori anulat apelul principal.O anumita distinctie se poate face intre apelul principal si apelul incident si sub aspectul posibilitatii de a depune cererea la instanta de control judiciar.Daca apelul principal trebuie depus la instanta a carei hotarare se ataca, apelul incident poate fi depus si la instanta de control judiciar.Pornind de la ideea ca apelul incident este o varietate de apel, el ar trebui depus la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii. Dar normele juridice trebuie interpretate mai ales prin prisma scopului urmarit de legiuitor, scop care nu se regaseste in acest caz.Dimpotriva, daca apelul incident este depus direct la instanta de control judiciar, dupa ce apelul principal si dosarul cauzei au fost inaintate acesteia, se realizeaza o simplificare a procedurilor prealabile judecatii propriu-zise.Daca depunerea sa, in aceasta ipoteza, la instanta a carei hotarare se ataca, este de natura sa creeze unele inconveniente, in lipsa unei dispozitii exprese a legii referitoare la o asemenea obligatie, ipoteza anularii apelului incident este exclusa.

Solutia optima ar fi reglementarea obligatiei ca cererea de aderare la apel sa se depuna, asa cum este rational, la instanta la care se afla dosarul in momentul depunerii sale, iar nerespectarea acestei obligatii sa fie sanctionata cu nulitatea.

In fine, daca o parte a declarat apel si apelul sau a fost solutionat, ea nu va mai putea adera la un apel declarat ulterior de partea potrivnica.

Dispozitiile articolului 293 indice1 din actualul Cod de procedura civila sunt menite sa completeze prevederile articolului 293 din acelasi Cod, astfel incat cadrul legal sa permita reluarea in apel a intregului proces, cu toate partile, in etape similare cu cele de la judecata in prima instanta.

In consecinta, putem caracteriza aderarea la apel prin urmatoarele aspecte :

a)     poate fi facuta numai de catre intimat;

b)     prin aderarea la apel, intimatul urmareste sa obtina reformarea hotararii pronuntate de instanta de fond;

c)     se face printro cerere proprie si, prin urmare, trebuie sa intruneasca toate conditiile de fond si de forma ale unui apel;

d)     se face direct la instanta de control judiciar;

e)     se poate face chiar si dupa implinirea termenului de apel, pana la prima zi de infatisare;

f)      este conditionata de existenta unui apel principal;

g)     se poate face si atunci cand partea a achiesat la hotararea pronuntata;

h)     prin aderarea la apel nu se infrang cele doua limite ale efectului devolutiv al apelului;

i)      prin aderarea la apel se inlatura beneficiul principiului non reformatio imperius pentru partea care a exercitat apelul principal;

j)      aderarea la apel nu se poate face doar prin intampinarea la apelul principal, ci trebuie sa existe o cerere proprie de aderare la apel;

k)     apelantul principal trebuie sa faca intampinare la aderarea la apel;

l)      " apelul exercitat pe calea aderarii este un apel incidental, nu accesoriu la cel principal.Cererea reconventionala facuta intrun proces nu e accesorie la cererea principala, ci incidentala.Daca instanta respinge cererea principala, cererea reconventionala ramane valabila.De aici tragem concluzia ca, pentru apelul incidental, aderarea la apel e conditionata de existenta apelului principal, nu de solutia ce se da in apelul principal ", afirma Deleanu.

Noul Cod de procedura civila stabileste ca atat apelul incident cat si apelul provocat se depun de catre intimat odata cu intampinarea la apelul principal ( articolul 461, alineat 1 din noul Cod de procedura civila ).In noul Cod de procedura civila se propune instituirea unei distinctii clare intre apelul principal, apelul incident si apelul provocat - inlaturandu-se notiunea inadecvata de 'aderare la apel' -, stabilindu-se, inca de la primul termen, cadrul procesual in care va avea loc judecata in apel.