Legea ca izvor de drept civil

Legea ca izvor de drept civil

Dupa criteriul ierahiei organului de stat distingem:

A. Legile (in sens restrans) adica normative adoptate de organul legiuitor al statului (Parlamentul). La randul lor legile pot fi clasificate in trei categorii: legi constituționale, legi organice, legi ordinare.

a. In categoria legilor constituționale intra in primul rand insași Constituția tarii, legea fundamentala care consacra principiile care stau la baza organizarii de stat.

Exemplu: drepturile și indatoriile fundamentale ale cetațenilor ca și obligațiile lor, etc.

Constituția cuprinde și unele norme generale referitoare la instituțiile cele mai importante ale dreptului civil: dreptul la proprietate, dreptul la moștenire, persoanele fizice, juridice, etc.

b. Legile organice (reglementate de art. 72 din Constituție) dezvolta și detaliaza principiile cuprinse in Constituție.

Din punct de vedere al dreptului civil trebuie reținut ca, potrivit Constituției, tot prin lege organice se reglementeaza și "regimul juridic general al proprietații și al moștenirii"(art. 72 lit. K din Constituție) dezvolta și detaleaza principiile cuprinse in Constituție. Alte legi organice sunt cele care reglementeza organizrea generala a invațamantului, regimul general al cultelor, regimul general privind raporturile de munca, etc.

c. In sfarșit, in categoria legilor ordinae se incadreaza toate celelalte legi adoptate de Parlamentul țarii și promulgate prin decrete de catre președintele Romaniei.

Un loc important prin legile ordinare il ocupa codurile de exemplu: Codul civil, codul comercial, codul de procedura civila, etc. care grupeaza și sistematizeaza intr-un singur corp toate sau cate mai multe dintre reglementarile aplicabile unui anumit domeniu de activitate.

B. Decrete și Decretele Legi

Exemplu: Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice și juridice; Decretul nr. 32/1954; Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extintiva; etc.

C. Hotararile și ordonațele sunt acele acte normative adoptate de catre guvern. In cazul excepționale, Guvernul nu poate adopta ordonanțe de urgența; Exemplu: Ordonanțe de urgența nr. 25/1997 cu privire la adopție.

D. Alte acte normative subordonate legii care pot constitui izvoarele formale ale dreptului civil care sunt pe de o parte, actele emise de diferite organe centrale ale administrației publice (ordine, reglementare, etc) precum și acte emise de autoritațile administrației publice locale.(ordine ale prefecților, dispozițiile, etc.)

E. Exista apoi acte normative care deși sunt legi au denumiri specifice prcum: statul, regulament, contract-tip, contact-codru, norme, standard.[1]

1. Specificul izvoarelor dreptului civil

Specificul izvoarelor dreptului civil se exprima prin caracteristicile esențiale ale normelor juridice ce reglementeaza relații sociale civile. Norma de drept civil este exprimata ca voința de stat de catre legiuitor competent, intr-o forma prestabilita.

Specificul izvoarelor dreptului civil consta in urmatoarele:

1. norma de drept civil apare intr-un numar infinit de acte normative, sfera relaților sociale reglementate de aceste norme fiind deosebit de cuprinzatoare.
2. numarul infinit de acte normative civile este determinat de numarul deosebit de mare al relațiilor sociale pe care le reglementeaza, care nu pot fi inventariate.
3. Izvoarele dreptului civil reglementeaza relații sociale ale caror participanți iși pot realiza interesele printr-o activitate automata, independenta, in cadrul unor raporturi juridice așezate pe plan orizontal.[2]