NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

NULITATEA Actului juridic civil

Definitia nu este data de legislatie fiind formulata de doctrina; potrivit acesteia, nulitatea este acea sanctiune de drept civil care lipseste a.j.c. de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila.

Functiile nulitatii:

preventiva - prin efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil, tentate sa incheie a.j.c. cu nerespectarea conditiilor sale de valabilitate;

sanctionatorie - inlaturarea efectelor contrare legii;

de mijloc de garantie a principiului legalitatii, in domeniul actelor juridice civile; prin realizarea celor doua functii de mai sus, se asigura respectarea normelor de drept civil care reglementeaza conditiile de valabilitate a actului juridic civil.

Conceptii despre nulitate

Intr-un trecut mai indepartat, conceptia asupra nulitatii era sintetizata in regula:

- quod nullum est, nullum product effectum = adica un act lovit de nulitate nu putea produce nici un efect. In aceasta conceptie, nulitatea era, in principiu, totala si iremediabila.

Mai tarziu s-a formulat teza proportionalizarii efectelor nulitatii in raport cu finalitatea legii, astfel ca trebuie inlaturate numai acele efecte care contravin legii, celelalte efecte ale actului mentinandu-se. In aceasta conceptie, prin urmare, nulitatea este, in principiu, partiala si remediabila.

Problema conceptiei despre nulitatea actului juridic civil este de actualitate si dupa Revolutia Romana din 1989; mai precis, problema s-a pus in termenii urmatori: pot fi socotite valabile actelor incheiate inainte de dec. 1989, care potrivit legilor nr.58/1974 si nr.59/1974 - abrogate in dec.1989 - erau lovite de nulitate absoluta?

In doctrina problema a primit deja doua rezolvari, diametral opuse:

- actele au devenit valabile, nulitatea fiind remediata prin dispozitia normelor prohibitive;

- nu poate fi acoperita nulitatea, intrucat se opune principiului neretroactivitatii legii.

Opinia profesorului Gh. Beleiu

In rezolvarea problemei in discutie, trebuie distinse doua aspecte:

T cel al legii in raport cu care se apreciaza existenta cauzei de nulitate; acest aspect este rezolvat de regula tempus regit actum ; cauza de nulitate este aratata de legea in vigoare in momentul incheierii actului;

T cel al anularii actului, adica al producerii efectelor nulitatii; acest aspect trebuie rezolvat tot potrvit regulii tempus regit actium, adica se aplica legea din momentul anularii efective, care, in ipoteza pe care o avem in vedere, este legea noua, in raport cu care actul apare ca valabil.

Delimitarea nulitatii: - fata de alte cauze de ineficacitate.

Nulitatea - Rezolutiune

Rezolutiunea = desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.

Nulitate - Reziliere

Rezilierea este incetarea unui contract sinalagmatic, cu executare succesiva, pentru neexecutarea culpabila a obligatiei uneia dintre parti.

Intre nulitate si reziliere exista, in esenta, aceleasi asemnanari si deosebiri ca si in cazul nulitate-rezolutiune cu mentiunea ca efectele, de data asta, nu sunt retroactive, ci numai pentru viitor (Reziliere = ex nunc;  Nulitatea = ex tunc).

Nulitate - Caducitate

Caducitatea = ineficacitatea a.j.c. constand in lipsirea de orice efecte datorita intervenirii unor cauze ulterioare incheierii sale, independent de vointa autorului actului. Se aplica in materia legatelor (moartea legatarului, pieirea bunului).

Atat nulitatea, cat si caducitatea - cauze de ineficacitate; se deosebesc prin:

- Caducitatea presupune un act valabil incheiat, nulitatea, un act nevalabil;

- Caducitatea produce efecte ex nunc, nulitatea, ex tunc;

- Caducitatea presupune cauze ulterioare incheierii actului, nulitatea, contemporane.

Nulitate - Revocare

Revocarea = inlaturarea efectelor a.j.c. datorita ingratitudinii gratificatului sau neexecutarii culpabile a sarcinii.

Deosebiri:

Nulitatea presupune un act nevalabil, revocarea - un act valabil;

Nulitatea - cauze contemporane incheierii actului, revocarea - cauze ulterioare;

Nulitatea - aplicabla tuturor a.j.c., revocarea - doar actelor cu titlu gratuit (liberalitati);

Nulitatea si revocarea se supun unor reguli diferite privind prescriptia.

Nulitate - Inopozabilitate

Inopozabilitatea = sanctiunea in cazul nerespectarii cerintelor de publicitate fata de terti sau lipsei ori depasirii puterii de a reprezenta.

Deosebiri

Nulitatea presupune un act nevalabil; inopozabilitatea presupune un act valabil incheiat;

Efectele nulitatii privesc atat partile cat si tertii; in caz de inopozabilitate efectele actului privesc numai partile;

Nulitatea presupune cauze contemporane incheiere actului, pe cand inopozabilitatea presupune neindeplinirea unor formalitati ulterioare incheierii lui;

Nulitatea relativa poate fi confirmata; inopozabilitatea poate fi ratificata.

Clasificarea nulitatilor

in functie de natura interesului ocrotit:   -interes general - absoluta;

-interes individual - relativa;

in functie de intinderea efectelor:  - partiala;

- totala;

dupa modul de consacrare legislativa:  - expresa - textuala;

- virtuala - implicita;

dupa felul conditiei de validitate nerespectata:  - de fond;

- de forma.

Cauzele de nulitate

Din definitia nulitatii actului juridic civil rezulta ca aceasta sanctiune are drept cauza generica nerespectarea dispozitiilor legale care reglementeaza conditiile sale de validitate (de fond, de forma sau speciale);

Intr-o exprimare generica, globala, se poate spune ca sunt cauze de nulitate a a.j.c.:

- incalcarea dispozitiilor legale referitoare la capacitate;

- lipsa ori nevalabilitatea consimtamantului;

- nevalabilitatea obiectului actului juridic;

- nevalabilitatea cauzei (scopului) actului juridic;

- nerespectarea formei ceruta ad validitatem;

- nesocotirea limitelor libertatii actelor juridice (normele imperative, ordinea publica si bunele moravuri);

- lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrattive;

- fraudarea legii.

Cauzele de nulitate absoluta

- incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor:

a)     nerespectarea unei incapacitati speciale, impusa, pentru ocrotirea unui interes obstesc, cum este cea stabilita de art.1309 c.civ. (interdictia pentru judecator de a fi cesionar de drepturi litigioase);

b)     lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta, potrivit art.34 dinDecretul nr.31/19954;

- lipsa totala a consimtamantului - eroarea obstacol (error in negotio,

error in corpore)

- nevalabilitatea obiectului a.j.c.

- lipseste cauza ori este ilicita sau imorala;

- nerespectarea formei ceruta ad validitatem;

- lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative;

- incalcarea ordinii publice;

- frauda legii.

Cauzele de nulitate relativa

- viciile de consimtamant: eroarea, dolul, violenta si leziunea;

- lipsa discernamantului in momentul incheierii a.j.c.

- nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanelor;

- nerespectarea dreptului de preemtiune (art.49 din- Legea 18/1991).

Regimul juridic al nulitatilor

Prin "regim juridic al nulitatii se inteleg regulile care sunt impuse nulitatilor.

In esenta,   regim juridic al nulitatii priveste trei aspecte:

1) - cine poate invoca nulitatea;

2) - cat timp poate fi invocata nulitatea;

3) -daca poate fi sau nu acoperita nulitatea, prin confirmare.

Cele trei aspecte primesc rezolvari diferite, dupa cum e vorba de nulitatea absoluta ori de cea relativa.

Regimul juridic al nulitatii absolute

a) - nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes (partile actului juridic, avanzii-cauza ai partilor, procurorul si chiar instanta din oficiu ("Terenul atribuit potrivit Legii 18/1991 nu poate fi vandut prin acte intre vii timp de 10 ani sub sanctunea nulitatii absolute a actului de instrainare.

Constatarea nulitatii vanzarii, poate fi ceruta in justitie de catre primarie, prefectura, procuror precum si de orice persoana interesata"-art.31 din Legea 18/1991).

b) - actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila = poate fi oricand intentata. Nulitatea absoluta poate fi invocata oricand pe cale de actiune sau exceptie.

c) - nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare - expresa;

- tacita.

Regimul juridic al nulitatii relative

a) - nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoana al carui interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic.

b) - actiunea in anulabilitate este prescriptibila, ea trebuie exercitata in interiorul termenului de prescriptie.

c) - nulitatea relativa poate fi confirmata expres sau tacit (confirmarea tacita reezulta fie din executarea actului anulabil, fie din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie extinctiva).

Comparatie de regim juridic intre nulitatea absoluta si nulitatea relativa

a)     - nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes si chiar din oficiu;

- nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al carui interes a fost nesocotit;

b)     - nulitatea absoluta = este imprescriptibila;

- nulitatea relativa = prescriptibila;

c)     - nulitatea absoluta = nu poate fi acoperita prin confirmare;

- nulitatea relativa = poate fi acoperita prin confirmare   - expresa;

- tacita.

Efectele nulitatii

Prin efectele nulitatii se inteleg consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii

Generic, efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul juridic civil lovit de nulitate si, prin aceasta, restabilirea legalitatii.

Efectele nulitatii difera functie de momentul in care intervine sanctiunea nulitatii.

IPOTEZE:

a) - daca actul nu a fost executat - partile se afla in situatia in care actul nu a fost incheiat.

b) - actul a fost executat total sau partial. Atunci actul e desfiintat retroactiv iar partile isi vor restitui prestatiile efectuate;

c) - actul a fost executat, iar dobanditorul de drepturi le-a transmis, la randul sau, unor terti sudobanditori, pana la intervenirea hotararii de anulare a actului; in aceasta ipoteza, efectele nulitatii presupun:

- desfiintarea actului executat;

- restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat;

- desfiintarea si a actului subsecvent.

Din cele aratate mai sus rezulta ca, in esenta, efectul nulitatii se exprima in adagiul: quod nullum est,nullum producit effectum.

Pentru a opera insa aceasta regula este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii:

- principiul retroactivitatii efectelor nulitatii;

- principiul restabilirii situatiei anterioare - restitutio in integrum;

- principiul anularii actului initial, dar si a celui subsecvent, "Resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis".

Principiul retroactivitatii

Nulitatea produce efecte atat pentru viitor - ex nunc, cat si pentru trecut - ex tunc.

Exceptii de la principiul retroactivitatii

- in contractele cu executare succesiva, efectele se produc numai pentru viitor - ex nunc;

- pastrarea fructelor culese anterior anularii contractului de vanzare - cumparare, daca dobanditorul a fost de buna credinta.

Principiul restitutio in integrum

- tot ce s-a executat in baza unui act anulat trebuie restituit, astfel incat partile sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat.

Restitutio in integrum, ca si retroactivitatea, priveste efectele nulitatii actului juridic inter partes (intre partile raportului juridic) iar nu fata de terti.

Din punct de vedere procesual, exista doua actiuni:

una in anularea actului - imprescriptibila ori prescriptibila, dupa caz;

una in restituirea prestatiilor - prescriptibila.

Exceptii

- o parte, sunt aceleasi ca si la efectul retroactivitatii.

In practica si doctrina exista si altele:

- actiunea in restituirea prestatiei in cazul cand reclamantul a urmarit un scop vadit imoral prin incheierea contractului, potrivit principiului ca nimeni nu-si poate invoca propria culpa.

- incapabilul este tinut sa restituie prestatiile numai in masura imbogatirii sale.

Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului

initial

Resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis priveste efectele nulitatii fata de terti (nemo dat quod non habet).

In practica, aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in doua situatii specifice:

a)     - in cazul "actelor autorizate", anularea autorizatiei administrative, care precede actul civil, conduce la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea autorizatie;

b)     - in cazul anularii actului principal, va fi lovit de nulitate si actul accesoriu.

Exceptii

Desi este anulat actul initial, se pastreaza cel subsecvent:

- cazul subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros a unui imobil;

- cazul aplicarii art.20 alin.2 din Decretul 31/1954; daca cel declarat mort se reintoarce si cere inapoierea bunurilor sale, dobanditorul de buna credinta care a cumparat nu este obligat a restitui bunul cumparat.

Principii care inlatura regula quod nullum est, nullum producit effectum

Principiul conversiunii actului juridic

- inlocuirea unui act juridic nul, cu unul valabil.

Conditii

- sa existe un element de diferenta intre actul nul si cel valabil;

- unul din acte sa fie anulat efectiv si total;

- actul valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate ( care trebuie sa se regaseasca in actul anulat);

- din manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii.

Aplicatii:

- cazul manifestarii de vointa, care, nula ca si vanzare-cumparare valoreaza ca antecontract de vanzare / cumparare;

- cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa succesorala; desi actul de instrainare este nul, manifestarea de vointa exprimata in el valoreaza ca acceptare tacita a succesiunii.

2) Principiul error comunis facit jus - principiul validitatii aparentei in drept.

O aplicatie a acestui principiu o gasim consacrata de art.7 din Decretul nr.278/1960 privitor la actele de stare civila: "Inregistrarile facute de o persoana necompetenta care a exercitat in mod public atributia de delegat de stare civila sunt valabile sunt valabile chiar daca acea persoana nu avea, in realitate, acea calitate.

Principiul raspunderii civile delictuale

Principiul il priveste pe incapabilul minor: intre principiul ocrotirii minorului-consacrat de art.1159 c.civ.: "Minorul ce face o simpla declaratie ca este major are actiunea in resciziune"-si principiul raspunderii civile delictuale "nemini laeder", are castig de cauza al doilea principiu, care echivaleaza, practic, cu mentinerea actului anulabil, ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractantului prin fapta ilicita a minorolui. In acest sens, art.1162 c.civ. dispune: "Minorul n-are actiunea in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din delictele sau cvasidelictele sale".