Rolul succesiunii informatiilor

Rolul succesiunii informatiilor

Actul perceptiv, asa cum am mai accentuat si in alta parte, nu consta numai in perceptia pasiva a informatiilor, ci totodata este si un proces activ de sistematizare. Asupra acestui fapt au atras atentia in ultimii ani ai secolului precedent psihologii germani G.E. Müller si Martin, demostrand ca succesiunea in care apar simularile influenteaza asupra impresiei finale. Astfel, obiectele, obiectele de diferite marimi care se percep numai tactil, subiectul avand ochii acoperiti se apreciaza nu in functie de marimea lor reala ci depinde de ordinea in care apar. Prin analogie, credem ca nu gresim cand afirmam ca ordinea in care se afla probele intr-un dosar sau ordinea in care sesizam diferitele urme la cercetarea locului faptei influenteaza aprecierea noastra.

Analizand activitatea anchetatorului ca si aici se manifesta din plin legitatile "asteptarii" acesta legitate reflecta stereotipiile noastre, sabloanele de gandire elaborate, care, foarte comode fiind ne deruteaza extrem de usor. Asa, de pilda, ne asteptam ca un infractor sa se apere prin toate mijloacele posibile, dar in primul rand prin indepartarea cat mai rapida de la locul unde s-a comis infractiunea, omiterea anumitor informatii in relatarea sa libera. Constatand in cadrul cercetarii ca un individ a fost vazut fugind din acel loc, suntem inclinati sa-l consideram vinovat, desi locul infractiunii poate insemna atat vinivatia cat si frica de a fi invinovatit pe nedrept, precautia de a nu fi chemat ca martor, etc.

Spicuind, din momentul primului contact cu cazul, diferite elemente, am avut intentia sa subliniem ca in toate actiunile noastre, chiar si cele mai simple, se strecoara aspecte subiective si ca peste tot informatiile actuale se amalgameaza cu aprecieri si opinii care sunt rodul prelucrarii anterioare a informatiilor stocate. Trebuie deci sa ne fie clar ca in momentul in care consideram ca probele materiale sunt intotdeauna "graitoare", de la sine si ca ele ar avea o valoare univoca si universala, ne inselam amarnic. Proba materiala este rezultatul activitatii unui om, ea trebuie vazuta, amplasata in contextul intregului caz si, mai ales, ea trebuie bine interpretata, caci altfel nu are cum sa prinda sens.

Chiar daca in studiul probelor materiale intra masiv si elemente subiective, totusi aparatul critic pe care il ofera procesele gandirii logice constituie un corectiv esential in corectarea erorilor. Dezvoltandu-si gandirea logica, respectand riguros legile formale ale gandirii, aplicand cu strasnicie analiza critica la tot pasul, anchetatorul reuseste mai devreme sau mai tarziu sa stabilasca faptele si sa-si formeze o imagine reala asupra cazului cercetat.