PARTICULARITATI SI FORME ALE INFRACTIUNII DE EVAZIUNE FISCALA IN ROMANIA

PARTICULARITATI SI FORME ALE INFRACTIUNII DE EVAZIUNE FISCALA IN ROMANIA

In perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugata, in Romania s-au conturat multiple forme ale evaziunii fiscale si in acest domeniu, cele mai des intalnite fiind urmatoarele: vanzari nedeclarate, omiterea inregistrarii, intelegeri intre vanzatori si cumparatori de a schimba bunuri sau servicii fara plata, deducerile false, erorile de inregistrare, aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor, cereri de rambursare nejustificate. O situatie mai des intalnita este aceea a solicitarii deducerii taxei pe valoarea adaugata, pentru acelasi bun exportat, de catre doi agenti economici, pe considerentul ca documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societati comerciale.

Identificarea cazurilor de evaziune fiscala a condus si la aplicarea unor sanctiuni, sub forma majorarilor de intarziere, a amenzilor contraventionale si a confiscarilor.

Asa cum am aratat in Capitolul II. Sectiunea II.2 a lucrarii, urmare a adancirii cooperarii economice internationale si a dezvoltarii relatiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu un nivel de fiscalitate diferit, evaziunea fiscala a devenit un fenomen international.

In plus, vizand cooperarea din cadrul Uniuneii Europene, trebuie precizat faptul ca, vorbind de evaziune fiscala, se poate vorbi si de o forma a evaziunii fiscale, sub forma fraudei, a folosirii documentelor false in vederea obtinerii pe nedrept de fonduri de la Bugetul general al Uniunii Europene , aspect ce a aparut in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Prin urmare, consider ca aceasta o propulsare a economiei Romaniei a atras si o crestere a infractionalitatii, noi forme, noi metode, acelasi scop: obtinerea de venituri ilicite.

Evolutia evaziunii fiscale in Romania, a fost una ascendenta, reflectata atat prin sumele din ce in ce mai mari, in termeni reali, sustrase bugetului public, cat si prin metodele si tehnicile de sustragere. Practic acestea au evoluat continuu, din 1989, de la simpla evaziune fiscala traditionala, realizata prin nedeclararea unor venituri, la metode din ce in ce mai elaborate si mai complexe, mijlocele si parghiile de ordin legislativ si administrativ dovedindu-se ineficiente in lupta impotriva acestui flagel.

Spre exemplu, daca, fata de PIB, evaziunea fiscala reprezenta in anul 1997 circa 10%, mentinandu-se la acelasi nivel si in anul urmator, 10 ani mai tarziu evaziunea fiscala ajunge la 18% din P.I.B. Astfel, la finele anului 2008, cu o valoare de 18% din P.I.B., Romania ocupa locul doi in topul evaziunii fiscale din Uniunea Europeana, potrivit unui raport realizat de Associazione Contribuenti Italiani si Klrs Network of Business Ethics[2]. Conform aceluiasi raport, pe locul unu se situa Italia, valoarea evaziunii fiscale fiind estimata la 23% din PIB, iar "podiumul" este inchis de vecinii nostri din sud, bulgarii, unde evaziunea fiscala ajungea la aproape 18% din PIB.

La polul opus, tarile cu cei mai "constiinciosi' contribuabili sunt Marea Britanie (6% din GDP), Belgia (5%) si Suedia (3%).

Ascensiunea se mentine in continuare, conform ministrului finantelor, Gheorghe Pogea, in luna ianuarie 2009 nivelul evaziunii fiscale crescand la 20 la suta din P.I.B., acesta afirmand si ca veniturile publice pe luna ianuarie au fost mai mici cu 8,6 % decat in aceeasi perioada a anului trecut.

In continuare prezint cateva exemple mai semnificative de manifestare a evaziunii fiscale in Romania[3].

Conform prevederilor unor acte normative fundatiile, organizatiile si asociatiile non-profit, cu caracter umanitar, social, cultural, sportiv, etc. sunt scutite de plata taxelor vamale pentru unele bunuri provenite din ajutoare si donatii. Printre aceste bunuri se numara si autovehiculele, cu ocazia unor controale constatandu-se ca intr-o proportie foarte mare au fost incalcate prevederile legale in vigoare, adica: bunurile primite sub forma de ajutoare si donatii au fost utilizate in alte scopuri decat cele prevazute in obiectul de activitate; bunurile respective nu au fost inregistrate in patrimoniu ori au fost utilizate in interes personal sau pentru obtinerea de profit. Deci, in loc ca pentru autoturismele importate sa se fi platit taxe vamale, care echivalau cu 128 mld lei, s-a ajuns ca in cazul majoritatii fundatiilor constituite din persoane fizice, cati membri sunt, atatea masini primite ca donatii sa existe. Deci, in acest caz, legislatia imperfecta creeaza conditii pentru ca evaziunea fiscala sa se practice " perfect legal".

Unii agenti economici practica preturi de livrare inferioare costurilor produselor finite si, implicit, calculeaza accize in raport cu preturile respective si nu de costurile efective ale produselor, asa cum este legal. In acest caz evaziunea fiscala se realizeaza prin: utilizarea ca baza de calcul a accizelor datorate statului pentru bauturile alcoolice, a preturilor de livrare negociabile cu cumparatorul, preturi care se situau sub nivelul costurilor cu care au fost realizate produsele; stabilirea pretului materiei prime din care s-a obtinut alcoolul la fabricarea bauturilor alcoolice, sub pretul pietei.

Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agentilor economici de la plata obligatiilor catre bugetul de stat se produc prin neinregistrarea in contabilitate a veniturilor realizate.

O alta modalitate de evaziune la care apeleaza de cele mai multe ori cetatenii straini, rezidenti in Romania, este aceea a folosirii facturii externe falsificate, in care se inscriu preturi mai mici decat cele reale.

Nu lipsesc din Romania nici firmele fantoma al caror singur scop il reprezinta inselaciunea si evaziunea fiscala. De obicei, aceste firme sunt intemeiate in numele unor cetateni care nu au fost niciodata in Romania sau care au plecat din tara la scurt timp dupa infiintarea lor. In numele unor astfel de firme se emit si se utilizeaza ordine de plata fictive prin care se sustrag sume importante cuvenite bugetului de stat sau sunt inselate o serie de firme din alte localitati. Prin apelarea la astfel de cai de realizare a evaziunii fiscale se sustrag de la bugetul de stat zeci de miliarde de lei.

Evaziunea fiscala se intalneste si in cazul taxelor de timbru pentru activitatea notariala. Astfel de exemplu, in cazul autentificarii actelor de instrainare a imobilelor, nu de putine ori partile se inteleg ca pretul vanzarii inscris in actul de vanzare - cumparare autentificat sa fie inferior celui practicat in realitate, pentru ca taxa da timbru sa se calculeze la un pret mai mic.

In perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugata in Romania s-au conturat multiple forme ale evaziunii fiscale si in acest domeniu, cele mai des intalnite fiind urmatoarele:

vanzari nedeclarate, care apar cu frecventa cea mai mare si sunt de multe ori greu de descoperit. Practic, vanzarile de bunuri sau prestarile de serviciu se fac fara intocmirea documentelor corespunzatoare si , evident, fara inregistrari in contabilitate;

omiterea inregistrarii, cand agentul economic neinregistrat beneficiaza de un avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalti comercianti concurenti, care vor solicita clientilor taxa pe valoarea adaugata;

intelegeri intre vanzatori si cumparatori de a schimba bunuri sau servicii fara plata, gen barter, cu plata redusa, fara factura sau eventual cu o factura de valoare redusa;

deducerile false , care se intalnesc frecvent si se realizeaza prin intocmirea de facturi false, prin utilizarea repetata a acelorasi facturi pentru deducere sau prin folosirea de facturi care se refera la cumparari inexistente;

erorile de inregistrare, care pot aparea la prima vedere ca inocente, au totusi, o influenta destul de mare asupra taxei datorate, mai ales daca sunt frecvente sau daca valoarea lor este mare;

aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor, care poate conduce la diminuarea serioasa a sumelor cuvenite bugetului de stat, mai ales daca este asociata cu facturi false, fiindca altfel platitorul de T.V.A. nu are cum sa profite de aceasta practica;

cereri de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei aferente unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea da drept de deducere, fara insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost efectuate. O situatie mai des intalnita este aceea a solicitarii deducerii taxei pe valoarea adaugata, pentru acelasi bun exportat, de catre doi agenti economici, pe considerentul ca documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societati comerciale.

Identificare cazurilor de evaziune fiscala a condus si la aplicarea unor sanctiuni, sub forma majorarilor de intarziere, a amenzilor contraventionale si a confiscarilor.