Termenul de apel

Termenul de apel

1.1 Durata si momentul de la care incepe sa curga

In timpul evului mediu, legislatia franceza a stabilit un termen de apel de patru ani, care, prin Ordonanta lui Colbert din 1667, s-a redus la trei ani si sase luni.Schimbarile revolutionare de la sfarsitul secolului al XVIII -lea din Franta au cuprins si procedura civila.Astfel ca, termenul de apel a fost radical redus la durata de trei luni ( in anul 1970 ), pentru ca in anul 1862 sa fie redus la doua luni.Codul de procedura civila roman din 1865 a preluat termenul de trei luni care a fost redus in scurt timp la doua luni, iar din anul 1925 s-a stabilit termenul general de apel de cincisprezece zile, prevazut si in prezent de articolul 284 alineat 1 din Codul de procedura civila.

Legislatia romana antebelica si interbelica au facut distinctie - si din punct de vedere al termenului de apel - intre hotararile pronuntate in prima instanta de tribunale ( numite sentinte ) si hotararile pronuntate in prima instanta de judecatorii ( numite carti de judecata).Atunci cand termenul de apel pentru sentintele tribunalelor era de doua luni, termenul de apel pentru cartile de judecata ale judecatoriilor de pace era de o luna.Modificarile aduse procedurilor civile prin Legea de accelerare a judecatilor din 19 mai 1925 au constat si in reducerea termenelor de apel, mentinandu-se diferente : pentru sentintele pronuntate de tribunale termenul s-a redus la cincisprezece zile, iar pentru cartile de judecata ale judecatoriilor termenul s-a redus la zece zile.

Potrivit textului articolului 284 alineat 1 din Codul de procedura civila, ca regula generala, termenul de apel curge de la comunicarea hotararii. Totusi, necesitatea solutionarii cu maxima rapiditate a unor litigii sau a unor incidente procedurale a impus, cu titlu de exceptie, termene de apel mai scurte sau, cel putin, ca momentul de inceput al termenului general de apel sa fie acela al pronuntarii hotararii.Uneori, s-au stabilit chiar termene de apel mai scurte si care curg de la pronuntarea hotararii.

In prezent, legislatia procesuala civila romana cunoaste un singur termen de apel mai scurt decat cel general, anume termenul de zece zile pentru declararea apelului impotriva hotararii privind constituirea asociatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatii.

De asemenea, exista si termene de apel mai lungi decat cel de drept comun.Spre exemplu, termenul de apel pentru hotararile privind cererile de divort ( articolul 619 din Codul de procedura civila ) este de 30 de zile.Legislatia procesuala civila romana mai reglementeaza inca trei materii in care termenul de apel este de 30 de zile, fiecare dintre acestea avand ca moment de inceput comunicarea hotararii care se ataca.Potrivit textului articolului 284 alineat 4 din Codul de procedura civila : " pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii ".

In acest context, solutia pare oarecum ciudata, dar este logica, "deoarece daca procurorul a participat la proces a avut calitatea de parte si deci hotararea trebuie sa i se comunice.In celelalte cazuri, procurorul poate, in temeiul articolului 128 ( in prezent articolul 129 ) din Constitutie, exercita calea de atac, dar hotararea nu i se comunica si deci termenul curge de la pronuntare." Explicatia este corecta daca se accepta ideea ca procurorul este parte in procesul civil.In cazul in care nu se accepta aceasta idee, la judecata in prima instanta, totalitatea drepturilor procurorului sunt similare cu ale partilor.Intre acestea se regaseste si dreptul de a i se comunica hotararea pentru a lua cunostinta inclusiv de considerentele sale si pentru a putea decide in cunostinta de cauza daca trebuie sa-si exercite dreptul de a o ataca.Daca procurorul nu a participat la judecata in prima instanta inseamna ca nu a fost interesat - in conditiile prevazute de lege - de judecarea respectivei cauze.In asemenea conditii, legiuitorul a reglementat ca moment de inceput al curgerii termenului de apel momentul pronuntarii pentru a asigura partilor certitudinea ca hotararea nu va fi schimbata sau anulata la o data ulterioara incerta.

Cu toate acestea, prin noul Cod de procedura civila, legiuitorul introduce o perioada mai lunga decat cea prevazuta in actualul cod, si anume, o perioada de 30 de zile de la comunicarea hotararii ( articolul 455, alineat 1 din noul Cod de procedura civila ).Alineatul 5 al aceluiasi articol modifica notiunea de " apel " din articolul 284, alineat 5, din actualul Cod, cu notiunea " termenul de apel ", pentru ca la acesta se face referire in acest articol, si nu la apelul in sine.

Referitor la momentul de cand incepe sa curga termenul de apel impotriva incheierilor pronuntate in procedura gratioasa pentru persoanele interesate care nu au fost citate la dezlegarea cererii si carora nu li s-a comunicat incheierea, s-a precizat ca acesta ar fi momentul pronuntarii, "aceasta fiind singura posibilitate de a i se recunoaste un atare drept, de vreme ce incheierea nu se comunica celui care nu a participat la solutionarea cererii".

Exista si situatii cand neglijenta grefierului a dus la necomunicarea hotararii.Desi partea a fost prezenta la pronuntare, ea nu a declarat recurs decat dupa mai multi ani.S-a apreciat ca a avut aceasta conduita pentru a obtine despagubiri mai mari si ca in acest fel a savarsit un abuz de drept.

Chiar daca momentul de la care incepe sa curga termenul de apel este acela al comunicarii hotararii, nimic nu impiedica partile sa introduca cererea de apel anterior comunicarii hotararii care se ataca.Dreptul de apel se naste din momentul pronuntarii hotararii si exercitiul sau nu este suspendat pana la comunicarea hotararii.Fixarea unui alt moment este in beneficiul partii si ea poate renunta oricand la acest beneficiu.Daca renunta, insa, si depune cererea de apel inainte de comunicarea hotararii, potrivit articolului 284 alineat 3 din Codul de procedura civila, hotararea se va socoti comunicata la data depunerii apelului, iar partea nu va putea cere trimiterea dosarului la prima instanta de catre instanta de apel pentru a se proceda la comunicare.

Un alt caz de echivalenta cu comunicarea in vederea exercitarii apelului reglementat de articolul 284 din Codul de procedura civila, este acela al comunicarii hotararii deodata cu somatia de executare si in vederea punerii in executare. Se observa ca in cele doua cazuri comunicarile se fac de catre organe diferite, cu scopuri diferite si cu efecte vadit distincte.In lipsa textului articolului 284 din Codul de procedura civila, cel interesat ar putea invoca nulitatea comunicarii ca fiind facuta de un organ necompetent si, in consecinta, instanta ar trebui sa faca o comunicare a hotararii pentru a incepe sa curga termenul de apel.

Dispozitia legala prevazuta de articolul 102 alineat 2 din Codul de procedura civila, evidentiaza un echivalent pentru comunicarea hotararii, sub aspectul momentului de la care incepe sa curga termenul de apel, si anume : cererea formulata de parte ca hotararea sa fie comunicata partii adverse.Potrivit acestui articol " termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a cerut-o."Aceasta interpretare se intemeiaza pe prezumtia de cunoastere a continutului hotararii de vreme ce partea a solicitat comunicarea ei numai fata de adversar.Daca, insa, partea a solicitat sa i se comunice hotararea si ei sau numai ei este evident ca aceasta nu cunoaste continutul hotararii si termenul va curge de la data cand ii este comunicata.

O alta speta a ridicat problema termenului de apel in cazul in care acesta a fost declarat de un avocat ce nu a fost mandatat. In fapt, avocatul a formulat o cerere de chemare in judecata fara sa fie imputernicit in acest sens.Reclamantul nu a fost legal citat si nu a avut cunostinta de proces.El a declarat apel impotriva sentintei dupa ce a trecut termenul.Instanta de recurs a decis ca exercitarea apelului peste termen, determinata de un act avocatial abuziv, nu poate atrage respingerea apelului ca tardiv.Mai exista totusi si o alta solutie.Termenul de apel curge de la comunicarea hotararii.Indiferent daca avocatul a fost mandatat sau nu, cel ce a primit hotararea nu a fost impiedicat sa declare apel de actul avocatului.Iar daca nu i s-a comunicat hotararea, termenul de apel nu a fost depasit, reclamantul fiind in termen.

Intreruperea, suspendarea si repunerea in termen

Fiind termene procesuale stabilite pe zile, termenelor de apel li se vor aplica reguli corespunzatoare prevazute de articolul 101 din Codul de procedura civila.Astfel, ele se vor calcula pe zile libere, respectiv nu vor intra in socoteala nici ziua cand au inceput si nici ziua cand s-au sfarsit, iar cele care se sfarsesc intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat se vor prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.

Termenele procesuale sunt - in principiu - fixe si continui, ceea ce inseamna ca nu pot fi marite sau miscorate, respectiv ca nu pot fi intrerupte sau suspendate decat daca legea prevede expres aceasta. Cum termenele de apel sunt termene procesuale, ele vor avea aceleasi caracteristici, respectiv nu vor fi susceptibile - in principiu - de prelungire, intrerupere, suspendare sau repunere in termen.

Articolele 285 si 286 din Codul de procedura civila, reglementeaza doua cazuri de intrerupere a termenelor de apel : moartea partii care are interes sa faca apel si moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea.In aceste cazuri, la cererea celui interesat ( succesor, mandant sau chiar partea cu interese potrivnice ), instanta va face o noua comunicare, dupa caz, pe numele mostenirii sau pe numele partii.Termenul de apel prevazut de lege va curge de la aceasta noua comunicare.In noul Cod de procedura civila, aceste reglementari, prevazute de cele doua articole de mai sus, se regasesc contopite in acelasi articol. ( este vorba despre articolul 456 ).

Doctrina a considerat ca si dispozitiile articolului 103 din Codul de procedura civila reglementeaza un caz de intrerupere a termenului de apel, iar in anumite contexte aceleasi dispozitii au fost privite ca reglementand repunerea in termen. Impiedicarea la care face referire articolul 103 din Codul de procedura civila, prin reglementare, caracteristici si consecinte, nu se incadreaza pe deplin nici in cauzele de intrerupere, nici in cele de suspendare a termenelor.

Deoarece exista si termene speciale de apel de 10 zile sau de 30 de zile, sunt necesare anumite precizari referitoare la modul de solutionare a unor situatii ce se pot ivi in practica aplicarii dispozitiilor articolului 103 din Codul de procedura civila relativ la termenele de apel.

Daca impiedicarea a incetat inainte de a expira termenul de apel, partea nu va putea apela cu succes la dispozitiile articolului 103 din Codul de procedura civila.Aceasta deoarece textul are in vedere expirarea termenului fara ca partea sa poata declara apel, iar nu o scurtare a termenului prin scaderea din durata sa, a intervalului de timp cat partea a fost impiedicata sa-si exercite dreptul.

Intreruperea termenului de apel are si o reglementare specifica, distincta, in articolul 285 din Codul de procedura civila " Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel.In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotarariii"Ca atare, termenul de apel nu se intrerupe prin moartea partii ce nu are interes sa faca apel si nici in cazul in care termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii.Daca termenul curge de la pronuntarea hotararii, mostenitorii partii ar putea invoca decesul autorului lor ca motiv de repunere in termen. In situatia contrara ar trebui ca - pe cale indirecta - sa se instituie obligatia instantei de a comunica hotararea ( care nu se comunica ) pentru a incepe sa curga termenul de apel.Pe de alta parte, ea genereaza inconvenientul ca mostenitorii pot face apel practic oricand, fiind in sarcina partii adverse sa probeze ca au luat cunostinta de hotarare cu mai mult de 15 zile anterior declararii apelului.

Sanctiunea nerespectarii termenelor de apel

Potrivit doctrinarilor din legislatia romana, termenul de apel prezinta mai multe caracteristici, care duc la sanctiunea nerespectarii acestuia, respectiv decaderea.Astfel ca, termenul de apel este un termen absolut, de decadere, imperativ si de ordine publica.

Caracterul de ordine publica si necesitatea sanctionarii nerespectarii termenului de apel au fost prezentate intr-o exprimare plastica : tardivitatea apelului poate fi invocata " pentru ca nu e permis ca sa se lase indivizi care sa incurce justitia ".

Ca si restul termenelor prevazute de lege pentru exercitarea cailor de atac, care, prin scopul lor, depasesc interesul partilor, si termenul de apel este un termen imperativ.Interesul social solicita o riguroasa respectare a termenelor prevazute de lege, spre a nu se aduce atingere autoritatii lucrului judecat si stabilitatii hotararilor judecatoresti.

Cu toate aceste caracteristici mentionate, nerespectarea termenului de apel poate fi invocata de oricare dintre parti sau de instanta din oficiu in orice moment al procesului.Pe de alta parte, partile nu pot conveni asupra judecarii apelului declarat cu nerespectarea termenului prevazut de lege si nici nu pot renunta valabil expres la dreptul de a invoca decaderea.Desigur, ele au posibilitatea concreta de a nu invoca decaderea, dar aceasta nu face decat - cel mult - sa intarzie momentul in care instanta constata decaderea din dreptul de a apela hotararea.

Aceasta decadere poate fi invocata ca motiv de recurs atunci cand apelul a fost solutionat pe fond, fie se poate invoca pe calea exceptiei de tardivitate a apelului, in cursul judecatii in fata instantei de apel.

Trecerea termenului de apel fara ca partea sa atace hotararea determina ramanerea definitiva a acestei hotarari.Daca un apel a fost declarat tardiv, acest lucru nu inseamna ca hotararea a devenit definitiva la data respingerii apelului.Ea este definitiva la expirarea termenului de apel.