CELULA - Tipuri fundamentale de celule

Celula - generalitati

Toate organismele vii sunt alcatuite din celule. Celula este cea mai mica entitate vie (care poseda toate insusirile distinctive si definitorii ale viului).

Primele celule au fost observate de catre Robert Hooke in 1665. el a folosit un microscop rudimentar cu care a privit o sectiune grosiera prin stejarul de pluta (Quercus suber). A vazut camarute (compartimente) cu pereti rigizi si le-a denumit celule. In limba latina cella inseamna camera, chilie, camara, iar diminutivul este cellula. A considerat ca peretii erau vii, iar celulele erau goale.

Dupa aproape 200 de ani, in 1838, botanistul Mathias Schleiden studiaza mai indeaproape celulele vegetale, iar zoologul Theodor Schwann - pe cele animale. Ambii cercetatori formuleaza independent teoria celulara. Aceasta teorie va fi completata de catre medicul anatomo-patolog Rudolf Virchow in 1885.

Teoria celulara a lui Schleiden, Schwann si Virchow sustine:

1. Toate organismele vii sunt alcatuite din una sau mai multe celule nucleate; nu exista viata in afara celulei
2. Celula este unitatea elementara structurala si functionala a lumii vii
3. Celulele provin numai din alte celule vii, prin procesul de diviziune celulara; acest proces asigura inmultirea celulelor, iar multiplicarea numarului de celule are drept consecinte cresterea si dezvoltarea organismelor
4. Celula este un tot unitar - un ansamblu coerent de parti diferite aflate in interactiune
5. Celula este un sistem biologic deschis - un ansamblu de elemente diferite interconectate structural, spatial, functional si temporal, care schimba permanent cu mediul materie, energie si informatie

Definitie

Celula este unitatea elementara structurala, functionala si genetica (informationala) a tuturor organismelor vii. Ea are integralitate (elementele constitutive formeaza un tot unitar), metabolism propriu (schimb de substanta si energie cu mediul), capacitate de autoreglare (schimb de informatie cu mediul), de autoconservare si de autoreproducere.

Celulele pot exista si functiona singure (autonome, independente), indeplinind toate functiile specifice viului (nutritie, relatie, reproducere) ca in cazul organismelor unicelulare:protozoare, unele alge, unele ciuperci sau se pot asocia constituind grupari sau agregate cu niveluri crescande de interdependenta: cenobii, colonii si tesuturi. Tesuturile alcatuiesc organe, iar organele formeaza organismul pluricelular.

Forma celulelor

Este corelata cu functia indeplinita si cu pozitia in tesut, adica depinde de presiunea celulelor din jur. Initial este sferica apoi poate deveni cilindrica, prismatica, fusiforma, stelata, piramidala, fusiforma, reniforma, poliedrica, cubica sau ramane sferica (adipocit, ovul, condrocit etc.). Unele celule au forma variabila, schimbandu-si permanent conturul deoarece emit pseudopode.

Dimensiunea celulelor

In medie este cuprinsa intre 1 si 100 m m = 10^-6 m = 10^-3 mm); celulele pot avea si dimensiune de fractiuni de micron, dar si centimetri si metri. Cele mai multe celule nu se vad cu ochiul liber, dar exista si exceptii:celulele de portocala, de pepene verde, fibrele de in, celulele musculare striate, oul de pasare etc. Alte exemple: hematia - 7,5 m, ovulul - 150-200 m, fibra musculara striata scheletica - 1-30 cm.

Tipuri fundamentale de celule

In functie de particularitatile de stocare si de functionare ale materialului genetic (ADN), adica dupa prezenta sau absenta unui nucleu individualizat, se deosebesc doua tipuri fundamentale de celule: celule PROCARIOTE (PK) si celule EUCARIOTE (EK)