FACTORII BIOLOGICI IMPLICATI IN EDUCATIE

FACTORII BIOLOGICI IMPLICATI IN EDUCATIE

1. Aspecte generale

Printre elevii dezavantajati educational si mai predispusi la esec scolar se numara adesea aceia care prezinta:

rezistenta scazuta la efort;

bradipsihie generala (lentoare psihica);

lentoare fizica;

apatie;

disconfort psiho-fizic;

tulburari gastrice, dureri de cap, perturbari metabolice, tulburari ale ritmului cardiac, respirator etc.;

oboseala generala soldata cu astenie, nevroza etc.

Aceste stari se pot reflecta in:

scaderea interesului pentru invatare;

rezultate oscilante la invatatura;

tulburari comportamentale;

tulburari instrumentale (verbale, auditive, vizuale etc.);

absenteism etc.

-apatie

-etc.

Cauzele pot fi:

interne:

legate de propriul bioritm;

constitutionale (ex. energia scazuta, lentoarea fizica si psihica ce caracterizeaza melancolicul sau irascibilitatea si nerabdarea colericului etc).

organice - diverse tulburari organice (paraziti, tulburari respiratorii, senzoriale, digestive, cardiace, renale etc.)

boli ale copilariei, sau de sezon nedepistate medical la timp (toxiinfectii, gripa, rujeola etc.)

complexe de inferioritate generate de lipsa unor aptitudini solicitate scolar (ex. lipsa aptitudinilor pentru sport, muzica, matematica etc), o imagine de sine nesatisfacatoare etc.

externe

probleme in familie generate de probleme ale relatiei dintre parinti si de atitudinea acestora fata de performantele copilului;

probleme de relationare in grup

probleme de relationare cu invatatorul /profesorul: atitudini pedagogice inadecvate;

probleme generate de temperatura ambientului educational;

probleme legate de confort (conditii ergonomice ), alimentatie, igiena;

probleme legate de calitatea climatului si activitatea educationala in scoala.

Studiul pe care Edith Ockel il rezuma in cartea sa, "Cat poate fi solicitat copilul in procesul pedagogic", dovedeste cu argumente experimentale modul cum influenteaza activitatea scolara sanatatea elevilor. Experimentul atrage atentia asupra necesitatii de a accentua grija pentru climatul si igiena procesului pedagogic.

2. Efectele activitatii scolare asupra functiilor interne ale organismului

Printre cele mai importante aspecte fiziologice urmarite experimental de Edith Ockel se numara:

2.1. Tensiunea arteriala si ritmul cardiac masurate in diverse momente ale activitatii scolare, pentru a verifica efectele suprasolicitarii scolare raportate la diverse momente din zi, saptamana, an.

Se constata experimental:

cresterea tensiunii arteriale la elevii solicitati sa studieze o lectie dificila dupa amiaza;

cea mai buna capacitate de lucru fiind intre orele 9 - 11; randamentul de dupa amiaza este conditionat de solicitarea mai redusa inainte de pranz;

efectul temperaturii /climei asupra functiei cardiace:

-minim al frecventei cordului in iunie - august;

-maxim frecventa in noiembrie - ianuarie, in functie de temperatura.

2.2. Capacitate de adaptare a organismului la solicitarile mediului educational scolar: o adaptare adecvata presupune economia adaptarii sistemelor functionale la cerinta experimentala:

elevii cu randament bun dovedesc o acomodare psiho-fizica mai buna la solicitarile invatamantului decat elevii cu randament slab;

atitudinea pozitiva fata de sarcina este esentiala ca prim pas spre reusita: acei profesori care au abilitatea de a-i apropia emotional de sarcina scolara pe elevi obtin rezultate bune cu un numar mult mai mare de elevi, chiar netalentati la disciplina respectiva.

2.3. Cresterea in greutate a elevilor:

- mai intensa la inceputul anului calendaristic;

- mai redusa la sfarsitul anului, cand solicitarea, stresul si oboseala devin mai intense.

2.4. Raportul intre solicitarea fizica si cea intelectuala

"Pentru o dezvoltare armonioasa a tuturor sistemelor functionale ale organismului trebuie tinut un just raport dinamic intre antrenamentul fizic si cel intelectual in procesul instructiv - educativ (). Activitatile fizice submaximale ajuta la refacerea puterii de munca dupa solicitari intelectuale si invers"( Edith Ockel, "Cat poate fi solicitat copilul in procesul pedagogic", pg 37)

Munca fizica, productiva, sportiva etc.are asupra dezvoltarii copilului o influenta pozitiva, sporind capacitatea functionala a diferitelor sisteme de organe si capacitatea de rezistenta a organismului, cu conditia sa fie integrata rational in programul zilei si sa nu constituie o suprasolicitare pentu copil.

3. Conceptul de "oboseala psihica"

"Capacitatea de efort" intelectual depinde de impulsul volitional si de motivatie, care poate creste sau reduce nivelul activitatii controlate de diencefal si exprimate fiziologic prin modificari vegetative.

Consumul de oxigen al creierului - foarte mare in raport cu celelalte organe, ceea ce face ca reactiile fiziologice determinate de durata si intensitatea solicitarii fizice sau psihice.

In cazul muncii fizice cercetarile au dovedit ca "daca echilibrul biologic este deranjat din cauza oboselii, frecventa cardiaca creste paralel cu sporirea consumului de oxigen si revine incet la valoarea ei dupa intreruperea ei". (idem, p.68) . Acest aspect permite o analiza cantitativa a oboselii fizice.

In cazul muncii intelectuale exista dificultati de masurare directa a efectelor oboselii psihice. De aceea, cercetatorii au incercat o clasificare a simptomelor generate de oboseala psiho-intelectuala. Astfel, Schmidtke (1965) clasifica simptomele oboselii psihice in functie de ordinea aparitiei lor in tulburari de:

• receptionare a stimulilor
• perceptie
• coordonare
• atentie si concentrare
• gandire
• functiilor personale de impuls si control
• relationare sociala.

Gradul de manifestare al acestor tulburari este conditionat de caracteristicile, intensitatea si durata suprasolicitarii.

Ele pot fi insotite si de alte tulburari care pot sa apara in etape:

- Etapa I cea a "oboselii partiale" in care se remarca:

o       incetinirea proceselor psihice;

o       greseli in munca;

o       lipsuri in procesele de coordonare - integrare;

o       (compensare prin efort de vointa);

Etapa a II a "modificari comportamentale" marcate de:

neliniste,

nervozitate,

tremuraturi,

transpiratii,

palpitatii etc.

Schmidtke pune diminuarea randamentului generat de oboseala pe seama unei tulburari a functiei subcorticale si nu pe seama unei perturbari a functiei corticale,.

Pratusievici considera ca oboseala centrala cauzata de solicitari psihice de lunga durata reduce nivelul de activare a formatiei reticulare. Ca atare, crede cercetatorul, "dereglarile functionale ale sistemului vegetativ obiectivate calitativ in oboseala provocata de activitati psihice trebuie atribuite unor inhibitii ale trunchiului cerebral si ale creierului intermediar". (id.)

Concluzia evidenta este ca scoarta cerebrala are nevoie de odihna, (de somn) pentru reglarea excitabilitatii formatiei reticular. Deci obiceiul unor parinti de a trimite copiii foarte tarziu la culcare sau de a-i trezi la orele 4-5 dimineata (adesea cu scopul de a face temele!) este total gresit.

4. Factori ce influenteaza gradul de oboseala si rezistenta la oboseala:

4.1.Solicitarea intensa:

- complexitatea activitatii

- durata neintrerupta a activitatilor foarte solicitante ( necesitatea pauzelor dupa maxim 40 de minute de activitate)

ex. insusirea:

- limbilor straine

- poeziilor

- formulelor

- prelucrarea unui material stiintific;

4.2. Gradul de dezvoltare psiho-fizica a copilului.

4.3. Fondul aperceptiv (cunostintele anterioar acumulate la disciplina/domeniul de studiu).

4.4. Dispozitia de lucru (placerea de a lucra, motivarea, dar si dispozitia sufleteasca din acel moment).

4.5. Consumul de O2 in cursul activitatii scolare (intelectuale) si oboseala psihica:

oboseala nu trebuie atribuita unui consum sporit de O2 in creier, ci "UNEI CRESTERI A ACTIVITATII MUSCULARE si UNOR FACTORI EMOTIONALI" si VOLITIVI . Oricum, consumul de O2 prezinta un nivel mai crescut la persoanele care manifesta o puternica vointa pentru rezolvarea temelor. (id., p.85)

faza de orientare (adaptare) la sarcina are o durata de aproximativ cinci minute la toti elevii, indiferent de randament si este caracterizata prin mari fluctuatii fiziologice;

elevii cu succes scolar prezinta un inalt nivel functional in activitate;

modificarea functiilor interne este mai intensa la elevii cu randament scazut decat la ceilalti.

Edith Őckel sintetizeaza aceste reactii fiziologice in conceptul de "EFORT FIZIOLOGIC":

Elevii slabi "prezinta in medie un nivel mai scazut de activitate la inceputul solicitarii psihice in comparatie cu elevii buni si efortul lor functional in primele 25 minute de activitate psihica este asa de mare incat duce la oboseala si la o inhibitie de protectie centrala" (id. pg.93).

In concluzie, aparitia oboselii este dependenta de:

- intensitatea, continutul, tonalitatea afectiva a lectiei;

- gradul de solicitare a elevului pe parcursul zilei;

- regimul de odihna;

- bioritul personal;

-monotonia activitatii care poate duce la suprasaturatie, plictiseala, neatentie indisciplina etc.;

- calitatea actului didactic;

- rezistenta la efort a elevului, care este nativ determinata;

-implicarea unilaterala a functiilor psihice in activitatea scolara datorita proastei pregatiri psihopedagogice si comoditatii profesorilor.

Pentru evitarea oboselii si suprasolicitarii scolare este, deci, necesara implicarea a cat mai multe functii si unor analizatori diversi in demersul de predare-invatare scolara;

- activitate stereotipa, conformista, de memorare neselectiva care determina sigur un inalt grad de oboseala si, deopotriva, deformarea personalitatii elevilor etc.

5. "Stenie" si "astenie" la elevi

In cartea sa, "Factorii psihologici ai reusitei scolare", T. Kulcsár vorbeste de raportul "stenie - astenie" la elevi si pune problema puterii de munca, vivacitatii ritmului si eficientei activitatii scolare.

Inadaptarea elevului lent fiind frecvent de "origine psiho-somatica" - nu putem vorbi de "rea - vointa" din partea elevului:

"Orice incercare bruscanta, venita din partea scolii sau a familiei, de a-l face pe elev mai rapid, poate duce - arata M. Prudhommeau - la confuzii, la esec, care agraveaza situatia tensionala a elevului".

5.1.Elevul cu asteniepsihica prezinta:

- oboseala de integrare a informatiilor si de coordonare a verigilor activitatii care face ca elevul sa fie lipsit de vigoare si de eficienta intelectuala.

-caracteristici:

- inertie

- apatie

- lentoare

- pasivitate

- imaturitate afectiva

- relatii conflictuale

- tulburari de ritm

- lipsa de initiativa etc.

5.2. Elevul activ (stenic) se caracterizeaza prin:

- mare capacitate de a invinge dificultatile exterioare

- perseverent

- elan (entuziasm)

- rapid

- energic

- vesel

- vioi

- intreprinzator

- optimist

- rezistenta la efort fizic si mintal

- uneori exces de ambitie - tendinta de discriminare, de inlaturare a rivalilor (p.63)

In concluzie, observa T. Kulcsár, "inteligenta scolara depinde, alaturi de perseverenta, si de rapiditatea functionarii mintale".

6. Stabilitatea - instabilitatea emotionala

In cartea sa "Elev bun - elev slab", M. Gilly pune capacitatea mai redusa de adaptare la mediu a copilului instabil emotional pe seama a trei categorii de factori:

• fragilitatea somato - fiziologica generata pre-, peri-   si postnatal

-dificultati de alimentare (pofta redusa de mancare);

-odihna nocturna insuficienta;

-starea sanatatii precara;

• calitatea proceselor de mobilizare (raportul viteza/precizie, meticulozitate /precizie/viteza).
• climatul educativ in familie.

Autorul verifica experimental cele trei categorii de influente si ajunge la concluzii deosebit de utile in demersul de restructurare a scolii actuale, al carei climat si a carei eficacitate sunt fundamental viciate.

Ca o concluzie, el remarca influenta nefasta a greselilor pedagogice si competitiei scolare asupra dezvoltarii si educatiei morle a copilului: "Scoala nu numai ca nu cauta deloc sa remedieze dificultatile copilului, dar ea contribuie prin conditiile pedagogice propuse si prin sistemul sau excesiv de competitiv la accentuarea dificultatilor existente si la aparitia unor noi dificultati" (Elev bun- elev slab, p.275).

Jean Vial, in vestita sa "Pledoarie pentru inocenti" se intreba si el cine va avea curajul sa inlocuiasca "scoala cazarma" care pune constant in pericol sanatatea celor mai multi dintre copii cu o "scoala a florilor", redandu-i totodata "dimensiunea umana" in toate sensurile.

BIBLIOGRAFIE:

Ockel, Edith - "Cat poate fi solicitat copilul in procesul pedagogic", Editura Didactica si Pedagogica, 1978.

Kulcsár, Tiberiu - "Factorii psihologici ai reusitei scolare", Editura Didactica si Pedagogica, 1978.

Gilly, Michel. - "Elev bun - elev slab", Editura Didactica si Pedagogica, 1978.