Familia Pleuronectidae

Familia Pleuronectidae

Pesti demersali, care traiesc in marile reci si temperate, grupeaza aproape 41 de genuri si 100 specii, in Marea Mediterana sunt prezente de 2 genuri si 2 specii iar in Marea Neagra a fost semnalat un singur gen – Platichthys.

Genul Platichthys

Cambula - Platichthys flesus luscus (Pallas, 1811)

Sinonime: Pleuronectes luscus  Pallas, 1811;

Pleuronectes flesus (Linnaeus, 1758);

Platichthys flesus italiens (Günter, 1934);

Platichthys flesus luscus Norman

Denumiri F.A.O: engl.- european flounder; fr.- flet d Europe; sp.- platija europea.

Denumiri populare: bulg.- plasija, kambula; dan.- skrubbe, flynder; est.- lest; germ.- Flunder, Butt, Struffbutt; gr.- chematida; isl.- flundra; it.- passera pianuzza; malt.- barbun; norv.- skrubbe; ol.- bot; pol.- gladzica, stornia, flandra; port.- solha, solha de pedras; rom.- cambula; rus.- evropeiska rechinaya kambula; sarb.- iverak, pasarica, jandrega; sued.- skurubba; tr.- dere pisi.

Diagnoza D 52-65 (57-62); A 36-45 (39-44); P 7-14; V 32-39(34-37): Brs. 9-14(10-12); L.lat.72-85.

Corpul in forma de romb, destul de lat in partea sa mediana. Ochii foarte apropiati, fiind plasati pe partea dreapta a corpului, diametrul lor depasind aproape de doua ori spatiul interorbital. Intre ochi o creasta osoasa, care se intinde pana la coltul operculului. Narile sunt plasate aproximativ intre ochi. Gura relativ mica, oblica; falca inferioara o depaseste pe cea superioara. Insertia mandibulei situata putin anterior fata de mijlocul ochiului. Falcile cu dinti dispusi pe un singur rand.

Dorsala incepe deasupra ochiului, iar anala din dreptul insertiei pectoralei. Atat dorsala cat si anala se termina la o distanta apreciabila de caudala. Peduncul caudal puternic. Caudala rotunjita. Pectorala inserata in imediata apropiere a operculului, iar ventralele plasate in fata pectoralelor. Linia laterala are o curbura deasupra pectoralei, prelungindu-se pana la baza caudalei.

Corpul acoperit cu solzi mici, cicloizi. Pe fata superioara si in lungul liniei laterale sunt prezente scuturi osoase ascutite. Masculii au la baza dorsalei si analei, pe fata inferioara, tuberculi ososi.

Culoarea: fata superioara brun-verzui cu pete oranj, mai mult sau mai putin vizibile; fata inferioara alb-galbuie, rar cu pete mici sau puncte intunecate. Inotatoarele impare cu pete brune rotunde. Irisul albastru, inconjurat cu un inel auriu.

Dimensiuni: maximum 35 cm, comune pana la 20-25 cm.

Nu intreprinde migratii propriu-zise, iarna exemplarele din vecinatatea tarmului se retrag la adancimi mai mari (dar tot in zone nisipoase), iar exemplarele din apele indulcite se retrag, in momentul reproducerii in mare. Se reproduce in perioada rece a anului, din septembrie pana in iunie, cu un maximum de intensitate in ianuarie-aprilie, la temperaturi ale apei de -2° la 18°C si o salinitate de 12,55-18,55‰. La tarmurile bulgaresti, cambula se reproduce in perioada februarie-martie la o temperatura a apei de 5-8°C. Maturitatea sexuala este atinsa in al 3-lea an de viata.

Cambula din Marea Neagra este un peste cu maturarea ovocitelor de tip intermitent (Oven, 1967), caracteristica lipsa in icrele mature a ovocitelor intermediare, sau de tranzitie, intre ovocitele de rezerva si cele viteline. Cu acest tip de maturare, ovocitele se izoleaza de rezerve si cresc sincron pana la faza de ovocit, plin cu vitelus. Ovocitele pline cu vitelus se matureaza si se elimina in portii, timp indelungat. Datorita depunerii portionate a icrelor, fiecare femela de cambula produce intr-un singur sezon de reproducere o mare cantitate de icre: 80 mii-1,5 mil. icre iar pe o portie: 10 mii-30 mii buc. Hrana consta din crustacee bentonice, viermi si moluste.

Se pescuieste la talian, navod si paragate.

Importanta comerciala: are o carne foarte gustoasa, fiind comercializata si consumata in stare proaspata (intreg, eviscerat, fileu), congelata (intreg, eviscerat, fileu), afumata (intreg, decapitat, eviscerat) si conserve.