Sistemul urinar la om

SISTEMUL URINAR LA OM

Sistemul urinar este format din doi rinichi (organele care produc urina), sistemul prin care urina este transportata de la rinichi la vezica (caliciile mici, caliciile mari, pelvisul renal si doua uretere), vezica urinara (rezervor de urina intre mictiuni)si uretr (canal de eliminare a urinii la exterior).

Dezvoltarea embrionara. Sistemul urinar se diferentiaza aproape in intregime din mezenchim. Materialul nefrogen provine din mezodermul situat intre mezodermul paraxial, somitic si lama laterala, dispuse intre regiunea cervicala si toracica. Acest material se segmenteaza formand nefrotoame. In regiunea lombosacrala ramane nesegmentat si formeaza blastemul metanefrogen.

In dezvoltarea sa rinichiul trece prin trei etape, pronefrosul si mezonefrosul - etape de tranzitie si metanefrosul, rinichiul permanent.

Functiile sistemului urinar sunt:

indeparteaza reziduurile rezultate din metabolism,

regleaza electrolitii si ph ul corpului,

endocrin produc renina, eritropoietrina si asigura caile de sinteza a vitaminei D.

Rinichii

Rinichiul este un organ tubular care produce urina.

Sunt doi rinichi drept si stang, situati retroperitoneal, in profunzimea abdomenului, in fosa lombodiafragmatica (fig.135).

suprarenale rinichi ureter vezica urinara ureter

Fig. 135 Sistemul urinar

Culoarea este rosie si consistenta, ferma. Forma rinichilor este de bob de fasole, rotunjiti, ovoidali la nou nascut.

Rinichiul are o fata anterioara usor convexa, o fata posterioara plana, o extremitate superioara rotunjita, o margine laterala convexa, o margine mediala concava pe care se gaseste hilul renal. El conduce intr-o excavatie numita sinus renal.

Rinichiul este delimitat de o capsula conjunctivo-fibroasa subtire. In structura ei sunt fibre de colagen si rare fibre de reticulina sau elastice. Fata externa a capsulei este acoperita de grasime perirenala. Este o grasime de rezerva si in caz de slabire a individului ea se consuma si mobilitatea rinichiului creste.

Structural rinichiul are doua zone: medulara si corticala (fig.136).

piramide Malpighi calice mici calice mari bazinet ureter

capsula zona corticala

Fig. 136 Rinichi, sectiune longitudinala, schema

Stroma este formata din: tesut conjunctiv lax, vase de sange, limfatice si nervi. Parenchimul este format din nefroni. Zona medulara contine 10-12 piramide Malpighi formate din tuburile si ductele colectoare ale nefronilor, prezente sub forma striurilor longitudinale. Piramidele Malpighi sunt de forma triunghiulara pe sectiune, cu varful spre hil si baza spre corticala. Varful piramidei proemina in calicele mici, se numeste papila renala si este strabatut de numeroase deschideri ale tubilor colectori numiti porii renali.

Zona corticala are o culoare galbuie-cenusie, cu aspect granular, determinat de glomerulii renali. Corticala patrunde si printre piramide formand coloanele Bertin.

In zona corticala profunda se gasesc 400-500 formatiuni radiare alcatuite din tubi si ducte colectoare, numite piramidele Ferrain. In spatiile dintre piramidele Ferrain se dispun corpusculii renali. Acestia se observa in microscopia optica ca mici corpusculi sferici, dispusi in randuri paralele corespunzatoare traseelor arterelor si venelor interlobulare.

Unitatatile morfo-functionale ale rinichilor sunt: lobul, lobulul si nefronul. Lobul renal este format dintr-o piramida Malpighi cu jumatate din interstitiile ei si piramidele Ferrain din dreptul ei. Lobulul renal este format dintr-o piramida Ferrain cu teritoriul cortical din jurul sau.

La om lobatia exista numai la fat, ea dispare in jurul varstei de patru ani.

Sistemul de tubi din rinichi apartin la doua segmente diferite: nefronul si ductele colectoare.

Nefronul este unitatea tubulara a rinichiului care secreta si excreta urina (fig. 137).

corpuscul glomerul tub contort distal tub colector

tub contort proximal ansa Henle

Fig.137 Nefronul, schema

Este format din celule epiteliale intr-o foarte stransa legatura cu vasele de sange. Principalele regiuni ale nefronului sunt corpusculul renal, tubul contort proximal, ansa lui Henle si tubulul contort distal

Corpusculul renal sau glomerulul lui Malpighi este format din: capsula lui Bowmann, un epiteliu simplu care formeaza doua foite cu un spatiu intre ele spatiul capsular (fig.138).

spatiu subcapsular

vase glomerul capsula Bowmann

Fig.138 Corpuscul renal, schema

Foita parietala spre exterior este un epiteliu simplu pavimentos. Foita viscerala este continuata la polul vascular cu foita parietala. Celulele sale numite podocitele sunt modificate pentru a adera la ghemul capilarelor sanguine. Sunt celule stelate, cu prelungiri radiare numite procese primare care se ramifica si formeaza procesele secundare, care se termina prin prelungiri cu aspect de picioruse numite pedicele. Pedicelele de la doua celule vecine se intrepatrund.

Spatiul dintre podocite si capilarele sanguine formeaza spatiile de filtrare.

Glomerulul renal este format din capilare sanguine de tip fenestrat deprinse din arteriola aferenta care patrunde in corpusculul renal. Prin unirea capilarelor se formeaza arteriola eferenta prin care sangele paraseste glomerulul. Locul de patrundere si iesire al arteriolei din corpuscul se numeste pol vascular, iar comunicarea lumenului corpusculului cu tubul proximal pol urinar. Printre capilarele de sange ale glomerulului se gasesc celulele mezangiale si o matrice extracelulara.

Capsula lui Bowmann se continua printr-un tub care are trei regiuni diferite morfo-structural.

Tubul contort proximal este prima regiune, formata dintr-un epiteliu simplu cilindric cu celule sub forma de trunchi de piramida.

Ansa lui Henle este al doilea segment in forma de 'U'. Este scurta la nefronii din corticala si lunga la nefronii din medulara. Tranzitia de la portiunea dreapta a tubului contort proximal la segmentul intermediar este abrupta. Peretele sau este format dintr-un epiteliu simplu pavimentos cu microvilozitati si interdigitatii.

Tubul contort distal este al treilea segment format din doua subregiuni: drept si contort. Epiteliu simplu cubic din segmentul drept este format din celule fara margine in perie, cu citoplasma striata datorita numeroaselor mitocondrii. Epiteliul din segmentul contort este cubic cu rare microvilozitati.

arteriola aferenta glomerul spatiu capsular

celule musculare netede arteriola eferenta celule juxtaglomerulare celule mezangiale foita parietala capsula foita viscerala capsula

Aparatul juxtaglomerular este situat pe traseul arteriolei aferente, inainte de a patrunde in glomerul (fig.139).

Fig. 139 Aparatul juxtaglomerular, schema dupa Wheater P.R, 1991

Unele celule musculare netede ale tunicii medii, sunt inlocuite cu celule epitelioide sau mioepiteliale. Rolul lor este de a regla fluxul de sange prin glomerul.

Aparatul juxtaglomerular este o structura cu caracter endocrin formata din: macula densa, celulele juxtaglomerulare si celulele mezangiale externe

Macula densa este regiunea tubului contort distal formata din celule inalte ce contin in citoplasma lor granulatii de renina.

Vascularizatia rinichiului se realizeaza din artera renala care patrunde in rinichi prin hil si se divide pana la arterele interlobare care patrund in coloanele Bertin, continuandu-se la baza piramidelor Malpighi cu arterele arcuate. Din ele se formeaza arterele interlobulare care formeaza spre suprafata rinichiului arteriolele aferente care patrund in glomerul. Sangele paraseste glomerulul prin arteriolele eferente care formeaza reteaua capilara intertubulara in cortexul superficial si vasele drepte in zona juxtaglomerulara, din care va rezulta reteaua capilara intertubulara medulara. Dupa ce formeaza niste bucle, vasele drepte circula paralele cu vasele din care au provenit.

Capilarele regiunii superficiale a cortexului dreneaza sangele in venele corticale superficiale care se unesc cu venele stelate si se varsa in venele interlobulare si arcuate.Capilarele regiunii profunde a cortexului se colecteaza in venele corticale profunde si apoi in venele interlobare care conflueaza in venele renale din hil.

Nervii provin din plexul simpatic celiac si ajung pana la glomeruli.

Urina definitiva din tubii nefronului este condusa spre tubii colectori care se deschid in calicele mici, care se unesc si formeaza calicele mari. Din unirea lor rezulta bazinetul continuat cu ureterele, vezica urinara si uretra.

Caile excretoare au o structura comuna a peretelui formata din:

mucoasa spre interior, neteda, lucioasa, cu pliuri longitudinale. Epiteliul mucoasei este un uroteliu (epiteliu de tranzitie),

musculara este formata din fibre musculare netede, reduse la nivelul caliciilor si a pelvisului si bine reprezentate in peretele ureterului si vezicii. Musculatura ureterului nu formeaza straturi ci se imbina intr-o retea in care fibrele longitudinale se combina cu cele circulare.

adventicea este fromata din tesut conjunctiv elastic.

Caliciile mici sunt tuburi musculo-membranoase situate in sinusul renal, in numar de sase-12. Sunt dispuse intre papilele renale cu o extremitate si cu cealalta se unesc cu alte calicii mici formand caliciile mari.

Caliciile mari sunt doua sau trei formatiuni ca o palnie musculo-membranoase, din a caror unire rezulta pelvisul renal.

Pelvisul renal sau bazinetul este o formatiune musculo-membranoasa turtita dinainte inapoi. Prin baza primeste caliciile mici, iar prin varf se continua cu ureterul.

Ureterele

Ureterele sunt conducte urinare dispuse intre pelvisul renal si vezica urinara. Gol este turtit si aproape uniform calibrat.

Traiectul nu este rectiliniu, el coboara oblic si medial. Dupa regiunea strabatuta i se descriu doua zone abdominala si pelviana (parietal si visceral).

Vezica urinara

Vezica urinara este un rezervor musculo/membranos in care se acumuleaza urina in perioada dintre mictiuni. Este un organ pelvian, dispus inapoia oaselor pubiene. La femeie vezica urinara este dispusa mai adanc in pelvis.

Vezica goala este turtita, plina are forma ovoidala. Forma organului este extrem de variabila individual, totusi se considera ca are o forma piramidala. I se descriu trei regiuni varful, corpul si fundul.

In vezica se deschid cele doua uretere prin doua orificii ureterale, marginite de doua pliuri ale mucoasei. Cand vezica este plina urina apasa asupra orificiilor, urina neputand sa revina in uretere.

Interiorul vezicii are unrelief care devine mai pronuntat o data cu inaintarea in varsta.

Orificiul intern al vezicii prin care se deschide in uretra este rotund la copii si la femeie si devine o despicatura transversala la barbatul adult si batrani.

Vezica urinara are structura peretelui formata din cele trei tunici: mucoasa, musculara si adventice. Mucoasa formeaza numeroase cute. Are un epiteliu de tip uroteliu, corion si musculara mucoasei formata din rare fibre musculare netede. Musculara este formata din tesut muscular neted dispus longitudinal intern, circular si longitudinal extern si fibre elastice. In adventice se gasesc vase de sange, limfatice si nervi.

Uretra

Uretra este regiunea prin care urina este eliminata din vezica spre exterior. Este diferita la cele doua sexe, la mascul are rol si in expulzarea spermei.

Uretra este un tub muscular care are la portiunea externa un sfincter format din tesut muscular scheletic. Mucoasa are un epiteliu de tranzitie langa vezica urinara continuat cu un epiteliu stratificat columnar care devine stratificat pavimentos necheratinizat langa orificiul extern al uretrei cu diferente in structura dupa sex.

Uretra masculina

Incepe din vezica urinara prin orificiul ureteral, se indreapta in jos , trece pe sub simfiza pubiana si apoi urca impreuna cu corpul spongios al penisului. Inaintea simfizei se curbeaza impreuna cu corpul spongios si descinde vertical pana la orificiul extern (meatul urinar).

Anatomic este divizata in trei regiuni prostatica, membranoasa (diafragmatica) si spongioasa. Structural peretele uretrei este format din mucoasa si musculara.

Uretra feminina

Uretra este orientata de sus in jos cu aceeasi directie ca vaginul. Este foarte elastica, cand este goala este turtita. Nu are un calibru uniform, este mai ingusta la capete. Are aceeasi structura cu uretra masculina.